”Epopeea” clădirii Palatului Bánffy din Cluj-Napoca, actualul Muzeu de Artă, pare să aibă un deznodământ deloc plăcut pentru clujeni, pentru iubitorii de artă și pentru toți cei care mai sperau că Justiția din țara noastră ar putea funcționa corect. Într-o postare pe pagina de socializare, directorul instituției a anunțat că Muzeul a fost somat ca în următoarele două săptămâni să predea 2/3 din Palatul Bánffy unei ipotetice moștenitoare.

Scandalul acestei retrocedări cusute cu ață albă durează deja de mai bine de un an, mai exact de la momentul în care Consiliul Judeţean Cluj a pierdut procesul cu foştii proprietari pentru trei sferturi din Palatul Bánffy, unde funcţionează Muzeul. Consiliul Judeţean Cluj a intenţionat în 2019 să dea despăgubiri pentru partea din Palatul Bánffy revendicată, însă proprietarii au refuzat, motiv pentru care trebuie să se treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădirea aflată în zona 0 a Clujului.

„Cum să invoci un testament din 1958 când imobilul cu pricina a fost naţionalizat în 1948?! Vinzi ceea ce nu îți aparţine. A invoca un testament din 1958 este ca şi cum ai vinde blana ursului din pădure, adică vinzi ceea ce nu îţi aparţine. Muzeul de Artă din Cluj – Palatul Bánffy – a fost retrocedat invocându-se un testament olograf din 1958 şi alte înscrisuri de mână nevalidate juridic la vremea respectivă. Fără expertize, fără alte cercetări documentare”, explica la vremea respectivă Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

Și totuși, chiar dacă au existat numeroase promisiuni din partea Consiliului Județean Cluj că se vor lua măsuri juridice, că se va acționa în Instanță pentru a îndrepta o evidentă eroare, în fapt nimic din ceea ce s-a promis nu s-a pus în practică. Mai mult, reprezentanții CJ Cluj nici măcar nu și-au făcut apariția la termenele Instanței, pentru a susține punctul de vedere.

Urmarea a fost că cei care au câștigat acel proces, deși e limpede că nu au făcut-o în mod corect, au somat acum Muzeul ca, în următoarele două săptămâni, să predea trei sferturi din clădirea Palatului Bánffy. Evident, nimeni nu are acum răspunsuri la întrebarea ce se va întâmpla cu cele peste 16.000 de opere de artă ale muzeului.

Deși se vorbește despre o viitoare închiriere a imobilului de către Muzeu, de la noul proprietar care a câștigat în Instanță, este neclar dacă CJ Cluj are fondurile necesare pentru a susține plata unei chirii care poate fi exorbitantă, dată fiind poziționarea clădirii, cheltuieli la care se mai adaugă și cele obișnuite pentru buna funcționare a muzeului.

”Muzeului de Artă i s-a luat viitorul!

Credeați că trăim doar printre drogați și bețivi, printre hoți și șmenari, oameni leneși ori indiferenți? Nici pomeneală! V-ați procopsit cu o societate amorfă, în care tăcerea acoperă o lașitate de veacuri, iar noi susținem tot soiul de Dinu Păturică, impostori mai de pretutindeni!

Zilele astea rămânem și fără Muzeul de Artă!

Că avem ca temei o sentință judecătorească absurdă și nedreaptă, taman invers decât mărimea „pensiilor speciale” – n-ar fi de mirare și nici unica injustiție postcomunistă!

Însă nimeni, dar absolut nimeni nu a mișcat un deget pentru a salva ceea ce se mai poate! Invocând măcar ideea „Exproprierii pentru cauză de utilitate publică” este ca și cum ai arunca cu agheasmă asupra necuratului! Iar cei care au pierdut procesul se spală pe mâini și pasează altora imorala punere în posesie a edificiului.

Așadar, orașul de „Cinci stele” va avea în curând un Hotel de „cinci stele” în chiar centrul urbei! În loc de Grigorescu, Pallady, Tonitza, Hollósi ș.a. veți admira aroganța îmbogățiților prin tot ce este mai abject și fără scrupule! Cu alte cuvinte, un tezaur de peste 16.000 opere de artă (în cuantum de sute de milioane de euro) va fi în curând ascuns privirilor în profitul limuzinelor și a prostului gust!

Iar voi hrăniți-vă cu iluzii că alții „muncesc” și se frământă pentru prosperitatea noastră!”, a scris Lucian Nastasă-Kovács, directorul instituției, pe pagina de socializare, după ce a primit somația de a preda clădirea.

„Palatul Bánffy a fost sediul guvernământului Transilvaniei”

„Palatul Bánffy a fost sediul guvernământului Transilvaniei, ca proprietate a acestei ramuri Bánffy, dar în nici un caz nu a fost construit de Nicolae Roșca, oier din Săliște, pretins proprietar după 1945 și beneficiar astăzi a 3/4 din imobil. Am dorința de a oferi materialul documentar care să protejeze Muzeul de Artă din Cluj, un drept al concetățenilor și nu al unor revendicatori de ocazie! Mi s-a dat în grijă o instituție și mi-am luat rolul în serios, ca și în alte cazuri, atâta vreme cât se va crede de cuviință. Statul a pierdut poate cea mai importantă clădire în stil baroc din Europa Centrală”, a afirmat Lucian Nastasă-Kovács.

Palatul Bánffy este cea mai artistică construcţie baroc din Transilvania. Bogaţii conţi Bánffy aveau deja aici în sec. al XVII-lea o casă, adăugând prin cumpărare casele Rázmány, Linczeg şi Eperjes, constituindu-se astfel un teren uriaş, patrulater, pe care Bánffy György şi-a ridicat palatul. În curtea palatului a fost amenajat primul cinematograf din Cluj. Începând cu anul 1951, palatul adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Între oaspeţii palatului s-au numărat împăratul Francisc I, împărăteasa Karolina, şi Franz Lizt.