Centrul Naţional de Competenţe în Stilul de Viaţă Sănătos (https://healthylifestyle.research.ubbcluj.ro/), fondat de Academia Română (https://acad.ro) şi UBBMed (https://www.ubbcluj.ro/ro/facultati/school_of_health), iniţiază luni, 4 martie 2024, cu ocazia Zilei Mondiale a Obezităţii, proiectul CARPO pentru un comportament alimentar sănătos.
CARPO este acronimul alimentaţiei „Carpato-Danubiene”, validată preliminar la nivelul unor grupuri de experţi şi recomandată în ţară recent de către Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM), de Societatea Română de Endocrinologie (SRE) şi de către Forumul Român de Obezitate (FORO) (CARPO este şi zeiţa greacă care proteja recoltele şi alimentaţia).
Centrul Naţional de Competenţe în Stilul de Viaţă Sănătos îşi propune să asigure validitate ştiinţifică avansată şi să pună acest model într-un context bio-psiho-social prin care să fie mai uşor de implementat şi asimilat pe scară largă şi să fie promovat de specialiştii în domeniu şi în politici publice. Astfel, proiectul CARPO propus aici implică mai multe etape:
Prin implicarea specialiştilor în ştiinţele nutriţiei de la UBBMed, în prima jumătate a anului 2024 vor fi analizate biochimic produse româneşti care pot înlocui produse mediteraneene/nordice, respectându-se însă principiile alimentaţiei mediteraneene/nordice.
În urma acestui demers, în toamna acestui an se va stabili o alimentaţie ‘Carpato-Danubiană’ prin implementarea unor produse şi meniuri-diete diverse.
Tot începând din toamna anului 2024, alimentaţia „Carpato-Danubiană” va fi testată în studii clinice controlate, implicând Cantina UBB, Clinica Universitară de Psihologie, care va analiza implicaţiile pe sănătate mintală şi mecanismele de aderenţă (inclusiv de modificări cognitiv-comportamentale în comportamentul alimentar), precum şi diverse structuri UBBMed, care, prin laboratoarele existente (ex. UBB-STEM şi din cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie şi a Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică), în colaborare şi cu alţi specialişti necesari, vor analiza implicaţiile biomedicale.
Concluziile şi implicaţiile practice, bazate pe dovezi ştiinţifice, vor fi formulate la începutul anului 2025.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/noncommunicable-diseases):
Anual mor în lume zeci de milioane de oameni, în anul 2023 având un număr de 60 760 150 decese.
Bolile cronice netransmisibile (BCN) acoperă aproximativ 70% din numărul anual total de decese, iar aproape jumătate dintre decesele cauzate de BCN sunt premature (înainte de 70 de ani).
Bolile cardiovasculare, cancerul, bolile cronice respiratorii şi diabetul reprezintă 80% dintre decesele premature cauzate de BCN.
Obezitatea este o problemă clinică ca BCN în sine şi o problemă transversală între celelalte BCN.
Aşadar, un comportament alimentar sănătos poate ajuta atât la optimizarea şi promovarea stării de sănătate (ex. vitalitate, activism etc.), cât şi la prevenţia şi tratamentul unor boli. Domeniul comportamentului alimentar este grevat însă major de pseudoştiinţă, cu sfaturi şi prescripţii alimentare legate de produse/meniuri(diete)/alimentaţie/ adesea eronate, formulate de nespecialişti sau de specialişti fără o abordare comprehensivă bio-psiho-socială, care nu doar că nu ajută, dar au adesea efecte negative. Analizele ştiinţifice de până acum au reliefat însă câteva alimentaţii sănătoase, între care dietele mediteraneeană şi cea nordică au cel mai bun suport (vezi analiza US-News – https://health.usnews.com/best-diet/best-diets-overall).
Prof. univ. dr. Daniel David, co-directorul Centrul Naţional de Competenţe în Stilul de Viaţă Sănătos, arată că „fondatorul Centrului Clinic de Diabet, Nutriţie şi Boli metabolice din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, alături de echipa sa, a propus deja construirea, pe principiile alimentaţiei validate ştiinţific, a unei alimentaţii „Carpato-Danubiene” (CARPO), în sensul includerii produselor alimentare accesibile şi existente pe teritoriul ţării noastre. Într-adevăr, este nerealist să credem că dietele mediteraneene/nordice vor putea fi implementate în România pe scară largă cu produse importate direct din acele zone, ţinânt cont de disponibilitatea produselor şi costurile lor, această opţiune fiind neproductivă pentru economia ţării. În plus, relaţiile complexe dintre produsele alimentare, mediu şi organismul crescut cu aceste produse într-un mediu ţintă pot avea un rol important în asigurarea stării de sănătate”.
În final, prof. univ. dr. Daniel David adaugă că „pornind de la alimentaţia „Carpato-Danubiană”, care, într-un model biomedical, ne spune ‘ce’ şi ‘cât’ ar trebui mâncat, adăugăm componenta psihologică răspunzând la ‘când’, ‘unde’ şi ‘cum’ ar trebui mâncat. Numai într-un astfel de context comprehensiv bio-psiho-social ca acesta prescripţia teoretică legată de alimentaţie (ce/cât) se poate transforma într-un comportament alimentar parte a unui stil de viaţă sănătos, altfel adesea totul rămâne pe hârtie şi/sau se cuantifică drept un nou eşec în schimbarea comportamentului alimentar”.
Primii parteneri ai proiectului sunt lanţul de magazine Lidl România şi Confindustria România.