Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a pus sub semnul rugăciunii ca „dialog şi comuniune în Familia lui Dumnezeu” noul an pastoral care a început la 1 septembrie 2023. Prin tema aleasă, Ierarhul aduce în atenţie rugăciunea „ca dialog cu Dumnezeu şi instrument de comuniune între noi”.

Profunda semnificaţie a acestui dialog transpare din Scrisoarea pastorală despre tema noului an bisericesc, transmisă la 1 septembrie 2023 „onoratului cler împreună slujitor, cuvioşilor călugări şi călugăriţe, iubiţilor credincioşi greco-catolici ai Eparhiei de Cluj-Gherla şi tuturor creştinilor iubitori de Dumnezeu”.

Pentru a-şi atinge menirea, evidenţiază mesajul pastoral, rugăciunea trebuie „să fie practicată continuu”, cu iubire, cu umilinţă şi, asemenea rugăciunii vameşului, să fie „act de încredere şi de iubire faţă de Dumnezeu”. Se arată că rugăciunea „ca dialog cu Dumnezeu” există de la începutul istoriei omului când, „în minunata Grădină a Raiului, în răcoarea serii, primii oameni auzeau glasul Domnului şi, auzindu-l, îi răspundeau”. Iar „amintirea dialogului dintre om şi Dumnezeu”, conform Părinţilor Bisericii, se arată în continuare, „este atât de puternică încât nici măcar păcatul nu o poate şterge”. De-a lungul veacurilor, „oamenii păstrează amintirea vocii Lui”. Rugăciunea este asemănată şi cu dialogul între prieteni, acel dialog bazat pe sinceritate, pe „destăinuire” şi care devine „comuniune”.

Preasfinţia Sa Claudiu dezvăluie mai apoi însemnătatea rugăciunii comunitare din Biserică, aceea care „ne introduce în odaia de taină a Împăratului Cerurilor prin toată bogăţia rugăciunilor comunitare: Orele canonice, Utrenia, Vecernia, Paraclisul, Acatistul. La Sfânta Liturghie stăm la Masă cu Domnul, cu Maica Sfântă şi cu întreaga Curte Cerească. Cunoaştem şi suntem cunoscuţi”. Acesteia îi urmează rugăciunea personală, care presupune şi o opţiune personală: „Împăratul doreşte să stea de vorbă cu noi în intimitatea sufletului nostru, faţă către faţă”, dar El „nu va intra cu forţa”. „Isus Cristos rămâne mereu disponibil, răbdător şi milostiv în faţa uşii inimilor noastre: „Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine” (Apoc. 3,20)”. Deschizând prin rugăciune lui Dumnezeu „uşa sufletului”, îl vom descoperi nu atât ca Împărat, ci ca prieten, „un prieten cu adevărat, care ne poate înţelege şi ajuta în absolut orice problemă sau încercare pe care o avem”.

Şi prin acest mesaj pastoral, Preasfinţia Sa Claudiu cheamă credincioşii să asculte şi să se lase interpelaţi de Cuvântul viu al lui Dumnezeu care le vorbeşte prin Sfânta Scriptură. Rugăciunea Episcopilor greco-catolici martiri este oferită model credincioşilor de astăzi, după mărturia Fericitului Episcop Iuliu Hossu, aşa cum se păstrează în Memoriile sale: „Tot ce ştiam [pe] de rost era scump pentru noi şi trăiam comoara ce o cuprindea. Împărate ceresc, Tatăl nostru, Născătoare de Dumnezeu, Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt cuprindeau toate comorile cereşti; apoi cu cât erau mai mari restricţiile la exteriorizare, cu atât coboram în adâncurile sufletului, tot mai adânc şi tot mai adânc, prefăcând în sfântă rugăciune tot ce trăiam în temniţa Sighetului şi oferind-o cu smerenie. […] Harul Domnului era cu noi şi totul se transforma în rugăciune”.
Mesajul Episcopului de Cluj-Gherla la noul început de drum al anului bisericesc 2023-2024 descoperă, privind la tezaurul de credinţă al Bisericii Române Unite dinainte de 1948 şi la paginile Scripturii, forţa vitală a rugăciunii, ca expresie a legăturii de iubire dintre Dumnezeu şi oameni, dintre oameni în raport cu Dumnezeu. „În acest An Pastoral, să cerem ajutorul Domnului şi ocrotirea Maicii Sfinte pentru ca toţi, împreună, în Familia Eparhiei de Cluj-Gherla şi în unitate cu întreaga Biserică Catolică, să redescoperim tainele rugăciunii, iar rugăciunea să devină dialog şi comuniune!” încheie Episcopul de Cluj-Gherla Scrisoarea despre tema noului an pastoral.
***
Noul an bisericesc aduce cu sine un nou început în viaţa de credinţă. Succesiunea diferitelor perioade ale anului bisericesc actualizează, în viaţa Bisericii şi a fiecărui credincios – nu doar ca pe o comemorare, ci din perspectiva unei participări reale – viaţa, învăţătura şi faptele Domnului, precum şi vieţile sfinţilor, prin zilele ce le sunt dedicate. Centrat în momentul biruinţei asupra răului şi a morţii, Învierea Domnului, anul bisericesc se împarte în trei mari perioade: perioada Triodului (de la Duminica Vameşului şi a Fariseului până în Duminica Paştilor – timp de contemplare a Patimilor şi Crucii Domnului, de pregătire pentru celebrarea Învierii); perioada Penticostarului (care ţine 8 săptămâni, de la Duminica Paştilor până în Duminica I după Rusalii) şi perioada Octoihului (care ţine tot restul anului).