fbpx
spot_img
19.2 C
Cluj-Napoca
AcasăPOLITICĂPreşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania a depus, la Camera Deputaţilor, trei proiecte...

Preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania a depus, la Camera Deputaţilor, trei proiecte de legi privind autonomia

Publicat în

spot_img
spot_img

Zoltán Zakariás, deputat UDMR, preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), a depus în nume propriu, miercuri, la Camera Deputaţilor din România, trei proiecte de legi privind autonomia, se arată în comunicatul biroului de presă al AMT remis agenţiei ungare de presă MTI.

Unul este proiectul de lege-cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale, iar celălalt este statutul de autonomie culturală a comunităţii naţionale maghiare. Aceste proiecte de legi au fost elaborate în cadrul atelierelor de lucru ale Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT).

Cea de-a treia iniţiativă legislativă este Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).

“Alianţa Maghiară din Transilvania a considerat de la bun început că pentru comunitatea noastră naţională cheia supravieţuirii este realizarea autonomiei comunitare. Scopul nostru este să stabilim un dialog real cu majoritatea pe tema autodeterminării. Maghiarii din Transilvania trebuie să aibă dreptul să decidă asupra propriului destin, iar autonomia este cea mai bună soluţie pentru cele mai presante probleme ale comunităţii noastre”, se arată în comunicat, care-l citează pe preşedintele AMT, Zoltán Zakariás.

Miercuri seara, premierul României, Marcel Ciolacu, a reacţionat pe pagina sa de socializare la depunerea proiectelor de autonomie şi a cerut preşedintelui Camerei Deputaţilor să le respingă rapid.

“Astfel de propuneri legislative izolate, care vizează autonomia Ţinutului Secuiesc sau autonomia culturală pe criterii etnice, nu au ce căuta într-un stat democratic. Această discuţie, care apare odată la ceva timp, nu îşi are rostul”, a scris politicianul social-democrat pe pagina sa de socializare. În postarea sa, Ciolacu a calificat proiectele de lege drept “iniţiative toxice” şi a subliniat că acestea au fost prezentate în Parlament de “afiliaţi ai grupului UDMR”.

Statutul de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, elaborat de CNS, va fi supus pentru a patra oară legislativului din România după ce, în anii 2004, 2018 şi 2020, a fost respins de majoritatea parlamentară. Ultima dată când a fost depus acest proiect de lege, a provocat un scandal politic în România, deoarece statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc a trecut de la Camera Deputaţilor la Senat, for decizional, ca proiect “adoptat tacit”. Acest lucru s-a datorat expirării termenului de dezbatere a acestuia în Camera Deputaţilor.

Parlamentarii români, care interpretează autonomia, cel puţin din punct de vedere etnic, ca o insultă, nu s-au mulţumit, în anul 2020, cu respingerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, ci au pus pe ordinea de zi şi au respins prin vot şi proiectul de lege-cadru privind autonomia personală a minorităţilor, precum şi proiectul de statut de autonomie personală al comunităţii maghiare depus, încă din anul 2004, de mai mulţi parlamentari UDMR. Aceste din urmă acte normative urmăreau să reglementeze şi să ridice la rang de lege cadrul general al autonomiei culturale a diferitelor comunităţi naţionale şi a autodeterminării culturale a comunităţii maghiare.

Foto: Facebook @ Zakarias Zoltan

Ioana Pop

Articole recente

A fost dat în funcţiune noul terminal de pasageri al Aeroportului Internaţional Oradea

O investiţie de 40 de milioane de euro din fonduri europene

Restricţii de circulaţie pe teritoriul Ungariei pentru autovehiculele de mare tonaj

Poliţia de Frontieră a transmis că, în zilele de duminică şi luni circulaţia automarfarelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone va fi restricţionată pe teritoriul Ungariei ca urmare a faptului că sunt celebrate Rusaliile Catolice.

Castelul Rákóczi-Bánffy de la Gilău a fost inaugurat, după ample lucrări de restaurare

Castelul Rákóczi-Bánffy se află la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, are o formă pătrată cu patru bastioane pe colţuri şi conţine 60 de săli. Înaintea naţionalizării i-a aparţinut contesei Katinka Bánffy. Până în 2002, în clădire a funcţionat o şcoală ajutătoare, castelul fiind restituit nepotului contesei, istoricului Tamás Barcsay, după o perioadă de 7 ani. Prima menţionare scrisă a castelului datează din 1439.

Mai multe articole de același fel

Iuliu Winkler: Uniunea Europeană trebuie să se schimbe

Uniunea Europeană trebuie să se reîntoarcă la valorile părinților fondatori, să se schimbe, iar politicile sale publice trebuie să fie în slujba cetățenilor, și nu în solda vreunei ideologii, a declarat europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler cu prilejul unei întâlniri pe care a avut-o cu membri ai comunității maghiare din județul Sălaj.

Gabriel Zetea: ”Nelu Dragos candidează cu încredere pentru un nou mandat de primar în comuna Gârdani!” (PE)

În timp ce unii primari lasă să treacă decenii întregi fără să înregistreze proiecte notabile realizate pentru comunitate, există lideri precum Nelu Dragoș, primarul din Gârdani, care redefinește ce înseamnă progresul și eficiența în administrația locală. CMF: 21240002