fbpx
4.7 C
Cluj-Napoca
AcasăINTERVIU„Sunt pregătit și sunt hotărât să candidez la președinție”. INTERVIU cu generalul...

„Sunt pregătit și sunt hotărât să candidez la președinție”. INTERVIU cu generalul SIE (r) Silviu Predoiu

Publicat în

spot_img
spot_img

„Clasa politică de la București a reușit la admiterea în spațiul Schengen exact așa cum a reușit și la liceele și facultățile absolvite – parțial și în condiții rușinoase. Poate că pentru politicieni cu studii neterminate, examene de bacalaureat susținute după 30 de ani, licențe luate la 10 ani de la absolvire și doctorate plagiate, ceea ce s-a întâmplat în planul Schengen este un succes, dar pentru noi, ceilalți, nu este decât încă o palmă nemeritată”, mi-a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate, generalul SIE (r) Silviu Predoiu, membru fondator al Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN). De asemenea, pe parcursul acestui interviu mai puteți citi despre lumea în 2024, BRICS, admiterea României în Schengen, eșecul de politică internă și externă al coaliției PSD-PNL și strategia electorală a PLAN.

Sebastian Rusu: La sfârșitul războiului rece s-a crezut că odată cu prăbușirea URSS-ului și a lumii comuniste lucrurile vor fi liniștite și calme, dar astăzi asistăm la un război în Ucraina, la un altul în Gaza și „la lovituri aeriene chirurgicale” în Yemen. Încotro se îndreaptă lumea la început de 2024? Va fi BRICS o contrapondere la SUA și implicit la lumea euro-atlantică?

Silviu Predoiu: Mă tem că pe tema așteptărilor după căderea „lumii comuniste” suntem în dezacord, nu cred că cineva a crezut că va fi liniște. Războiul rece s-a sfârșit ca urmare a prăbușirii imperiului sovietic, iar un cutremur geopolitic de asemenea amploare este inevitabil urmat, întotdeauna, de replici semnificative. Poate că avem senzația că există mai multe tensiuni și conflicte în prezent decât în urmă cu, să spunem, 25 ani, dar acest fapt se datorează capacității noastre de a uita, pe de o parte și, pe de altă parte, proximității geografice și/sau temporale cu războiul din Ucraina sau cu cel din Gaza, care se întâmplă acum.

  Dar nu avem voie să uităm de conflictele din anii ‘90 din proximitatea noastră geografică – adică de războiul din fosta Iugoslavie și de atrocitățile comise de toate părțile implicate în procesul de retrasare al granițelor balcanice, de confruntările militare sângeroase din fostul spațiu sovietic, inclusiv de cel din Moldova, dar și de invazia Kuweit-ului urmată de răspunsul militar al unei coaliții internaționale, etc. De altfel chiar și pentru cei mai încăpățânați optimiști, entuziasmul începutului de mileniu a dispărut după atacul terorist din 11 septembrie 2001 din SUA, cei mai mulți dintre noi înțelegând că problemele omenirii nu doar că nu au dispărut dar, dimpotrivă, se amplifică. Au urmat intervențiile militare multinaționale în Afganistan  și Irak, conflictul prelungit din Siria cu valul uriaș de migranți pe care l-a generat, numeroasele atacuri teroriste în chiar inima continentului nostru, crize economice majore, pandemia, accelerarea încălzirii globale și, din păcate, lista poate continua, inclusiv cu exemplificările dumneavoastră.

Cât despre ce urmează, încotro ne îndreptăm …. Rămân la convingerea că „lumea liberă” a avut la cârmă, cel puțin în ultimul deceniu, cea mai slabă garnitură de lideri politici. Au mai fost conducători nepotriviți în istoria modernă, dar niciodată atâția concomitent, iar rezultatul conjugat al acțiunilor sau inacțiunilor lor este realitatea dramatică cu care ne confruntăm. Subliniez acest lucru pentru că, întrebându-ne cum va arăta viitorul, nu ar trebui să uităm că 2024 este, pentru populația a mai bine de 70 de state, de la SUA, Marea Britanie, India și până la, cu permisiunea dumneavoastră ultima pe listă, România, un an electoral dificil. Dacă înțelegem că viitorul nostru va fi cel construit de politicienii pe care îi vom alege, poate vom realiza că 2024 reprezintă șansa unui nou început.

