Categorie: ȘTIRI ARAD

Vijeliile înregistrate în mai multe localităţi din judeţul Arad au produs pagube, în noaptea de sâmbătă spre duminică, fiind rupţi copaci şi avariate clădiri, astfel că a fost necesară intevenţia echipajelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

Vestul judeţului Arad a fost sub avertizare de cod roşu de vijelie puternică, cu rafale de până la 90 de kilometri pe oră, în timp ce restul judeţului a fost sub cod portocaliu, iar autorităţile au transmis alerte către populaţie înainte de miezul nopţii.

Potrivit ISU, s-a intervenit pentru degajarea copacilor rupţi de vânt, unii căzuţi pe maşini, dar şi la situaţii în care clădiri au fost avariate, cu elemente din acoperiş sau ornamente şi tencuială care s-au desprins de pe faţade.

În municipiul Arad au fost înregistrate cele mai multe intervenţii ale echipajelor de pompieri.

De asemenea, mai mulţi copaci rupţi au căzut pe drumuri din judeţ, iar în unele localităţi au fost avariate acoperişurile mai multor clădiri. Cele mai afectate localităţi au fost Nădlac, Pecica, Iratoş, Zimandu Nou, Şiria, Odvoş, Dieci, Almaş şi Buteni, unde au intervenit şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Pentru gestionarea efectelor generate de fenomenele meteorologice, la nivelul ISU Arad a fost activată Grupa Operativă. Nu au fost înregistrate victime.

Miliardarul Ion Țiriac vrea să cumpere castelul de la Căpâlnaș, un monument istoric de clasa A, scos la vânzare de mai mulți ani. Castelul este o adevărată bijuterie arhitecturală și istorică din județul Arad, situată la doar cinci kilometri de reședința Regelui Mihai I de la Săvârșin și la 90 km de municipiul Arad.

Informația a fost confirmată și de primarul din Birchiș, comuna de care aparține castelul. ”Sperăm să vină un investitor, că am înțeles că vrea Țiriac și am înțeles că au mai scăzut prețul. Aici este un parc dendrologic, cu specii rare și se pot face multe. Și clădirea nu a fost lăsată în paragină, pentru că ea a fost întreținută”, a declarat primarul Ioan Guțu pentru presa locală.

Construit între anii 1876 și 1879 de familia Mocioni, de origine aromână, castelul este înconjurat de un vast domeniu de 80 de hectare, care include păduri, fânețe și teren arabil. Clădirea a servit drept reședință a familiei Mocioni-Teleki până în 1947, când a fost confiscată de stat în urma instaurării regimului comunist.

Istoria castelului este marcată de evenimente dramatice și legende. A fost locuit de Therezia Mocioni și de fiica sa, Ecaterina, care s-a căsătorit cu contele Eugen Jeno Teleki. Cei doi au avut doi copii, însă fetița, Mady, a murit la vârsta de trei ani într-un accident tragic, fiind înmormântată în parcul castelului.

În 1947, contele Teleki a decedat, fiind și el înmormântat în același parc. Ultimul locatar al castelului, contele Pubi Teleki, a trăit în sărăcie și a devenit o figură tragică în amintirile sătenilor.

În 2007, castelul a fost revendicat și obținut de Dan Crăciun Oprescu, nepotul nelegitim al lui Jeno Teleki.

De atunci, proprietarii au închiriat domeniul, dar în 2019, „Micul Trianon” din vestul țării a fost scos la vânzare pentru 1,1 milioane de euro. Până în prezent, castelul nu și-a găsit un nou proprietar, deși interesul nu a lipsit.

Superbul conac este clasificat ca monument istoric de clasa A, de valoare națională și universală.

Orice schimbare în destinația sa trebuie aprobată de direcțiile de specialitate ale Ministerului Culturii, iar clădirea poate fi transformată doar în casă de locuit, hotel, spațiu cultural, centru de expoziții sau muzeu, cu condiția păstrării arhitecturii și a elementelor cu valoare istorică.

În prezent, castelul găzduiește bolnavii din Căpâlnaș, care se bucură de privilegiul de a locui într-un astfel de loc încărcat de istorie și povești nobiliare.

Investiția lui Ion Țiriac ar putea aduce un nou suflu acestui monument istoric, integrându-l în circuitul turistic și cultural al regiunii.

Un consilier judeţean din Arad a fost rănit, luni, pe DN 79 A, după ce un bolovan a căzut de pe versant şi a lovit partea din faţă a maşinii. Autoturismul a intrat în coliziune cu o autoutilitară.

La data de 27 mai a.c., în jurul orei 18.00, poliţiştii oraşului Sebiş au fost sesizaţi despre un eveniment rutier, în care, un bărbat, în timp ce conducea un autoturism pe DN 79 A, a intrat în coliziune cu o autoutilitară condusă de un alt bărbat. Din cercetări s-a stabilit că, un bolovan s-ar fi dislocat de pe un versant, avariind partea din faţă a autoturismului, fapt care ar fi dus la coliziunea cu autoutilitara”, a transmis, luni seară, IPJ Arad.

