A fost nevoie de două prezentări pentru ca cele peste patru sute de persoane să poată viziona pelicula. Povestea extraordinară din spatele reflectoarelor precum și mesajul transmis, vom încerca să vi le prezentăm în rândurile următoare.
Documentarul a fost realizat în Muntele Athos, mai exact în mănăstirea Dohiariu, a X-a în ordinea ierarhică a celor douăzeci existente. Ea a fost înființată în secolul al X-lea de către Cuviosul Eftimie Athonitul și este așezată în partea sud-vestică a peninsulei, între vii și livezi, având una dintre cele mai elegante arhitecturi din Sfântul Munte.
Filmul prezintă nu doar activitățile de zi cu zi ale călugărilor, precum rugăciunea, pescuitul, grădinăritul, pregătirea mesei sau recondiționarea icoanelor vechi, ci și slujba de tundere în monahism sau Praznicul Învierii Domnului.
Emoționante sunt și cadrele în care starețul Grigorie ( trecut la cele veșnice în urmă cu cinci ani ), recunoaște că regretă și se căiește de multe lucruri pe care le-a săvârșit în viață, dar mai întâi de toate, de faptul că a devenit preot și egumen – care poartă răspundere pentru păcatele și căderile în păcat ale celorlalți, pe care îi vrea mântuiți. El plânge zilnic în rugăciune pentru frați și mănăstire și vorbește mult despre sensul vieții monahale.
Povestea din spatele reflectoarelor
Realizatorii au așteptat timp de șase ani binecuvântarea Starețului Grigorie pentru a începe filmările, apoi au înregistrat timp de patru ani, în zece expediții făcute în Sf. Munte. „Mulți ani nu ți-am dat binecuvântarea, pentru că nu am vrut ca filmul să fie despre mine”, i-a spus starețul producătorului, Părintelui Arhidiacon Oleksandr Plyska.
”Când am început să filmăm am avut niște idei, dar ele s-au schimbat pe parcurs. Timp de patru ani am tot mers pentru înregistrări, am făcut zece expediții în Athos, dar după a doua nu am mai știut încotro să ne îndreptăm; am avut o nedumerire legată de mesajul pe care să îl transmitem. Ei bine, în cea de-a treia, operatorul a venit fără cameră și este expediția noastră din care nu vedeți nimic, pentru că atunci am trait ca monahii. Atunci am înțeles că noi trebuie să tăcem pentru ca voi să auziți pe Dumnezeu. Este expediția pe care nu o vedeți, dar pe care sper să o simțiți”, a spus Plyska, prezent la Timișoara. El a mai explicat că din titlul filmului reiese faptul că Dumnezeu nu l-a chemat pe Adam pentru că nu știa unde se afla, ci pentru că aștepta pocăința lui. Și tot așa o așteaptă și pe a noastră, pe a fiecăruia dintre noi, care trebuie să sporim în rugăciune.
”Maica Domnului ascultă întotdeauna rugăciunile noastre, însă uneori întârzie îndeplinirea lor, pentru a ne pune credința la încercare”, a spus Plyska.
Mesajul filmului
Suntem convinși că mesajul a fost înțeles de cei mai mulți dintre cei prezenți, printre care se numără și profesorul de religie Constantin Căbulea. Chiar dacă nu a trecut până acum pragul mănăstirii Dohiariu, el a petrecut câteva zile în Athos și după vizionarea peliculei a recunoscut că a redescoperit anumite aspecte trăite în Sfântul Munte.
”Filmul este o reflecție asupra sinelui și asupra stării duhovnicești. Un film profund, cu o încărcătură duhovnicească aparte, foarte potrivit pentru această perioadă specială și anume Postul Nașterii Domnului. De asemenea ne-a oferit o perspectivă poate diferită asupra monahismului din Sfântul Munte, una străină pentru majoritatea dintre noi, dar reală, menită să ne arate că viața duhovnicească este însoțită de un efort continuu. Am fost pentru o perioadă scurtă de timp în Athos și am putut să experimentez o mică parte din ceea ce înseamnă Sfântul Munte. Am fost impresionat de faptul că viața curge diferit față de cea a noastră, care trăim în lume și are un firesc aparte pe care doar mergând și trăind alături de monahi îl poți înțelege”.
Acțiunea a fost organizată de Liga Studenților din Timișoara, ai cărei reprezentanți cu greu au găsit o sală care să poată găzdui acest eveniment.
”Primele demersuri le-am făcut la jumătatea lunii octombrie, atunci când am luat legătura cu persoana care se ocupă de logistică și programările pentru proiecții. Ne-au ajutat și colegii de la Asociația Suflet Tânăr Arădean și mă bucur că am reușit să găsim într-un final o sală pentru a găzdui acest eveniment. Vă spun sincer am încercat și în alte locuri dar au fost ocupate, mai ales că Timișoara este Capitală Europeană a Culturii și încă se desfășoară destule evenimente în oraș. Mulțumim pe această cale Politehnicii pentru că a acceptat să ne primească în această seară ( n.r.: sâmbătă 18 noiembrie ), singura de altfel în care puteam proiecta filmul. Din fericire nu am întâmpinat multe alte greutăți, am muncit mult și la promovarea filmului, am trimis afișe în parohii și am apelat la preoți să ne ajute. Cred că unul dintre principalele mesaje transmise de film este acela că doar schimbându-ne pe noi înșine putem face ca societatea în care trăim să fie una mai bună”, ne-a spus la final Ana Mera din partea Ligii Studenților din Timișoara.
”Unde ești, Adame?”, în regia lui Alexandru Zaporoschenko a fost lansat în anul 2019 și până acum a fost prezentat în 20 de țări, subtitrat în 22 de limbi și selectat pentru proiecție la mai multe festivaluri de film.
Dar dincolo de orice date statistice este important de reținut faptul că pelicula ce poate fi urmărită pe marele ecran reușește să îi transpună pe spectatori în obștea unei mănăstiri din Muntele Athos, acolo unde timpul parcă se scurge altfel, iar viața retrasă și grea a monahilor ne amintește că avem o moștenire de credință pe care suntem datori nu doar să o păstrăm ci să o și transmitem generațiilor următoare.
foto: Andreea Borza ( Liga Studenților din Timișoara )