Nu știm cum va arăta 2024, putem specula dar, în mod paradoxal, știm cum vor arăta 2025 și anii ce urmează: vor semăna cu opțiunile noastre din 2024, vor fi ani câștigați sau pierduți în aceeași măsură în care noi vom fi înțelepți și implicați sau superficiali și comozi. Referitor la BRICS, mă aștept ca acesta să se extindă în continuare, dar nu îl văd neapărat ca o contrapondere la SUA. Nu cred că BRICS, în actuala sa formă, are potențialul de a fi un actor cu adevărat important în politica internațională, este încă o organizație tânără, fragilă, fără un statut coerent, fără criterii de admitere, un amalgam de ideologii cât se poate de diferite și de țări marcate de conflicte interne și de frontieră, iar lista vulnerabilităților poate continua.

Până când organizația va căpăta coerență, evoluție posibilă sub coordonarea cea mai probabilă a Chinei, unii dintre membrii BRICS au însă potențialul de a deveni actori majori independenți în lumea multipolară spre care ne îndreptăm. Sper ca și UE să se trezească și să își aleagă în 2024 reprezentanți capabili să includă continentul în categoria polilor de putere de mâine și nu aceea de anexă a unuia, cu care pare să se simtă confortabil în prezent. 

Cum ar putea profita în opinia dvs. România de aceste schimbări globale? Ar fi o perspectivă să ne revitalizăm industria de apărare sau să ne reîntoarcem către piețele tradiționale pe care le-am abandonat odată cu schimbarea de regim din decembrie 1989? 

Se spune că orice criză ascunde și oportunități. La câte crize avem astăzi, este evident că nu ducem lipsă de oportunități, dar pentru a le valorifica este nevoie de viziune, de planificare și coordonare, este nevoie de curajul de a-ți asuma proiecte în interes național, este nevoie de oameni care să privească mai departe de propriul câștig, care să nu gândească în termeni de ciclu electoral. Trebuie să ne hotărâm cum vrem ca să arate țara noastră în 10, 20 de ani și apoi să decidem care este calea de atingere a acestei proiecții, care sunt resursele necesare. Iar în acest demers, de ce nu, o industrie de apărare puternică poate reprezenta o componentă importantă – dar numai dacă înțelegem că războaiele viitorului nu vor mai fi ca cele trecute, iar acest domeniu trebuie regândit și nu doar revitalizat.

Acest lucru nu se întâmplă însă doar făcând achiziții de miliarde și miliarde, îmbogățind de zor pe alții și primind în schimb echipamente „reșapate” sau promisiuni de viitor. Cât despre piețele tradiționale, după 35 de ani de absență, nu știu dacă mai există vreo „piață tradițională” pentru România și nu doar din cauza globalizării, ci mai ales pentru că nu cred că economia funcționează așa. Economia înseamnă competiție și dacă te retragi de pe o piață, locul tău va fi ocupat instantaneu de altcineva.

Sigur, ne putem întoarce și către piețele tradiționale, dar asta doar dacă identificăm compatibilități între nevoile lor și oferta noastră. Ori multe din aceste piețe au evoluat semnificativ în ultimele trei decenii în timp ce noi …. Și oricum revitalizarea relațiilor „tradiționale” nu se face prin vizite ca cele ale președintelui Klaus Iohannis în America de Sud sau Africa. De fapt ce face dumnealui este un exemplu perfect de „așa nu”. Am văzut vreun rezultat în urma acestor excursii prezidențiale sau a vizitelor repetate ale politicienilor noștri la Muntele Athos? 

Vedeți dumneavoastră, ca să pătrunzi sau să păstrezi o piață, trebuie să fii competitiv. Iar pentru a fi competitiv, este nevoie să fii la un nivel tehnologic apropiat de cel al concurenților. Suntem noi acolo? Avem noi aceleași preocupări tehnico-științifice precum ceilalți? Statul român înțelege asta? Aș zice că nu și dau un singur exemplu – în timp ce în toată lumea dezvoltată există dezbateri nesfârșite privind Inteligența Artificială, la București dezbaterea este despre dacă să introducem sau nu Religia la Bac. 

