În aceste zile sunt comemorate evenimentele și eroii Revoluției Române din Decembrie 1989, mai ales ales la Timișoara, acolo unde a pornit totul.

În perioada 18 – 20 decembrie 1989, are loc la Timișoara și București, așa-numita „Operațiunea Trandafirul” sau Vama.

În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989 s-a pus în aplicare „Operaţiunea Trandafirul“, prin care oamenii ucişi de armată pe 17 decembrie să fie luaţi din Morga Spitalului Judeţean. 43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrațiile din Timișoara în zilele de 16 și 18 decembrie, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean Timiș (SJT), au fost ridicate de la morga acestui spital și transportate la București, unde au fost incinerate în Crematoriul Cenușa. Scopul era ștergerea urmelor masacrului de la Timișoara. Dispariția cadavrelor urma să fie explicată susținând că persoanele respective au părăsit fraudulos țara, fugind în statele vecine.

Capul operațiunii a fost Elena Ceaușescu, ajutată de Tudor Postelnicu, Emil Bobu, General-locotenent Constantin Nuță, adjunct al ministrului de interne, șef al Inspectoratului General al Miliției (IGM) (1978-1989), care cunoștea tot planul și avea și sarcina aplicării lui, gen. Velicu Mihalea, adjunct al șefului IGM, gen. Emil Macri, șef al Direcției contrainformații economice din Departamentul Securității Statului (DSS), Filip Teodorescu, locțiitor al șefului Direcției contraspionaj din DSS, Traian Sima, șef al Securității Timiș, Nicolae Ghircoiaș, director al Institutului de Criminalistică al IGM, cu sediul la București, Ion Deheleanu, șef al Miliției județene Timiș, locotenent-colonel Ion Corpodeanu, locțiitor al șefului Miliției Județene Timiș.

Cadavrele au fost încărcate în noaptea de 18 decembrie 1989, într–o autoizotermă, adusă de la combinatul COMTIM din Timișoara. Pentru a nu putea fi descoperiți, s-au stins becurile din curte, iar geamurile saloanelor au fost acoperite cu perdele. 

De la Timișoara la București, autoizoterma este escortată de o echipă de securitate de pe Bega, iar de pe Autostrada București – Pitești este preluată de o echipă de la București.

La intrarea în Bucureşti, plăcuţele de înmatriculare ale camionului au fost înlocuite. Cei veniţi de la Timişoara au fost cazaţi la un hotel, până când cei de la crematoriu „rezolvau“ problema.

La ora 17.00, în data de 19 decembrie 1989, autoizoterma ajunge la crematoriu, fiind așteptată de Gheorghe Ganciu, directorul Administrației Cimitirelor din București (colonel de Securitate în rezervă, convocat de fostul lui șef, generalul Emil Macri) și Iosef Emilian Zamfir, ofițer de Securitate trecut în rezervă, administratorul Crematoriului Cenușa.

Imediat cadavrele sunt descărcate, și transportate în interiorul crematoriului bucureștean, pentru a fi incinerate.

Toată operațiunea a durat până a doua zi, la ora 08.30.

Responsabilii care s – au ocupat de incinerarea cadavrelor de la Timișoara, au primit câte 2000 de lei, cu condiţia să semneze că nu vor divulga secretul operaţiunii.

Cenușa celor 43 de cadavre, este încărcată în 4 tomberoane, fiind deversată într-o gură de canal din actualul oraș Popești-Leordeni, Ilfov.

Pentru a scăpa de răspundere și de eventualele acuzații, documentele privind victimele au fost distruse.

Pe 22 decembrie au fost arse toate documentele medicale întocmite de ofiţerii criminalişti, inclusiv filmele foto care au fost realizate.