fbpx
13.7 C
Cluj-Napoca
AcasăREPORTAJTehnica iconarului pe înțelesul copiilor

Tehnica iconarului pe înțelesul copiilor

Publicat în

spot_img
spot_img

De Ziua Internațională a Copilului, la Timișoara, chipurile mai multor sfinți au fost zugrăvite pe icoane care pot fi transmise peste veacuri, din generație în generație, celor care se vor închina în fața sfintelor altare.

Atelierul de pictură ”Buna Vestire” și Arhiepiscopia Timișoarei au organizat joi un eveniment prin care și-au propus să promoveze tehnica iconarului în rândul elevilor. Astfel, într-o zi însorită asemeni inimilor celor mici, la Catedrala Mitropolitană, la umbra copacilor care străjuiesc lăcașul de cult, peste 50 de copii de vârste diferite au venit să învețe și să exerseze arta de a picta icoane pe lemn. De la cei mici am aflat că este mai simplu decât pictatul icoanelor pe sticlă.

În vârstă de 12 ani, Diana a făcut primii pași în acest domeniu, după orele de la școală: ”Pictez de aproximativ de 3 ani și am început la un after school, alături de doamna Eva ( n.r. Eva Kelemen din cadrul atelierului de pictură ”Buna Vestire” ), iar Sfântul pe care îmi place să îl pictez cel mai mult, este Ilie. Eu pictez doar pe lemn și acest lucru mă relaxează, mă face să fiu mai liniștită”.

În vârstă de 10 ani, Alexandru a ales să picteze chipul Sfântului Efrem cel Nou și ne-a spus și de ce prefeă pictura pe lemn în detrimentul celei pe sticlă: ”Sfântul Efrem cel Nou este Sfântul meu ocrotitor. Prima icoană am pictat-o la vârsta de 6 ani, dar nu am avut activitate constantă. Mie îmi place și desenul foarte mult. Am două icoane pictate și pe sticlă, dar îmi place mai mult pe lemn pentru că pe sticlă alunecă foarte repede pensula și poți să greșești mult. Pe lemn în schimb mi se pare mai ușor, pentru că faci desenul, zgârii, dai cu o culoare, pictezi și pui culorile și luminile”.

Tot pe Sfântul Efrem a ales să îl picteze și Melania, în vârstă de 14 ani: ”Eu pictez de aproximativ 7 ani și astăzi am ales ca temă pe Sfântul Efrem cel Nou. Prefer să pictez pe lemn și nu pe sticlă pentru că pe aceasta din urmă nu se prinde atât de bine culoarea, trebuie pictat invers și ulterior să întorci materialul. Pe lemn pictezi direct în culori și nu trebuie să faci altceva. Am văzut la alte persoane ce fac și am vrut și eu să încerc așa că am mers la atelierul ”Buna Vestire” și acolo am învățat. Am mai pictat și la școală, dar nu așa mult”.

De aproximativ 5 ani pictează și Izabella, care de-a lungul timpului a zugrăvit chipurile mai multor Sfinți: ”Am mai pictat pe Maica Domnului, pe Mântuitorul Iisus Hristos, pe Sfânta Teodora și alții, dar astăzi l-am ales pe Sfântul Nectarie. Nu este prima icoană a dânsului pe care încerc să o realizez și chiar dacă am mai pictat și pe sticlă, prefer totuși lemnul.  Mi se pare mai ușor; pe sticlă la început trasezi cu markerul si ulterior pictezi. Durează mai mult”.

Sara și-a îndreptat atenția către primele secole ale creștinismului și a ales să picteze icoana Sfântului Nicolae, participant în calitate de episcop la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea și mare apărător al dreptei credințe: ”Am mai pictat și pe Mântuitorul Hristos, pe Fecioara Maria, pe Sfântul Efrem, dar astăzi încerc să realizez o icoană a Sfântului Nicolae. Prefer să lucrez pe lemn pentru că mi se pare mai ușor”.

O altă domnișoară talentată care a stat de vorbă cu noi și care pictează de aproximativ 4 ani și-a îndreptat atenția spre Sfântul Ioan Botezătorul, proorocul care face legătura între Vechiul și Noul Testament:  ”L-am ales pe Sfântul Ioan pentru că este ocrotitorul tatălui meu și de multe ori ne-am rugat în fața moaștelor sale. Am mai pictat și pe sticlă, dar prefer pe lemn”.