Clasa politică de la București a ratat parțial admiterea în spațiul Schengen, iar proasta negociere cu Comisia Europeană pe teme cerealelor ucrainene a ruinat fermierii români. Protestul transportatorilor și al fermierilor din aceste zile este în opinia dvs. un argument ca tandemul PSD-PNL „să bată cu pumnul în masă” la Bruxelles pentru obținerea unor compensații corecte? Cum ar fi trebuit procedat pe tema Schengen ca Bucureștiul să fi evitat batjocura impusă de Austria pe care liderii PSD-PNL o văd ca pe un mare succes? 

Clasa politică de la București a reușit la admiterea în spațiul Schengen exact așa cum a reușit și la liceele și facultățile absolvite – parțial și în condiții rușinoase. Poate că pentru politicieni cu studii neterminate, examene de bacalaureat susținute după 30 de ani, licențe luate la 10 ani de la absolvire și doctorate plagiate, ceea ce s-a întâmplat în planul Schengen este un succes, dar pentru noi, ceilalți, nu este decât încă o palmă nemeritată. Înțelegerea semnată de România cu Austria ar fi fost rușinoasă chiar și dacă ar fi fost prevăzută data admiterii depline în Schengen.

Dar nu, nu este nici vorbă de așa ceva, ceea ce primim este doar binecuvântarea Vienei ca în cadrul acordului „să se discute o dată în cursul anului 2024 pentru o posibilă ridicare ulterioară a controalelor la frontierele terestre”, iar asta doar funcție de îmbunătățirea situației migrației în cazul Austriei.  Și nu putem vorbi de batjocură din partea acesteia din urmă. Nimeni din executivul de la Viena nu s-a gândit peste noapte să-și bată joc de România. Dincolo de provocările mai vechi ridicate de migrația ilegală, executivul austriac se confruntă și cu o serie de probleme majore de credibilitate în plan intern.

Demersul României și Bulgariei de admitere în Schengen a fost identificat de cancelarul federal Nehammer și asociații acestuia drept o oportunitate dacă nu de rezolvare, chiar și doar temporară, a unora dintre problemele cu care se confruntau. Arătau în acest fel fiecărui austriac că guvernul lor își înțelege exact prioritățile și pentru securitatea și bunăstarea lui sunt pregătiți să înfrunte întreaga UE. Când privim poziția Austriei în problema extinderii Schengen nu trebuie să uităm că politica externă nu poate fi separată de cea internă, că obiectivul final al acesteia este să sprijine țintele politicii interne, iar asta este ce Viena a făcut.

Că politicianul român nu a fost în stare să anticipeze și să contracareze eficient și că s-a rezumat la a accepta noi umilințe, nu mai este problema austriecilor. Cât despre bătut cu pumnul în masă la Bruxelles sau oriunde altundeva în afară de București, actuala coaliție de guvernământ nu o va face din exact motivul pentru care nu a făcut-o niciun alt executiv român pe tema Schengen, confruntate de-a lungul timpului, pe rând, cu opoziția Germaniei, Franței sau Olandei. Aceste state, ca și Ungaria, Polonia și altele, au definite obiective clare în planul politicii interne, obiective pe care le susțin fără compromisuri și în planul celei externe. Noi, dacă nu avem niciun obiectiv serios de susținut în plan intern de ce ne-am manifesta altfel în plan extern? Singura noastră preocupare este să fim de acord. Cu cine, cu ce ….. mai că nu contează, atât timp cât ne iese de o poză, de o cină oficială sau, dacă avem noroc, chiar de o șapcă. 

2024 este un an cu patru alegeri importante: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Susțineți comasarea localelor cu alegerile prezidențiale? Ce ar obține coaliția PSD-PNL din această strategie electorală mult vehiculată în aceste zile? Cum ar trebui organizate aceste alegeri în opinia dvs. astfel încât să se evite „combinațiile electorale” ale coaliției PSD-PNL? 