Sursa citată a precizat că şoferul autoturismului a fost rănit, fiind transportat la spital de echipajele medicale.

Bărbatul rănit în accident este consilierul judeţean Gheorghe Botizan (PNL), în vârstă de 34 de ani, scrie presa locală.

El a suferit un traumatism toracic şi un traumatism de bazin, fiind transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Arad.

”Deschiderea domeniului la public va avea loc sâmbătă, 1 iunie 2024. În acea zi, în Satul Regal vor avea loc evenimente dedicate Zilei Copilului”, se arată pe pagina de Facebook a Familiei Regale a României.

Potrivit sursei citate, domeniul nu va fi deschis publicului în cursul lunii mai.

”În această primăvară, în Parcul Regal se efectuează lucrări de anvergură în infrastructură (decolmatarea completă a lacului, refacerea şoselei de la Poarta de Sud, refacerea peluzei, punerea în funcţiune a irigaţiei tuturor grădinilor şi iluminatul electric al parcului). Aceste lucrări se vor încheia la finalul lunii mai”, anunţă Casa Regală.

Programul de vizitare a Domeniului Regal Săvârşin între 1 iunie şi 1 octombrie este: Satul Regal, Casa Ceaiului, Muzeul Automobilului, Atelierul Auto al Regelui Mihai şi Magazinul de Suveniruri pot fi vizitate în fiecare săptămână, în zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 9,00 şi 18,00.

Parcul Regal poate fi vizitat numai cu înscriere prealabilă şi se face numai în prezenţa unui ghid.

În ultimii ani, Domeniul Regal Săvârşin a fost deschis în perioada mai – octombrie.

Casa Ceaiului, o clădire din secolul al XIX-lea aflată la intrarea pe Domeniul Regal Săvârşin, este cea mai recentă atracţie a complexului, deschisă în urmă cu un an, după ce a fost restaurată de Familia Regală. Imobilul este cel mai mare din ansamblul numit Satul Regal, având 300 de metri pătraţi, iar aici vizitatorii pot servi cafea, ceai, răcoritoare, gustări şi prăjituri. Clădirea este, totodată, un spaţiu cultural şi educaţional, găzduind expoziţii, lecţii deschise, reuniuni şi evenimente publice.

Satul Regal este format din Muzeul Automobilului, aflat în clădirea restaurată a garajului regal, Atelierul Auto al Regelui Mihai, aflat în aceeaşi clădire în care au fost în anii 1940 Spălătoria şi Călcătoria, Casa Musafirilor, Casa Ceaiului, Casa Intendentului (rămasă aceeaşi cu cea din anii 1940), Casa Tehnică şi Magazinul de Suveniruri.

Domeniul Regal Săvârşin mai are un parc cu o grădină ascunsă, un pavilion, un lac cu o insulă, un teren de tenis din 1945, o grădină de trandafiri şi bolta de glicine.

Cel mai important imobil al domeniului este castelul construit în perioada 1650 – 1680. Castelul a intrat în proprietatea Regelui Mihai în 1943, prin cumpărare, dar a fost confiscat de regimul comunist în 1948, revenind în proprietatea Casei Regale în 2001. Lucrările de restaurare a castelului, începute în 2007, au fost încheiate în 2015, investiţiile fiind făcute de Familia Regală. 

Sâmbătă și duminică, pe Domeniul Regal de la Săvârșin, are loc a doua ediție a festivalului Suflet de România, evenimentul care încurajează artizanii din România să se conecteze la comunitate și ne ajută să descoperim micii producători locali, tradițiile și obiceiurile autentice ale satului românesc.

Evenimentul reunește, pe 27 și 28 aprilie, mici producători locali, ateliere cu meșteșugari iscusiți, un cinematograf în aer liber cu filme românești, dansuri populare, concerte, dar și o caravană medicală în cadrul căreia 30 de medici și cadre medicale din Timișoara oferă consultații gratuit.

Startul oficial a fost dat după un tur al micilor producători și al artizanilor realizat de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României și Principele Radu, alături de mai multe oficialități și autorități centrale și locale.

Toate zonele de activare din interiorul festivalului au nume care amintesc de satul românesc traditional, de la Ulița Copiilor, trecând prin Târgul Satului și Hanul Târgoveților, până la Drumul Artizanilor. Mai multe organizații neguvernamentale susținute de Profi în misiunea lor de a face bine sunt prezente în festival, oferind tuturor celor interesați  detalii și exemple concrete de implicare în Cultură, Educație, Sănătate, Mediu, Sport, Inovație și Comunitate.

