Ungaria a reuşit, pe ultima sută de metri, să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul pentru a-i fi deblocate miliarde de euro din fondurile UE pentru anul viitor, ceea ce o va ajuta să evite o devalorizare severă a monedei naţionale şi a obligaţiunilor sale, dar Budapesta rămâne sub supravegherea Comisiei Europene din cauza riscurilor de corupţie, relatează Reuters.

Guvernul premierului Viktor Orbán urmează să semneze în câteva zile acordurile de finanţare cu Uniunea Europeană, însă o parte din fonduri vor intra anul viitor doar dacă Ungaria va îndeplini toate condiţiile pentru a reduce riscurile de corupţie şi pentru a spori independenţa sistemului judiciar.

A fost pentru prima dată când UE a îngheţat fondurile de coeziune pentru un stat membru din cauza unei erodări a valorilor democratice, deşi premierul Orban a negat că măsurile sale luate în plan intern ar fi afectat statul de drept.

Acordul la care UE a ajuns luni cu Ungaria a dat undă verde totodată ajutorului financiar european pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, şi impunerii unui impozit minim global pe profit pentru marile companii, două decizii faţă de care Budapesta îşi exercitase dreptul de veto, pentru a obţine un compromis în privinţa deblocării fondurilor sale.

„Avem un calendar de performanţă care a fost convenit în septembrie. Până acum am îndeplinit toate condiţiile, ultima etapă a acestui proces va avea loc la sfârşitul lunii martie”, a declarat marţi negociatorul-şef al Ungariei cu UE, Tibor Navracsics.

El a declarat că parlamentul naţional va aproba un set de măsuri legislative până la sfârşitul lunii martie pentru a putea accesa fondurile suspendate – este vorba despre fondurile din PNNR, plus 6,3 miliarde de euro – adică 55% din banii alocaţi de UE –  pe care Ungaria trebuie să îi primească până în 2027 de la bugetul UE.

Negociatorul Ungariei a spus că fondurile ar putea începe să vină din aprilie.

Acordul complex la care s-a ajuns luni este rezultatul unor luni de dispute între instituţiile UE şi va ajuta Ungaria să evite cel mai rău scenariu – de a pierde irevocabil 70% din cele 5,8 miliarde de euro din fondurile din cadrul PNRR, precizează Reuters.

Polonia, al cărei acces la fondurile din PNRR a fost, de asemenea, suspendat, din cauza preocupărilor legate de statul de drept, încă încearcă să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul ca să deblocheze banii.

„Un acord între UE şi Ungaria era inevitabil. Înalţii oficiali din UE nu vor să îl împingă pe Orban şi mai mult în braţele lui Putin sau să declanşeze o criză financiară ungară”, a comentat Mujtaba Rahman, director general la think tank-ul Eurasia Group. „Iar Orban va trebui în continuare să implementeze reformele, înainte de a primi vreun ban”, a subliniat el.

În absenţa unui acord, forintul şi obligaţiunile Ungariei s-ar fi prăbuşit, spun analiştii, şi ar fi expus Ungaria unor perspective negative, pe fondul războiului din Ucraina şi al creşterii costurilor cu energia, care au sporit vulnerabilitatea economiei. 

Orbán, aflat la putere din 2010, a cultivat legături strânse cu Moscova şi a blocat în mod repetat sancţiunile UE împotriva Rusiei. El s-a luptat cu partenerii săi din UE şi în ceea ce priveşte libertatea presei şi libertatea academică, drepturile migranţilor şi drepturile LGBT.

Organizaţiile internaţionale de monitorizare spun că de mult timp Orban canalizează fonduri UE către oligarhi apropiaţi de partidul său Fidesz pentru a-şi consolida puterea. Orban se apără şi spune că Ungaria nu este mai coruptă decât alte ţări.

Forintul, care s-a depreciat cu 10% faţă de euro în acest an şi a subperformat faţă de monedele vecine, s-a întărit marţi cu peste 1%, în timp ce randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut cu 35-40 de puncte de bază.

Acordul cu UE a fost încheiat într-un moment în care Orban se confruntă cu cea mai mare provocare economică din timpul mandatului său, deoarece inflaţia este de peste 22% şi continuă să crească, ratele dobânzilor sunt cele mai ridicate din Europa Centrală, în timp ce economia încetineşte brusc.

Ungaria, ţară fără ieşire la mare, este, de asemenea, puternic expusă la importurile de petrol şi gaze ruseşti, iar factura sa la gaze a crescut vertiginos, ceea ce a dus la creşterea bruscă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, acesta din urmă fiind estimat la aproximativ 8% din PIB în acest an.