Nu, nu susținem niciun fel de comasare. În cazul de față, localele și prezidențialele sunt alegeri cu tematici extrem de diferite, cum se va desfășura campania electorală??? Sunt diferențe în privința listelor electorale, în privința locului unde ai dreptul să votezi. De fapt, cred că dintre toate tipurile de alegeri, cea mai incompatibilă comasare, dacă pot spune așa, este cea dintre locale și prezidențiale.

Da, avem patru runde de alegeri și da, asta însemnă cheltuieli foarte mari. Așa este, dar nimeni nu a spus că libertatea și democrația sunt ieftine. Dacă votăm cu responsabilitate  aceste alegeri își vor merită fiecare bănuț cheltuit. Depinde doar de noi. Iar dacă politicienii sunt preocupați de economii, să facă bine să renunțe la zecile de milioane de euro pe care partidele politice parlamentare le primesc de la buget, adică de la noi toți, să nu mai tot amâne reducerea numărului de parlamentari la 300, iar lista de sugestii poate continua. 

În urmă cu aproximativ 2 ani, ați înființat Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN) ca un răspuns al dvs. la minciuna și impostura actualei clase politice. Știu că este oarecum prematur, însă eu aș dori să vă întreb dacă luați în calcul participarea PLAN la cele 4 cicluri de alegeri de anul acesta în alianță cu alte formațiuni politice sau veți merge singuri? Este politicianul Silviu Predoiu pregătit să intre în cursa pentru Cotroceni din toamnă?

Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN) a fost înființat în urmă cu 14 luni, iar întrebarea dumneavoastră nu este nicidecum prematură. Avem deja organizații active la nivel județean, de sector și municipal în București, dar și în alte municipii reședințe de județ. PLAN își propune să participe la toate rundele electorale din 2024 și lucrăm intens în acest sens dar decizia va fi luată în baza unei analize realiste a nivelului de pregătire al partidului înaintea fiecărei confruntări electorale.  Fără a respinge ideea de alianță, nu ne propunem un asemenea obiectiv.

Nu credem în alianțele de conjunctură, construite pe promisiuni de posturi sau alte beneficii. Am primit asemenea oferte pe care le-am respins. Compromisul în politică, mai ales când vorbim de interes național, este o soluție, dar nu atunci când încalcă principiile și valorile asumate. Am spus repetat că democrația este sistemul care ne dă exact ceea ce merităm. Vrem mai mult, vrem mai bine, vrem politică altfel? Să fim mai buni, să fim altfel – mai implicați și mai responsabili, să fim mai mulți, cât mai mulți, la vot. Cât despre mine, da, sunt pregătit și sunt hotărât să candidez la președinție. 

Sebastian Rusu

Articole recente

Federația Coaliția pentru Educație: Rezultatele slabe ale simulării Evaluării Naționale, cât și în testările PISA, reflectă nevoia imperativă de a revizui și îmbunătăți procesul...

În urma analizei rezultatelor simulării Evaluării Naționale și a feedback-ului din comunitatea educațională, Federația Coaliția pentru Educație subliniază urgența reformei sistemului de evaluare din România.

Antal Árpád: Ţinutul Secuiesc a avut şi va avea autonomie

Antal Árpád consideră că premierul Marcel Ciolacu a comis "o greşeală" declarând, cu prilejul vizitei făcute la finele săptămânii trecute în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, că "Ţinutul Secuiesc nu există" şi că "nu va avea niciodată autonomie".

Râul Crasna, poluat cu dejecţii de la o fermă de bovine

Angajaţii de la Sistemele de Gospodărire a Apelor Sălaj şi Satu Mare au început verificări după ce s-a sesizat că, în zona localităţii Giorocuţa, apa râului Crasna prezenta modificări vizuale şi olfactive

Inspectorii antifraudă vor avea dreptul să poarte arme

Inspectorii antifraudă se confruntă cu situaţii în care cei care deţin ilegal mărfuri nu reacţionează calm în momentul în care sunt anunţaţi că unele mărfuri vor fi ridicate, iar înarmarea inspectorilor este pentru siguranţa activităţii pe care o desfăşoară.

Mai multe articole de același fel