O istorie a cetăţii Timişoarei din secolele XVI-XVIII poate fi descifrată prin cele 135 de piese care alcătuiesc expoziţia „Timişoara în gravura europeană. Secolele XVI – XVIII”, care va fi vernisată, marţi, la Muzeul Naţional al Banatului şi care oferă o perspectivă fascinantă asupra cetăţii Timişoara într-o perioadă definitorie a istoriei sale.

Este o expoziţie unică, realizată de Consiliul Judeţean Timiş, Societatea de Istorie şi Arheologie a Banatului, Fundaţia Herczeg şi Egeria, în cadrul căreia pot fi descoperite primele stampe care înfăţişează Timişoara şi care au fost tipărite în ultima parte a secolului XVI, reprezentările fiind însă rodul imaginaţiei. Timişoara apare sub forma clasică a cetăţii aşezate în vârful unei coline. Cele mai multe reprezentări grafice ale oraşului au apărut în secolele XVII – XVIII, sub semnul barocului.

Facsimilele expuse, realizate prin tehnici tradiţionale de incizare pe plăcuţe de lemn sau cupru, redau imagini vibrante ale Timişoarei, surprinzând elemente specifice arhitecturii şi peisajului urban din acele vremuri. De la panorame şi portrete până la planuri detaliate şi hărţi, publicul va avea ocazia să observe o cetate otomană cu influenţe creştine, surprinsă în detalii artistice remarcabile, arată un comunicat al MNB.

Expoziţia aduce în prim-plan primele reprezentări grafice ale Timişoarei, tipărite în ultima parte a secolului XVI, în contextul încercărilor principelui transilvănean Sigismund Bathory de a cuceri cetatea. Gravurile baroce din secolele XVII – XVIII îşi fac loc în expoziţie, ilustrând evoluţia stilistică şi tehnică a acestei forme de artă.

Evenimentul pune accent pe rolul documentar al acestor lucrări, multe dintre ele realizate pe bază de măsurători de către inginerii militari ai vremii, oferind astfel o valoare istorică deosebită.

Gravurile vor sta pe simezele Muzeului Naţional al Banatului până la sfârşitul anului, de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00.