Busturile unioniştilor şi ale altor personalităţi marcante care au avut legătură cu actul Unirii de la 1 Decembrie 1918 aflate în preajma Sălii Unirii din Alba Iulia au fost omise de organizatorii manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României şi a împlinirii a 104 ani de la Marea Unire, precum şi de asociaţiile patriotice, astfel încât nicio floare nu a fost depusă la soclul acestora, conform Agerpres.

Pe 30 noiembrie, au fost depuse coroane de flori în cadrul unor ceremonii oficiale la statuia lui Mihai Viteazul din Cetate, precum şi la busturile Regilor Ferdinand şi Maria din faţa Catedralei Reîntregirii, precum şi la statuile lui I.I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu, situate în zona Centru.

Au mai fost depuse coroane, atât în 30 noiembrie, cât şi în 1 Decembrie, la Monumentul Unirii, inaugurat în urmă cu patru ani. Însă, nu a fost depusă nicio coroană, jerbă sau floare la busturile din proximitatea Sălii Unirii sau la cele din Parcul Unirii, aşa cum se întâmpla în urmă cu mai mulţi ani, când, după momentul principal de la statuia voievodului Mihai Viteazul, organizatorii le recomandau instituţiilor şi asociaţiilor să facă acest lucru.

Lângă Sala Unirii se află busturile lui Pantelimon Halippa, care s-a implicat activ în Unirea Basarabiei cu România, a participat la Congresul General al Bucovinei, la Cernăuţi (15 noiembrie 1918), şi la Adunarea de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), ale bucovinenilor Ion Nistor şi Iancu Flondor, participanţi activi la pregătirea şi realizarea Marii Uniri, „fotografului Unirii” Samoilă Mârza, memorandiştilor Vasile Lucaciu şi Ioan Raţiu, precum şi ale generalilor Alexandru Averescu şi Constantin Prezan.

În Parcul Unirii se află busturile episcopului greco-catolic de Cluj Gherla Iuliu Hossu, care, la 1 Decembrie 1918, a dat citire în faţa celor 100.000 de oameni Actului Unirii, protopopului ortodox de Alba Iulia Ioan Teculescu, decorat pentru organizarea Marii Adunări Naţionale, preşedintelui Woodrow Wilson, cel care, în noiembrie 1918, transmitea că guvernul american recunoaşte dreptul poporului român de a-şi împlini aspiraţiile de unitate naţională, şi al geografului francez Emmanuel de Martonne, expert care a contribuit, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, la configurarea frontierelor României Mari.