Mulți oameni își dau cu părerea despre cum poate fi îmbunătățit sistemul de învățământ românesc și chiar s-au făcut câteva schimbări în ultimii ani. De multe ori stau și mă gândesc cum aș vrea eu să fie școala, așa că am decis să scriu un articol care conține niște idei care îmi trec prin minte despre acest subiect. Nu sunt niște idei fixe și nu am un plan complet, dar poate unele vi se vor părea interesante.

Platformă online

În primul rând, consider că o platformă online la nivel național ar fi necesară. O platformă pe care un elev, părinte sau profesor poate găsi majoritatea informațiilor legate de școală. Exemple de informații care s-ar putea găsi pe platformă sunt:

• note (elevul ar putea primi chiar o notificare pe telefon care să anunțe notarea unui test);
• absențe (am văzut de multe ori situația în care elevul nu își mai aduce aminte de ce absentase în momentul când află de absență);
• materiale (lecția în format electronic, tema pentru acasă, materiale video, poze cu notițele de pe tablă);
• anunțuri importante (de exemplu „luni veți da test” sau „să aduceți culegerea X”);
• întrebări din partea elevilor/părinților (pentru a elimina nenumăratele grupuri de Whatsapp unde informația se pierde ușor).

Unele școli folosesc platforma Google Classroom pentru a posta materiale și anunțuri, altele au propria lor platformă, dar eu cred că o platformă la nivel național, adaptată pentru sistemul de învățământ românesc, este cea mai bună alegere și nu pare a fi prea greu de realizat. Ideal, această platformă nu ar fi o extensie a catalogului (așa cum este catalogul online), ci mai degrabă un înlocuitor în școlile care permit asta.

Pe lângă scopul informativ, s-ar putea implementa și statistici legate de performanța la clasă care să motiveze elevii și să îi ajute pe profesori și pe părinți să înțeleagă progresul elevului. De exemplu, eu personal mă simt motivat de multe ori când văd grafice care descriu progresul meu în informatică. Exemple de astfel de statistici ar fi notele la o anumită materie în raport cu timpul sau clasamentul elevilor în funcție de medie sau în funcție de nota obținută la un singur test. Consider că pentru persoanele competitive, aceste statistici ar face o mare diferență și ar putea face școala mai interesantă. În același timp, astfel de statistici ar putea fi văzute ca o sursă de presiune în plus pentru elevi, dar chiar și așa merită luate în considerare.

Oricum, o platformă online cred că ar fi primul pas spre un sistem de învățământ mai organizat și există multe idei care s-ar putea implementa pe această platformă pentru a face școala mai plăcută.

Note

După părerea mea, cea mai mare problemă din sistemul de învățământ este modul de evaluare al elevilor. Notele primite de elevi sunt subiective și reflectă doar foarte vag abilitățile elevului. Deocamdată, nota pe care o primește un elev este influențată de fapt de mai mulți factori:

• nivelul clasei (de la o clasă considerată mai bună există mai multe așteptări și automat notele reflectă asta);
• implicarea elevului (dacă un elev dorește să răspundă în fiecare oră pentru a-și repara media, de multe ori este liber să o facă);
• standardele profesorului (fiecare profesor are o altă definiție pentru fiecare notă și stilul propriu de notare).

La fel de important de menționat este că fiecare profesor pune accentul pe părți diferite din materie, chiar dacă se ghidează după programă. De exemplu, pot exista două clase X și Y, iar clasa X să fie mai bună decât clasa Y la algebră dar mai slabă la analiză.

Eu consider că ar trebui făcută o schimbare radicală. Majoritatea problemelor ar fi rezolvate dacă toți elevii ar fi notați pe baza unor teste lunare la nivel național. Trecerea la un astfel de sistem ar fi foarte grea și semnificația notelor s-ar schimba complet, dar în mintea mea, acesta ar fi cel mai bun sistem. Ar trebui făcute eforturi foarte mari pentru a conștientiza elevii, profesorii și părinții ce presupune o astfel de schimbare. De exemplu, unii nu vor accepta faptul că unui elev care ar fi fost de nota 10 pe linie în școala sa, în noul sistem îi este greu să obțină nota 7.

Majoritatea elevilor ar fi afectați negativ la introducerea acestui sistem de notare pentru că testele la nivel național ar trebui să fie grele. Nu pentru a stresa elevii, ci pentru a da o șansă celor buni să demonstreze că sunt într-adevăr buni. Dacă 20% din elevii români ar obține nota 10, aceștia și-ar pierde motivația. Ce rost are să devin mai bun dacă sunt de nota 10? Așadar, o altă provocare ar fi determinarea unui standard de dificultate a subiectelor. Se poate de exemplu pleca de la modelul evaluării naționale sau a bacalaureatului și ajustarea dificultății după niște simulări date elevilor. În orice caz, este clar că ar fi multe lucruri de luat în considerare și multă muncă necesară pentru a porni acest sistem, dar odată pornit, toată lumea ar avea de câștigat.

• Admiterea la licee în clasa a 8-a nu ar mai trebui să se bazeze pe un singur test (s-ar putea chiar elimina complet și înlocuit cu media generală a elevului);
• Elevii și-ar cunoaște clar nivelul și și-ar putea stabili obiective clare;
• Profesorii nu ar mai trebui să compună subiecte de test, ci doar să corecteze lucrări;
• Facultățile ar putea lua în calcul nota elevilor pentru admitere;
• Toți elevii ar fi pregătiți de către profesori pentru același scop: obținerea celei mai bune note la testele lunare.

