Castelul Ugron din Zau de Câmpie îşi va deschide porţile în fiecare sfârşit de săptămână, timp de o lună, perioadă în care Asociaţia AntePortum va organiza tururi ghidate pentru cei care doresc să afle istoria acestui edificiu, aflat acum în administrarea Muzeului Judeţean Mureş, scrie Agerpres.
„Zau de Câmpie este un sat fermecător în inima Câmpiei Transilvaniei, la aproximativ o oră de mers cu maşina atât din Târgu Mureş, cât şi din Cluj-Napoca. Aici şi-a construit diplomatul István Ugron un castel la începutul anilor 1910. El a fost un adevărat cosmopolit, lucrând în Turcia, Egipt, Italia, America şi Rusia, şi vorbea şapte limbi pe lângă maghiară şi germană. Există mai multe legende care încearcă să explice motivul construirii acestui castel de o frumuseţe romantică. Una spune că István Ugron era îndrăgostit de o domnişoară franceză şi spera că acest castel o va convinge să se mute în Transilvania, iar cealaltă variantă povesteşte lucruri similare despre fiica ţarului rus. Cei interesaţi de adevăr şi de alte povestiri, sunt aşteptaţi duminică, 17 septembrie, la o plimbare prin castel. Un expert va povesti istoria domeniului şi a familiei, viaţa şi cariera fascinantă a lui István Ugron, construcţia castelului şi toate datele interesante despre acesta. Vizitatorii vor putea admira decorul exterior al clădirii şi apoi vor intra în camere pentru a-şi imagina cum era viaţa aici acum 100 de ani”, a anunţat, miercuri, Asociaţia AntePortum.
Castelul din Zau de Câmpie, construit între 1908 şi 1912, e unul dintre castelele istoricizante târzii, care nu au mai urmărit caracteristicile unui singur stil istoric, deoarece la amurgul istorismului arhitecţii au îmbinat diverse forme istorice, în cazul nostru cele neogotice şi neoromanice. În ceea ce priveşte planimetria şi organizarea spaţiului, castelul din Zau de Câmpie corespunde pe deplin programului Asociaţiei Maghiare de Ingineri şi Arhitecţi din 1907, care a încercat să formuleze normele unui castel ideal în epoca respectivă.
În a doua jumătate a secolului XVIII, Ugron István și soția sa baronesa Anna Bánffy au fondat ramura familiei Ugron din Zau de Câmpie, mutându-se pe moșia care făcea parte din zestrea baronesei. Moşia a trecut de la tată, la fiu, iar în anii 1860 Sándor Ugron (1826–1901) și soţia sa, Rozália Kendeffy din Râu de Mori (1836–1898), au devenit proprietarii moșiei. Dintre cei patru copii ai lor, Miklós Ugron (1858–1899) a fost moştenitorul averii, dar după moartea prematură a acestuia, moșia a trecut pe numele frateleui său, István, care la aceea vreme era consul în Tbilisi. La acea dată, pe domeniul din Zau de Câmpia era un conac vechi, construit din piatră, o casă de oaspeţi, tot din piatră, un parc, o criptă familială și clădiri anexe. La 9 ani după ce a moştenit proprietatea, în 1908, István Ugron a iniţiat, din Varșovia, construirea noului castel.