Participanții la festivalul Suflet de România sunt invitați să se bucure de recitalurile oferite de Narcisa Suciu, Vasile Șeicaru, Ducu Bertzi,  Florin Chilian și Romulus Cipariu. Părintele Constantin Necula oferă, de pe scena Suflet de România, o doză concentrată de harnă pentru sufletele frumoase care caută să învețe să facă bine împreună.  

Accesul este gratuit și se poate face din DC74.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Aradul a demonstrat în ultimii 20 de ani de existenţă a Parcului Reconcilierii că este un exemplu în ce priveşte interacţiunea şi dialogul dintre români şi maghiari, arătând că prin reamplasarea Statuii Libertăţii în oraş, după 80 de ani în care a fost închisă în Cetatea Aradului, au câştigat toţi cei care iubesc libertatea, indiferent de naţionalitate.

Comunitatea maghiară din Arad, dar şi oficiali români sau invitaţi de la Bucureşti şi Budapesta, au marcat, sâmbătă, 20 de ani de la dezvelirea Statuii Libertăţii reamplasată în oraş, precum şi de la momentul dezvelirii machetei Arcului de Triumf, care a fost finalizat un an mai târziu, în 2005.

Evenimentul a avut loc în prezenţa a sute de persoane şi a început cu intonarea imnurilor României, Ungariei şi Uniunii Europene.

Printre invitaţi s-au numărat ministrul Dezvoltării Regionale din Ungaria, Navracsics Tibor, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor şi fostul preşedinte al UDMR, Marko Bela, dar şi alţi politicieni sau reprezentanţi ai autorităţilor din Arad.

„În 2004, când Statuia Libertăţii a ajuns din nou în spaţiul public, a fost un moment de sărbătoare şi, de fapt, un moment când toată lumea a câştigat. Au câştigat arădenii, în primul rând, dar au câştigat şi maghiarii şi românii şi fiecare om care iubeşte şi doreşte libertatea, fiindcă până la urmă libertatea este a fiecăruia, nu se poate spune că dacă eu am libertate, tu nu ai libertate sau invers. Eu cred că reprezintă acea idee măreaţă care ne conduce în fiecare clipă să păstrăm libertatea câştigată. De aceea, mă bucur că după 20 de ani putem sărbători acest moment, după 20 de ani putem spune că această operă, această statuie, deja face parte din identitatea culturală a tuturor arădenilor şi, până la urmă, a tuturor cetăţenilor care iubesc libertatea, indiferent dacă sunt maghiari sau români”, a declarat Kelemen Hunor.

Întrebat de jurnalişti cum caracterizează relaţiile dintre români şi maghiari din ultimii 20 de ani, liderul UDMR a spus că ar vorbi „de interculturalitate în loc de multiculturalitate” şi a spus că oraşul Arad este un exemplu de dialog.

„Fiindcă interculturalitate înseamnă interacţiune, înseamnă dialog, şi eu cred că din acest punct de vedere Aradul a fost un exemplu foarte bun încă din 2004 sau anii care au precedat anul 2004, când această statuie a fost adusă afară din Cetate, restaurată şi aşezată aici. Din acest punct de vedere, fără doar şi poate, Aradul este un exemplu în ce priveşte interacţiunea şi dialogul între români şi maghiari”, a declarat Kelemen Hunor.

În discursurile ţinute de oficiali, au fost evocate momente din istoria comună a celor două naţiuni, iar apoi au fost depuse coroane de flori la baza Statuii Libertăţii şi la baza Arcului de Triumf, monumentele maghiar şi românesc ce se oglindesc în acelaşi luciu de apă din Parcul Reconcilierii.

Statuia Libertăţii este un monument care a fost ridicat în anul 1880 în Arad, la comemorarea execuţiei a 13 generali revoluţionari ucişi în oraş în urma înfrângerii revoluţiei de la 1848-1849. Monumentul, înalt de 12 metri, a fost demontat în 1924, la ordinul guvernului lui Ionel I.C. Brătianu şi păstrat în Cetatea Aradului până când a fost reaşezat în spaţiul public.

Parcului Reconcilierii a fost inaugurat parţial în 25 aprilie 2004, odată cu reamplasarea Statuii Libertăţii. Atunci, la Arad au fost prezenţi mai mulţi oficiali ai guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta, dar şi sute de cetăţeni din Ungaria, veniţi cu autocare. Autorităţile încercaseră să inaugureze complet parcul în 2004, însă Arcul de Triumf, monumentul românesc care simbolizează revoluţia transilvănenilor de la 1848-1849, nu era finalizat. Astfel, inaugurarea întregului parc a avut loc abia în august 2005, când era finalizat şi monumentul românesc.

De 20 de ani, Parcul Reconcilierii este locul în care comunitatea maghiară din judeţ îşi organizează sărbătorile ori îşi comemorează eroii. Locul este şi o atracţie turistică a oraşului. Aici vin în special turişti din Ungaria, pentru care se organizează excursii cu autocarele.