Mai rămân întrebări cum ar fi: Elevii vor mai fi evaluați oral? Vor mai exista proiecte sau portofolii? Vor mai fi ei punctați pentru activitatea la oră? Cred că argumentul pentru astfel de metode de evaluare este stimularea elevului pentru a învăța, dar eu personal sunt împotriva lor. Eventual poate exista, la materiile care permit asta, un proiect care reprezintă 20% din medie și trebuie finalizat până la finalul anului. Oricum, consider că testele lunare ar oferi o motivație mai mare elevilor decât aceste moduri de evaluare.

Media generală

În momentul de față, media generală a unui elev într-o clasă de profil matematică-informatică consideră media la matematică la fel de importantă cu cea la alte materii care nu sunt strâns legate cu profilul. Propun o soluție foarte simplă: ponderarea mediilor la diferitele materii atunci când se calculează media generală. De exemplu, la profilul matematică-informatică, matematica ar putea să conteze de 2 ori mai mult decât biologia, chimia etc. și de 3 ori mai mult decât geografia, istoria, engleza etc.

La gimnaziu, unde nu există profiluri, s-ar putea aplica următorul sistem: ponderarea automată a materiilor în funcție de notele obținute de elev. De exemplu, dacă materia la care elevul este cel mai bun este istoria, iar cea la care obține cele mai mici note este fizica, media la istorie poate valora de 2 ori mai mult decât media la fizică în calcularea mediei generale. Alte idei sunt creșterea acestor ponderi de la un an la altul (se consideră că pe măsură ce crește, elevul descoperă ce îl pasionează) sau alegerea materiilor „importante” la început de an de către elev (pentru a evita adaptarea în funcție de situație).

Un alt lucru pe care nu îl înțeleg este faptul că limba și literatura română contează la fel de mult ca matematica la evaluarea națională din clasa a 8-a, indiferent de profilul la care aplici. Propun o soluție care se bazează din nou pe sistemul de testare din secțiunea anterioară. După cum am spus, dacă evaluarea elevilor ar fi făcută la nivel național, notele obținute ar putea fi folosite chiar și la admiterea din clasa a 8-a. Ideea mea este următoarea: atunci când un elev candidează pentru intrarea într-o clasă de profil uman, se calculează o medie specifică acestui profil care pune mai mult accent pe materiile specifice profilului uman. De exemplu, un elev poate candida pentru intrarea în 2 clase: una de profil uman și una de profil real. Să spunem că elevul este mai talentat la materii precum limba și literatura română, istoria, engleza decât la materii precum matematica sau informatica. Atunci, calcularea mediei în funcție de profil îi va permite elevului să candideze cu media 8.45 la profilul uman și 7.90 la profilul real.

Activități extrașcolare

Consider că sunt foarte norocos să îmi descopăr pasiunea pentru informatică atât de repede și mă gândesc de multe ori că elevi mai talentați ca mine nu au avut această șansă. Mi-ar plăcea ca elevii din orice școală să aibă posibilitatea de a forma cluburi. De exemplu, câțiva elevi pasionați de șah propun formarea clubului de șah. Dacă propunerea este acceptată, școala poate pune la dispoziție o sală în care elevii să se antreneze împreună, îi poate ajuta financiar pentru materiale/transport la diferite competiții și poate căuta un profesor (sau chiar un elev pasionat) care să îi coordoneze. În plus, școlile ar putea organiza meciuri de șah între cluburile lor sau chiar turnee.

Astfel, un elev ar putea întâlni alți elevi cu care are interese comune și să își găsească pasiunea. Cluburile ar putea reprezenta pentru mulți partea frumoasă a școlii. Ar fi locul unde faci ceea ce îți place și nu ești motivat de note, ci de propria pasiune. Școlile ar avea de beneficiat din astfel de cluburi. O școală care a format un cunoscut club de șah poate atrage elevi interesați de șah, iar alte școli ar putea lua exemplu. Profesorii ar putea îndruma un grup de elevi pasionați, spre deosebire de orele de clasă unde stilul de predare este diferit.

O  idee pentru încurajarea formării cluburilor în școli ar fi alocarea unei anumite sume pentru fiecare școală, care poate fi folosită doar pentru a crea și susține cluburi. O altă idee ar fi organizarea competițiilor naționale a cluburilor, cu premii financiare pentru cluburile câștigătoare.

Alte idei generale

• Introducerea unui nou profil general pentru cei care nu se regăsesc în niciun profil sau nu preferă anumite materii;
• Eliminarea notelor la educație fizică și introducerea mai multor oportunități precum campionatul școlii la diferite sporturi. Profesorul de sport ar putea atunci pregăti fiecare clasă pentru a deveni cât mai pregătită pentru aceste evenimente pe lângă educația fizică generală pentru o viață mai sănătoasă;
• Echivalarea unei medalii la olimpiada națională cu media 10 pe acel an la acea materie (pe lângă faptul că o astfel de echivalare este corectă, ar putea încuraja elevii să participe la olimpiadă și în astfel, în unele cazuri, să își descopere pasiunea);
• Scoaterea din orarul liceenilor a materiilor nespecifice pentru profil și introducerea unui sistem în care elevul alege materiile nespecifice la care să participe (de exemplu, elevul de la real alege să învețe geografie și istorie). Sistemul ar fi asemănător cu cel folosit la a 2-a limbă străină unde se formează clase de elevi din diferite clase.

_______

Alexandru Raul Todoran este unul dintre olimpicii României, multiplu premiat internațional la Informatică, membru al lotului țării noastre la concursurile internaționale din domeniu.