fbpx
6.7 C
Cluj-Napoca
AcasăȘTIRI BIHORBastionul Crăişorul, al treilea din cele cinci bastioane ale Cetăţii Oradea, se...

Bastionul Crăişorul, al treilea din cele cinci bastioane ale Cetăţii Oradea, se află în lucrări de reabilitare

Publicat în

spot_img
spot_img

Bastionul Crăişorul, al treilea din cele cinci bastioane ale Cetăţii Oradea, se află în lucrări de reabilitare, printr-un proiect cu finanţare europeană de 10,8 milioane de lei.

„Din cele cinci bastioane ale Cetăţii două sunt reabilitate – Bastionul Bethlen şi Bastionul Ciunt, cel de al treilea, Bastionul Crăişorul se află acum în lucrări, pentru al patrulea, Bastionul Aurit, s-a depus o cerere de finanţare pentru fonduri europene prin POR, de 2,5 milioane de euro, şi căutăm surse de finanţare pentru al cincilea, Bastionul Roşu, cu curtinele aferente. În Bastionul Crăişorul suntem în fază incipientă a lucrărilor, se montează schela pentru cămăşuirea exterioară şi se fac descărcări arheologice, în interior, pe o suprafaţă de circa 1.500 de metri pătraţi”, a declarat directorul adjunct al Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) din cadrul Primăriei Oradea, Mihaela Neag, citată de Agerpres.

Potrivit acesteia, se va ajunge cu decopertarea pământului până la cota actuală de călcare a cetăţii, pentru a se pune în valoare zidurile interioare ale cetăţii şi mai ales drumul de rond, care, aşa cum arată documentele vechi, se sprijină pe nişte contraforţi şi pe nişte stâlpi, care nu se pot vedea în alt bastion până în momentul de faţă, pentru că bastioanele nu au fost decopertate la această cotă.


Sursa foto: Primaria Oradea

„Fiecare bastion are, în mod particular, ceva deosebit şi am încercat şi încercăm să îmbinăm vechiul cu noul, în condiţiile date şi cât ne permit descărcările arheologice. Bastionul Ciunt este cunoscut astăzi pentru amfiteatrul numit Teatrul de Vară. Bastionul Bethlen sau amfiteatrul verde oferă un spaţiu ideal pentru relaxare. În Bastionul Aurit, potrivit surselor istorice, s-ar afla palatul de vară, pe care intenţionăm să-l punem în valoare după decopertare”, a precizat Mihaela Neag.

După înlăturarea pământului, vor fi recondiţionate şi puse în valoare platforma, zidurile, arcadele, cele două cazemate şi posturile de tragere, acum acestea nefiind vizibile.

Reabilitarea bastionului are ca scop, ca de altfel pentru întreaga Cetate, introducerea în circuitul turistic şi posibilitatea de a oferi spaţii pentru organizarea unei palete largi de evenimente.

Lucrările prevăzute în contractul de finanţare pe fonduri europene, în valoare de 10.843.743,90 lei fără TVA, sunt efectuate de asocierea firmelor Precon Transilvania S.A., lider de asociere, şi Restitutor Proiect SRL, având termen de finalizare 24 de luni.


Sursa foto: Primaria Oradea

Reabilitarea Bastionului Crăişorul face parte din etapa a IV-a a proiectului de refuncţionalizare a Cetăţii Oradea – Centru multicultural şi multiconfesional european.

Cetatea Oradea, cu o suprafaţă de 15 hectare, are formă pentagonală, stelară, cu cinci bastioane amplasate pe colţuri, cu rol de protecţie a celor două porţi de acces de la vest şi est. Ca majoritatea cetăţilor medievale, exista şi un şanţ de apărare cu apă, alimentat din pârâul cu apă termală Peţa. Pe lângă zidurile şi bastioanele ce îi dau forma, Cetatea are în interior mai multe corpuri de clădiri, pe o suprafaţă de 2,5 hectare, dispuse circular, care au fost reabilitate.

Din anul 2008, în total peste 21 de milioane de euro au fost investite în Cetatea Oradea pentru reabilitarea tuturor clădirilor, a celor două bastioane şi a două curtine.

Sursa: Agerpres

Ioana Pop

Articole recente

Ciucă: Acum este o oportunitate pentru PNL să câștige municipiul Baia Mare

PNL Maramureș și-a lansat candidații pentru alegerile locale din 9 iunie

Femeie reținută de Poliție, după ce a găsit o poşetă cu bani, acte şi două telefoane în spatele Gării din Arad şi nu a...

O femeie de 43 de ani din Maramureş a fost reţinută și este cercetată pentru infracţiunea de însuşire a bunului găsit.

Vicepremierul ungar Zsolt Semjén: Sărbătoarea „Pâinea Maghiarilor” semnifică unitatea naţiunii

Evenimentul de deschidere a programului "Pâinea Maghiarilor - 15 milioane de boabe de grâu" a avut loc în Comuna Căpleni din judeţul Satu Mare.

Daniel I. Iancu: ”Îmi place să fiu înconjurat de cărți”

Cine este Daniel I. Iancu, scriitorul reclamat că deține prea multe cărți? Dincolo de faptul că este unul dintre cei mai dragi colaboratori ai Știrilor Transilvaniei, vă invităm să-l descoperiți în interviul realizat de colegul nostru, Ioan Vasiu.

Mai multe articole de același fel