Luni seara, la Universitatea Sapientia (EMTE) din Cluj-Napoca, a fost vernisată Expoziţia memorială dedicată lui Bolyai János (Cluj 1802 – Târgu Mureş 1860). Expoziţia prezintă, cu documente şi publicaţii, activitatea matematicianului maghiar de renume mondial.
Expoziţia a fost deschisă la sediul rectoratului Universităţii din Casa Bocskai, în urma faptului că UNESCO (la propunerea Comitetului Naţional Maghiar) a declarat acest an Anul Memorial Bolyai, a explicat, în cadrul vernisajului, informaticianul Zoltán Kása, profesor universitar.
Anul memorial a fost lansat pentru marcarea a 200 de ani de la compunerea celebrei “Scrisori de la Timişoara” a lui Bolyai János. În această scrisoare, matematicianul i-a scris tatălui său, matematicianul Bolyai Farkas, despre faptul că a reuşit să conceapă un nou sistem geometric, geometria neeuclidiană. Prin descoperirea sa, Bolyai János a contribuit la schimbarea percepţiei spaţiului, deschizând calea teoriilor fizicii din secolul al 20-lea şi aducând astfel o contribuţie semnificativă la dezvoltarea matematicii moderne din secolele 19-20.
Expoziţia, intitulată “Am creat din nimic o lume nouă, diferită”, concepută de Zoltán Kása, prezintă viaţa şi activitatea celor doi oameni de ştiinţă din Cluj şi Târgu Mureş, prin copii ale unor documente şi zeci de publicaţii despre activitatea lor ştiinţifică.
În cadrul vernisajului, profesorul universitar a explicat că Bolyai János a reuşit să rezolve o problemă matematică veche de peste 2 000 de ani, dar pe lângă asta el a fost şi militar, şi un violonist talentat. Geniul său a fost demonstrat de faptul că atunci când a dat admitere la universitate a fost acceptat direct în anul trei. Când l-a înştiinţat despre tema sa de cercetare pe tatăl său, Bolyai Farkas, care a studiat amănunţit acest domeniu, acesta l-a avertizat: “Să nu mergi pe acest drum!”, iar fiul său a ales într-adevăr o cale diferită, a subliniat Zoltán Kása.
Profesorul universitar a amintit că, în aceeaşi perioadă, problema paralelismului a fost cercetată şi de matematicianul rus Nikolay Ivanovich Lobachevsky, ambii fiind consideraţi creatorii geometriei neeuclidiene. “Astăzi, cel mai des, se face referire la ea ca fiind geometria Bolyai-Lobachevsky “, a explicat Kása.
În cadrul expoziţiei, printre documentele expuse, se numără şi copii ale câtorva exemplare din Monitorul de Cluj (Kolozsvári Közlöny) de la acea vreme, care au publicat anunţul morţii lui Bolyai János şi necrologul, precum şi o scrisoare a unui servitor care anunţa moartea savantului. De asemenea, sunt expuse copii ale procesului-verbal oficial al morţii lui János Bolyai, scris în germană, maghiară şi română, precum şi o copie a cestificatului de căsătorie al lui Bolyai Farkas, inclusiv o publicaţie în limba japoneză.
Zoltán Kása a concluzionat că mulţi consideră că se cunosc puţine lucruri despre Bolyai János, dar, din fericire, nu este aşa, deoarece în bibliotecile digitale există numeroase ştiri şi articole despre el, publicate în presa transilvăneană din acea vreme.
Expoziţia, vernisată în Sala A2 a Casei Bocskai din Cluj-Napoca, este deschisă şi poate fi vizitată în perioada 14-17 noiembrie.
