Biserica Unitariană Maghiară – împreună cu reprezentanții altor biserici creștine – au comemorat 456 de ani de la Dieta de la Turda, care, în 1568, a consfințit prin lege dreptul la libertatea de conştiinţă şi la libertatea religioasă în Transilvania, un act unic în lume. Hotărârile Dietei de la Turda din 13 ianuarie 1568 au fost o adevărată piatră de hotar în acea epocă.
Cu ocazia aniversării celor 456 de ani de la Dieta de la Turda, a fost organizat la Cluj-Napoca un eveniment ecumenic la care au fost prezenți: Moses Nóda, consilier şi profesor universitar (Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia), episcop asistent Dumitru Boca (Biserica Ortodoxă Română, Episcopul Zoltán Dezs Adorjáni (Biserica Luterană), Pastorul Gerhard Wagner (Biserica Evanghelică), Episcopul Adjunct József Vilmos Kolumbán (Eparhia Reformată din Transilvania), Episcopul Claudiu Lucian Pop (Eparhia Greco-Catolică din Cluj-Napoca) și Episcopul István Kovács (Biserica Unitariană).
La eveniment a fost prezent și secretarul de stat ungar János Nagy, care a spus că Dieta de la Turda din 13 ianuarie 1568 nu a fost doar o piatră de hotar în epoca sa, ci și că ea rămâne un eveniment foarte actual şi în zilele noastre, deoarece în această zi Transilvania a dat lumii un exemplu de toleranţă religioasă şi libertate de conştiinţă.
”Dieta de la Turda pune accentul pe răbdare, iar în lumea noastră de astăzi răbdarea, acceptarea opiniilor, poziţiilor şi credinţelor celorlalţi este la fel de rară ca un corb alb”, a spus János Nagy. El a mai adăugat că premisa răbdării este respectul, iar respectul nu poate fi decât reciproc şi este unul din lucrurile fundamentale pe care o persoană, o comunitate sau o naţiune le poate oferi alteia.
János Nagy a mai spus că, dacă europenii vor să înţeleagă ce gândesc ungurii şi central-europenii despre Europa, trebuie să vină în Transilvania, la Cluj-Napoca, “pentru că Transilvania a fost construită pe această fundaţie a toleranţei”.
Secretarul de stat pentru culte, Ciprian-Vasile Olinici şi-a exprimat bucuria de a fi prezent la festivitate şi a apreciat importanţa istorică a hotărârii privind libertatea religioasă, subliniind că aceasta a fost rodul cooperării între comunităţi. El a subliniat că diversitatea etnică şi religioasă este o valoare pe care România o recunoaşte şi o preţuieşte.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR a pus accentul pe semnificaţia “zilei scrise cu litere de aur” la Turda, subliniind că Transilvania este un ţinut al toleranţei şi al răbdării strategice.
De asemenea, el a arătat că, spre deosebire de unele interpretări de astăzi, hotărârea de la Turda – deşi s-a aplicat doar comunităţilor maghiare, secuieşti şi săseşti şi bisericilor acestora, nu şi la comunitatea românească – nu s-a îndreptat împotriva ortodoxiei, întrucât a asigurat libera practică a religiei şi propovăduirea credinţei.
Politicianul a reamintit că trebuie să luptăm şi azi, zi de zi, pentru libertate, pentru drepturi egale şi pentru viaţa conform tradiţiilor, atât în Uniunea Europeană, cât şi în Transilvania. El a citat ca exemple din Transilvania “piedicile” puse în calea reînfiinţării şcolii romano-catolice din Târgu-Mureş, întârzierea restituirii proprietăţilor bisericii şi recentele decizii judiciare care o obstrucţionează. “Acolo unde dreptul la proprietate nu este asigurat, libera exercitare a religiei poate fi pusă în pericol şi ea” – a declarat Hunor Kelemen.
În calitate de gazdă, fiind ultimul care a luat cuvântul, episcopul unitarian István Kovács a mulţumit parlamentului ungar pentru că a declarat ziua de 13 ianuarie drept Ziua Libertăţii Religioase, adăugând că aşteaptă o decizie similară din partea parlamentului român şi a celui european. El a spus că hotărârea de la Turda a fost posibilă pentru că “Duhul Domnului a fost prezent”, iar liderii de atunci au fost capabili să privească spre Dumnezeu şi să-i considere pe oameni de la înălţimea divină. Ei şi-au dat seama că libertatea este un dar al harului care nu poate fi obţinut smulgându-l din mâinile altuia, ci doar dăruindu-l unul altuia.
Sărbătoarea a continuat la statuia lui Dávid Ferenc, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania, aflată lângă biserică, unde episcopul adjunct Benedek Andrási a rostit o rugăciune, iar curatorul general Emőd Farkas a evocat aşezarea, cu cinci ani în urmă, a statuii episcopului fondator, la care participanţii au depus coroane de flori.
Despre Edictul de la Turda
Edictul de la Turda (în maghiară tordai ediktum, în germană Edikt von Thorenburg) a fost emis în 1568 de Dieta Transilvaniei întrunită la Turda, decret prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei. Edictul de la Turda a fost promulgat de Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei. Este primul edict de acest fel din istoria Europei moderne. Documentul original este păstrat la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Edictul a fost emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase izbucnite între catolici și protestanți în Europa Occidentală, în urma declanșării procesului de reformă protestantă a călugărului Martin Luther din 1517.
Conform edictului, nici o persoană nu putea să fie dezavantajată din cauza confesiunii sale și nimănui nu i se putea impune o credință sau alta, deoarece credința provine de la Dumnezeu.
Edictul din Turda nu precizează în particular nici o confesiune religioasă, ceea ce a condus la conflicte între diferitele confesiuni protestante.