fbpx
spot_img
17.7 C
Cluj-Napoca
AcasăȘTIRI ALBAVas de bronz unicat, descoperit în Provincia Dacia romană, restaurat şi expus...

Vas de bronz unicat, descoperit în Provincia Dacia romană, restaurat şi expus la Alba Iulia

Publicat în

spot_img
spot_img

Un vas de bronz unicat la nivelul Provinciei romane Dacia, descoperit anul trecut într-un mormânt de incineraţie din Alba Iulia, anticul Apulum, a fost expus marţi, în cadrul unei mini-expoziţii, la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, după ce a fost restaurat.

„Au mai fost piese similare găsite în Imperiul Roman, dar în Provincia Dacia, după cunoştinţele mele şi analizând o carte a colegei Silvia Mustaţă, care a susţinut o teză de doctorat despre vasele de bronz din Dacia Porolissensis, am constatat că este o piesă unicat la nivelul Provinciei Dacia. De asemenea este şi o piesă de bronz unicat, singurul vas de bronz descoperit în mormintele de la Apulum. Noi avem câteva mii de morminte săpate aici, dar este singurul vas de bronz descoperit în context funerar”, a spus, la vernisajul „Exponatului lunii aprilie” la MNU Alba Iulia, dr. George Bounegru, cel care a coordonat şantierul arheologic unde a fost făcută descoperirea în cauză.

Arheologul a precizat că asta nu înseamnă că nu au mai existat alte vase de acest gen, denumite „balsamarium”.

„Cu siguranţă au mai existat. Evident, nu le putea avea oricine, pentru că sunt piese care erau destul de costisitoare”, a adăugat George Bounegru.

El a făcut referire la descoperirile unor arheologi făcute în ultimii ani, care au găsit câte o toartă probabil provenind de la vase asemănătoare, piese aproape identice, ceea ce înseamnă că au existat mai multe „balsamarium”.

În ceea ce priveşte piesa de bronz de la Alba Iulia, ea a fost descoperită în mai 2023, în zona de extindere a Cimitirului Municipal, într-o cercetare arheologică preventivă, declanşată de presiunea mediatică provocat de distrugerea unui sarcofag cu inscripţie.

„Cel care a găsit vasul şi l-a scos din pământ este colegul arheolog Ilie Lascu. Vasul a făcut parte dintr-un inventar funerar. El a fost găsit într-un mormânt de incineraţie şi întregul inventar este spectaculos. De ce spun lucrul ăsta? Pentru că, alături de vas, au mai făcut parte din inventarul funerar şase mărgele din aur, un cercel, de asemenea, de aur şi un pandantiv confecţionat dintr-o monedă de argint, cu două tortiţe de aur, care era probabil piesa centrală a acelui colier. (…). Ce reprezintă acest vas? Acest vas poartă denumirea de balsamarium, face parte dintre vasele de toaletă ale unei persoane. A fost găsit aproape întreg, dar într-o stare de conservare precară, fiind în zona sa mediană fisurat”, a explicat George Bounegru.

Vasul a fost restaurat de către un specialist al muzeului din Alba Iulia, Dan Anghel.

George Bounegru a menţionat că vasul, care are diametrul de 8,2 cm, iar înălţimea de 5,3 cm, este globular, uşor turtit, decorat cu două caneluri pe umăr şi sub buză. Are, de asemenea, o şănţuire pe care se poziţiona capacul. Baza sa este supraînălţată, cu dimensiunea de 0,5 cm.

Pe umăr sunt lipite două ataşe antropomorfe, de care se prinde o toartă realizată dintr-o bară patrulateră în profil, îndoită în forma literei omega. Ataşele au forma unui bust uman reprezentând un copil, posibil Eros, aşezat pe o palmetă. Trăsăturile feţei şi părul sunt bine redate prin incizii fine. La o atentă analiză se observă că sunt realizate în tipare diferite, detaliile fine făcând diferenţa, a punctat George Bounegru.

Vasul are o capacitate de 140 de centimetri cubi, iar presupunând că nu era umplut până la gură, indică în jur de 140 de mililitri de substanţă care putea fi depozitată în interior.

„Aceste vase făceau parte dintre ustensilele de toaletă ale unei persoane. Conţinutul lor nu putea fi lichid, pentru că vasele nu au un deversor, nu au o gură de turnare. În Imperiul Roman au fost descoperite câteva vase similare, la fel, cu corp globular, iar analiza din interior a dus la concluzia că înăuntru erau ţinute substanţe uleioase, substanţe semi-lichide, cu care îşi ungeau corpul, probabil uleiuri parfumate sau grăsimi parfumate”, a spus George Bounegru.

Totuşi, o piesă găsită într-un râu din Franţa păstra în interiorul său un instrument similar unui polonic, iar această descoperire indică o posibilă utilizare pentru diverse uleiuri, a adăugat acesta.

În ceea ce priveşte vechimea, ţinând cont că mormântul a fost datat post 145 p.Chr. pe baza unei monede găsite aici, Faustina Augusta, asta înseamnă că şi contextul funerar, inclusiv vasul, se datează începând cu acest an undeva până spre începutul secolului al III-lea.

Mai multe piese unicat pentru fosta Provincia Dacia Romană, cum ar fi vasul de bronz, precum şi o fibulă de bronz pe care sunt reprezentaţi doi cai sau o coasă de fier, au fost descoperite anul trecut de arheologii din Alba Iulia, în zona de extindere a Cimitirului Municipal.

Descoperirile se încadrează cronologic mai multor epoci istorice. Cele mai vechi aparţin fazei a III-a a Culturii Coţofeni, datate aproximativ la începutul mileniului III a.Chr., iar cele mai numeroase descoperiri aparţin perioadei romane.

Ioana Pop

Articole recente

Sistare alimentare cu gaze naturale pentru consumatorii din localitatea Vulcan

Delgaz Grid a fost nevoita sa sisteze alimentarea cu gaze naturale pentru consumatorii din...

Dublă lansare de carte la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara

Evenimentul este găzduit de Galeria Indecis, în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Program bogat și multă distracție la ediția cu numărul 26 a Zilelor Orașului Satu Mare

Evenimentul are loc în 24-26 mai. Vezi programul complet

International Staff Week la Universitatea Politehnica Timișoara, cu oaspeți din 16 țări

Universitatea Politehnica Timișoara organizează în perioada 20-24 mai 2024 cea de-a doua ediție a Săptămânii Internaționale Erasmus+, cu tema „Sinergii în lumea academică: cultivarea alianțelor, facilitarea interculturalității și promovarea durabilității”.

Mai multe articole de același fel

Cristian Tudor Popescu, despre originea transilvăneană a lui Mihai Eminescu: Toată lumea îl consideră moldovean pursânge, dar bunicii lui paterni au fugit, s-au refugiat...

Scriitorul şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu a afirmat, în cadrul unei conferinţe despre Mihai Eminescu pe care a susţinut-o, sâmbătă seara, la Târgul de cArte Alba Transilvana, că poetul nu este, aşa cum îl consideră lumea, moldovean get-beget, ci are origini transilvănene.