Cu ale lor cuvinte, copiii ne-au explicat prin ce se caracterizează pictura pe lemn, care sunt diferențele și după ce criterii au ales sfinții către care și-au îndreptat atenția. Gândurile lor pozitive au contribuit fără doar și poate la realizarea obiectelor de cult. Conferențiar universitar la Facultatea de Arte și Design, Gabriel Kelemen, ne-a spus care sunt etapele care stau la baza realizării unei icoane:

Copiii sunt inițiați în tehnica iconarului, o tehnică bazată pe principiile erminiei bizantine. Diferența dintre pictură și icoană este că aceasta din urmă este realizată după principiile virtuțiilor pozitive și este nevoie de o anumită curățenie sufletească pentru a reuși. Copiii lucrează pe lemn, în tehnica veche, practic transpun prin desen pe o suprafață care este preparată cu ipsos, după principiile iconarului Ioan Zugravul și ale altora care au lăsat o bogată moștenire în acest sens. După creionare vor începe să pună câmpurile cromatice, de obicei pe suprafețe mari se lucrează cu tempera, sau cei mai avansați folosesc emulsie de ou și pigmenți. Ulterior vor ajunge în etapa detaliilor și în final la vernisare, care se face cu un lac pe bază de rășini naturale. Sigur că putem vorbi de o anumită rigoare, dar și de o stare de entuziasm sufletesc care de cele mai multe ori face o mare diferență între pictura laicizată, căzută uneori în derapajul demonicului și icoană, care trebuie văzută ca o scară spre divinitate și nu ca un obiect estetic de sine stătător”.

Una dintre coordonatoarele atelierului de pictură ”Buna Vestire”, Minerva Câmpean, ne-a spus că oamenii sunt deschiși către astfel de initiative, de aceea nu este primul eveniment de acest gen pe care îl organizează:

În cadrul atelierului de pictură ”Buna Vestire” pe care îl coordonez alături de colega mea Eva Kelemen, desfășurăm de zece ani asemenea activități. În general participă studenți, dar și copiii sunt receptivi la astfel de proiecte. De regulă cei mici doresc să picteze icoane care îi înfățișează pe Mântuitorul Hristos, Sfânta Fecioară Maria, dar și pe sfinții ale căror nume ei le poartă”.

În organizarea acțiunii au fost implicați și voluntari  din cadrul programului ITO ( Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși ), un eveniment ajuns la ediția numărul 7 și care va fi găzduit anul acesta de Timișoara.

În ceea ce privește icoanele realizate de copii, putem spune fără să exagerăm că acestea îmbogățesc zestrea culturală a Timișoarei, una prea puțin cunoscută de noile generații.

Răzvan Idvorean

Articole recente

Wizz Air, desemnată cea mai proastă companie aeriană pentru al treilea an la rând

Rezultatul în general slab vine pe măsură ce tarifele companiilor aeriene au crescut ca urmare a costurilor mai mari ale combustibilului și a taxelor ecologice.

Primarul comunei Ilieni, care a pierdut alegerile, a anunţat că demisionează din funcţie înainte de încheierea mandatului

Imre Fodor, care a candidat pentru cel de-al cincilea mandat pe lista UDMR, a pierdut alegerile locale în faţa candidatului independent Benko Arpad-Jeno.

Zece profesori și antrenori remarcabili din toată țara, premiați cu Premiul Mentor pentru excelență în educație

Premiul Mentor pentru excelență în educație se acordă anual, începând din 2010, profesorilor și antrenorilor care au descoperit tineri talentați și care au avut un rol important în evoluția profesională a discipolilor pe care i-au îndrumat în carieră.

Primul elev de etnie romă care a absolvit liceul din Tălmaciu, mândria școlii și a părinților

Liceul Tehnologic „Johannes Lebel” din Tălmaciu se mândrește cu Victor Carole, primul elev de etnie romă care a reușit să își atingă visul de a absolvi studiile, în ciuda tuturor obstacolelor ce i-au venit în cale de-a lungul anilor. 

Mai multe articole de același fel