fbpx
1.7 C
Cluj-Napoca
AcasăPOLITICĂAncheta vizând acuzaţiile de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă a fost...

Ancheta vizând acuzaţiile de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă a fost închisă

Publicat în

spot_img
spot_img

Dosarul penal deschis în urma unui denunţ după ce jurnalista Emilia Şercan a acuzat că teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe militare în 2003, include conţinut plagiat în cel puţin 42 de pagini din totalul de 138, a fost clasat în 15 martie anul acesta. Procurorii au stabilit, la mai mult de un an de la deschiderea dosarului, că acţiunea penală nu poate fi exercitată pentru că termenul de prescripţie referitor la încălcarea prevederilor Legii dreptului de autor, care este de cinci ani, a intervenit în anul 2008, înaintea sesizării. De asemenea, în ceea ce priveşte acuzaţia de uz de fals, consideră că fapta nu există, dat fiind că folosirea diplomei de doctor nu se circumscrie,conţinutului constitutiv al infracţiunii de uz de fals, întrucât diploma de doctor este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale. Procurorul a decis şi restituirea lucrării lui Nicolae Ciucă Universitatăţii Naţionale de Apărare “Carol I”.

Denunţul depus la 26 ianuarie 2022, indica faptul că, în teza sa de doctorat cu titlul “Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”, susţinută la Academia de Înalte Studii Militare (în prezent, Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” “(…) a expus date, texte şi idei ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale (art. 4 din Legea nr. 206/2004), respectiv fără să le citeze într-un mod corespunzător standardelor academice, prin indicarea numelui autorului, titlului operei, editurii, anului publicării, paginii, prin delimitarea clară a ceea ce s-a preluat din altă sursă de ceea ce reprezintă munca intelectuală proprie.”

Denunţul viza încălcarea prevederilor Legii privind dreptul de autor şi a drepturilor conexe şi infracţiunea de uz de fals

Conform documentelor Parchetului General, ”fiind citat în vederea audierii în repetate rânduri, denunţătorul (…)nu s-a prezentat”.

”Declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, respectiv (…), nu sunt suficiente pentru a deduce vreo concluzie cu privire la teza plagiatului invocată în cazul lucrării de doctorat elaborată de (…)”, mai arată Parchetul General.

ARGUMENTELE PARCHETULUI GENERAL ÎN FAVOAREA DECIZIEI DE CLASARE

 ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR LEGII DREPTULUI DE AUTOR – Conform art. 197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie”. Conform alin. (2) “Împăcarea înlătură răspunderea penală”. Termenul de presctripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii mai sus menţionată este de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal şi curge de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv din anul 2003, termenul de prescripţie fiind aşadar împlinit în anul 2008, înainte de sesizarea formulată în prezenta cauză.

 ACUZAŢIILE DE UZ DE FALS

– Denunţătorul consideră că “infracţiunea de uz de fals este săvârşită în formă continuată, teza de doctorat plagiată fiind folosită la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii (art. 35 C.p.), ca realizare profesională notabilă şi suport pentru avansările ulterioare.” – infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal constă în “folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice”. Obiectul material al infracţiunii de uz de fals îl constituie un înscris oficial ori sub semnătură privată falsificat.

– Acţiunea de falsificare (modificare a materialităţii actului, falsificare a înscrisului însuşi, privit ca instrumentum) se realizează prin alterare (denaturarea înscrisurilor oficiale preexistente, modificarea material a redactării textului unui act existent, în orice mod, prin adăugiri, ştersături, transformări) sau/şi prin contrafacere (reproducerea frauduloasă, imitarea, plăsmuirea, ticluirea, alcătuirea unui înscris). Prin săvârşirea infracţiunii de uz de fals se creează un pericol pentru valoarea social protejată – încrederea publică în autenticitatea înscrisurilor oficiale ori sub semnătură privată.

– Diferenţierea între cele două infracţiuni (art. 197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 şi uzul de fals prev. de art. 323 Cod penal) este dată de elementele componente ale acestora (obiect juridic, respectiv valorile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor, urmările produse, obiectul material, elementul material aşa cum este definit prin lege). (…)

– Folosirea diplomei de doctor nu se circumscrie, aşadar, conţinutului constitutiv al infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal, întrucât diploma de doctor este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale, neavând înţelesul prev. de art. 320 Cod penal sau art. 321 Cod penal (înscris alterat sau contrafăcut).

”Pe cale de consecinţă, infracţiunea de uz de fals în formă continuată, pretins săvârşită începând cu anul 2003 şi până în prezent, nu realizează elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.(…)”, conchide procurorul.

