Se împlinesc astăzi 567 de ani de la moartea lui Ioan/János/Johannes de Hunedoara, cunoscut pentru marea majoritate a românilor sub numele de origine slavă, Iancu de Hunedoara. Ca în fiecare an, în locul în care își doarme somnul de veci fostului voievod al Transilvaniei şi tată al regelui Matei Corvin – Catedrala Romano-Catolică “Sfântul Mihail” din Alba Iulia/Szent Mihály Római Katolikus Székesegyház – sunt aranjate cu grijă buchete de flori și coronițe cu panglicile în culorile Ungariei – roşu, alb şi verde, eroul ardelean fiind aproape în fiecare an cvasi-ignorat de autoritățile române. Unii dintre cei care vin, totuși, an de an la mormântul lui, sunt reprezentanții Primăriei Municipiului Hunedoara, în frunte cu edilul Dan Bobouțanu, iar coronițele cu panglici tricolore sunt puse la loc de cinste în jurul mormântului.
Ca în fiecare an, monumentul funerar al celui care, prin victoria din 22 iulie 1456 obţinută împotriva turcilor, la Belgrad, a oprit invazia acestora spre Europa Centrală pentru următorii 70 de ani, este acoperit cu coroane de flori. În dreapta şi stânga monumentului funerar al lui Iancu de Hunedoara se află cel al fratelui său, Ioan, mort la 1442, şi al fiului său, Ladislau (László) decedat la 1458.

Rareori autorităţile române sau diversele asociații istorice românești au marcat comemorarea lui Ioan de Hunedoara, cu notabile excepții precum cea a delegației primăriei din Hunedoara care, an de an, vine la Alba-Iulia. În schimb, în fiecare an, grupuri de persoane vin special din Ungaria pentru a depune coroane şi flori la sarcofagul fostului voievod al Transilvaniei (între 1441 şi 1456) şi fostului guvernator al Regatului Ungariei (între 1446 şi 1452).

Deoarece pe inscripţia de lângă sarcofag nu apare nicăieri numele de Iancu de Hunedoara, ci de Ioan de Hunedoara (János sau chiar Johannes, cum i s-a mai spus uneori în epocă), mulţi dintre cei care vizitează Catedrala din Alba Iulia nu îşi dau seama că este vorba de fostul voievod. Fratele său mai mic purta, de fapt, numele de Ioan, așa că asta poate cauza și mai multă confuzie.
Pe sarcofag sunt ilustrate mai multe scene de luptă, precum şi inscripţia “S-a stins lumina lumii”.
Prin victoria din iulie 1456, de la Belgrad, a fost oprită invazia turcilor spre Europa Centrală pentru 7 decenii. În amintirea acestei victorii, în toate bisericile de rit catolic din lume bat clopotele zilnic, la ora 12,00. Printr-o bulă papală, emisă pe 6 august 1456, în ziua în care Papa a aflat de izbânda lui Iancu de Hunedoara, s-a decretat ca în fiecare zi “până la sfârşitul veacurilor”, la ora 12,00, în bisericile catolice să se tragă clopotele pentru a marca astfel marea victorie antiotomană.

La câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, voievodul a murit în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei. Se spune că însuşi sultanul Mehmed al II-lea s-ar fi întristat când a aflat de moartea acestuia, spunând că “lumea nu a mai cunoscut niciodată un asemenea om”.
Catedrala Romano-Catolică “Sfântul Mihail” este o adevărată necropolă. Aici se află şi locurile de veci ale unor principi din familiile Sigismund, Rakoczy şi Bethlen.
Construită în mai multe etape, este singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către Sfântul Rege Ştefan, întemeietorul Ungariei, rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievală. Începuturile catedralei se regăsesc înainte de anul 1000. Catedrala din Alba Iulia este cea mai valoroasă clădire în stil romanic din Transilvania.