CONCLUZIA PROCURORULUI

Procurorul a dispus: ”Clasarea cauzei cu privire la infracţiunea prev. de art. 197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. 2. Clasarea cauzei cu privire la pretinsa infracţiune de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 323 Cod penal, cu aplic. art.35 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu există. 3. În temeiul art. 275 alin. (5) raportat la art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. 4. Restituirea, potrivit art. 315 alin. (2) lit. b C.proc.pen., către Universitatea Naţionale de Apărare “Carol I” a înscrisurilor originale transmise cu adresa (…) nr.”.

La împlinirea unui an de când a dezvăluit că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este plagiată, în 18 ianuarie, jurnalista Emilia Şercan afirma că Nicolae Ciucă a reuşit să blocheze pe două căi analizarea tezei sale, cu mâna justiţiei, astfel încât să se poată apăra cu faptul că nu are un verdict de plagiat dat de vreo instituţie, mai ales că CNATDCU deja înregistrase trei sesizări de analizarea a tezei.

”Pe 27 ianuarie, deci la nouă zile după dezvăluirea plagiatului lui dr. Ciucă, la Parchetul General era înregistrat un dosar penal care viza încălcarea proprietăţii intelectuale de către acesta. În aceeaşi zi, cu maximă celeritate, Parchetul General a început urmărirea penală in rem cu privire la infracţiunea de însuşire, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor pe care a prezentat-o drept creaţie intelectuală proprie (art. 197, alin. 1, din Legea dreptului de autor). Iarăşi cu celeritate maximă, cinci zile mai târziu, un procuror de la Parchetul General descindea la UNAP, de unde a ridicat toate documentele originale referitoare la teza lui dr. Ciucă!”, relata ea.

Ridicarea documentelor originale de la UNAP a blocat analizarea tezei de către Comisia de Etică a UNAP, remarca Şercan.

”Cu o zi înainte ca CNATDCU să constituie comisia de analiză a tezei, acelaşi procuror de la Parchetul General s-a dus şi la CNATDCU de unde a ridicat copiile documentelor lui dr. Ciucă. O a doua misiune îndeplinită. Astfel, toate urmele plagiatului au fost securizate sub pretextul existenţei unui dosar penal”, mai scria ea, remarcând că fapta penală de care era acuzat Ciucă era prescrisă deja de 14 ani, adică din 2008.

De asemenea, conform aceleaişi surse, pe 22 februarie, Nicolae Ciucă deschidea la Curtea de Apel Bucureşti un proces prin care cerea suspendarea înregistrării sesizărilor de plagiat depuse la CNATDCU, suspendare pe care a obţinut-o la 1 martie, iar în luna mai obţinea şi anularea înregistrării cererilor.

Ioana Pop

Articole recente

Primul audio ghid al Complexului Muzeal Arad va fi lansat odată cu redeschiderea Pinacotecii

Noul spaţiu extins al Complexului Muzeal Arad, unde sunt expuse lucrări din colecţia de pictură europeană a muzeului (a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi început de secol XX), va fi redeschis la 1 martie

Mascații au intrat peste un bărbat din Reşiţa, apoi și-au dat seama că au greșit adresa

Bărbatul spune că l-au luat din somn, i-au speriat copilul și i-au pus pistolul la cap. Apoi au zis că au greşit adresa

1978, producția Teatrului Maghiar din Timișoara, deschide lista nominalizărilor UNITER pentru Cel mai bun spectacol

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara anunță cu bucurie că spectacolul său - „1978”, în regia lui Tomi Janežič, a fost nominalizat la două  premii ale Uniunii Teatrale din România

Guvernul a aprobat Normele de aplicare a legii privind sistemul public de pensii 

Normele fac parte din proiectul amplu asumat de către Guvern de a recalcula toate pensiile din sistemul public în spiritul echităţii, contributivităţii şi stabilităţii în muncă

Mai multe articole de același fel

Antal Árpád: Ţinutul Secuiesc a avut şi va avea autonomie

Antal Árpád consideră că premierul Marcel Ciolacu a comis "o greşeală" declarând, cu prilejul vizitei făcute la finele săptămânii trecute în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, că "Ţinutul Secuiesc nu există" şi că "nu va avea niciodată autonomie".

Liberalii din Timiș afirmă că liderul judeţean al PSD a încălcat grav protocolul dintre cele două formaţiuni

Liberalii timişeni îşi afirmă susţinerea faţă de liderul judeţean al formaţiunii, Alin Nica, preşedinte al Consiliului Judeţean, şi adaugă că vor câştiga şi de această dată alegerile locale din judeţ.

Iohannis, secretar general al NATO – rezultatul unei strategii premeditate și coordonate

Încă din 2021, se vorbește despre o posibilă candidatură a președintelui Iohannis la funcția de secretar general al Alianței, lucru ce confirmă o rațiune strategică ce sprijină această decizie. Nu lansează nimeni în spațiul public astfel de informații, ce au fost ulterior perpetuate în 2022 și 2023 fără să aibă un fundament.