Categorie: criza energiei

Companiile din România şi Ungaria plătesc cele mai mari preţuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea, publicat miercuri de Comisia Europeană, transmite DPA.

Potrivit documentului, preţurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei ruseşti în Ucraina, în urmă cu doi ani. Preţul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022.

Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari preţuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per KWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici preţuri au fost identificate în Finlanda şi Portugalia, la 0,10 euro per KWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creşteri mult mai dramatice în timp ce în SUA preţurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA şi Japonia.

Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 pentru ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Preţurile petrolului au scăzut marţi cu 4%, în tranzacţii volatile, presate de datele slabe referitoare la cererea din China, de perspectivele economice negative la nivel mondial şi de un dolar american mai puternic, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în martie au scăzut cu 3,81 dolari, sau cu 4,4%, la 82,10 dolari pe baril, acesta fiind cel mai mare declin zilnic din mai mult de trei luni.

Preţul ţiţeiului american a scăzut cu 3,33 dolari, până la 76,93 dolari pe baril, sau cu 4,1%, cea mai mare scădere din mai mult de o lună.

Ambele valori de referinţă au crescut cu 1 dolar pe baril la începutul sesiunii.

”Există o mulţime de motive de îngrijorare aici, situaţia Covid-19 din China şi teama de recesiune în viitorul apropiat pun presiune asupra pieţelor”, a spus Robert Yawger, analist la Mizuho.

Guvernul chinez a crescut cotele de export pentru produse petroliere rafinate, în primul lot pentru 2023. Traderii au atribuit creşterea aşteptărilor privind cererea internă slabă, deoarece cel mai mare importator de ţiţei din lume continuă să se lupte cu valuri de infecţii.

Activitatea fabricilor din China s-a redus, de asemenea, în decembrie, deoarece creşterea infecţiilor a perturbat producţia şi a afectat cererea, după ce Beijingul a eliminat în mare măsură restricţiile anti-Covid.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat duminică că economiile Statelor Unite, Europei şi Chinei încetinesc simultan, făcând ca 2023 să fie mai greu decât 2022 pentru economia globală.

Dolarul a înregistrat marţi cea mai mare creştere de o zi în mai mult de două săptămâni. Un dolar mai puternic poate reduce cererea de petrol, deoarece mărfurile denominate în dolari devin mai scumpe pentru deţinătorii de alte valute.

Miercuri, piaţa va analiza minutele reuniunii de politică monetară a Rezervei Federale din decembrie. Fed a majorat ratele dobânzilor cu 0,50 de puncte procentuale, în decembrie, după patru creşteri consecutive de 0,75 de puncte procentuale fiecare.

Mecanismul este însoţit de condiţii drastice pentru a convinge statele membre reticente la un astfel de dispozitiv, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Liderii statelor membre au căzut de acord, la finele lunii octombrie, asupra unei foi de drum pentru a limita creşterea explozivă a preţurilor la energie. Liderii au cerut în special Executivului comunitar să pregătească un mecanism „temporar” pentru plafonarea preţului gazelor, în pofida reticenţelor exprimate de unele state membre, în special Germania, care se tem că plafonarea va perturba aprovizionarea cu gaze a statelor europene.

„Mecanismul de corectare a pieţei” prezentat marţi de Comisie va fi examinat joi de miniştrii europeni ai Energiei reuniţi la Bruxelles, însă potrivit unui diplomat european, nu se aşteaptă să fie aprobat la acest moment, în condiţiile în care anumite state membre cer un studiu de impact detaliat.

Dispozitivul vizează plafonarea, timp de un an, începând de la 1 ianuarie 2023, a preţului contractelor futures cu livrare în luna următoare la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pe piaţa europeană.

Acest plafon ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro peste preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Atunci când aceste condiţii ar fi îndeplinite, Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) va publica imediat un aviz de corectare a pieţei în Jurnalul Oficial al UE şi, a doua zi, tranzacţiile cu preţuri mai mari de 275 de euro nu vor mai fi autorizate.

Însă, în acest an, preţurile la gaze la hub-ul TTF nu au depăşit un nivel de 275 de euro/MWh decât pentru o scurtă perioadă la finele lunii august, când au atins un vârf de 350 de euro, când cele 27 de state membre se concurau între ele pentru a-şi reface rezervele.

„Nu este vorba de intervenţii pe piaţă pentru a fixa preţurile la nivele scăzute artificial, este un mecanism de ultim record pentru a împiedica episoadele de preţuri excesive care nu sunt în linie cu tendinţele mondiale şi realitatea de pe piaţă”, a spus comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.

Ideea plafonării preţului gazelor naturale provoacă, de mai multe luni, diviziuni în rândul statelor membre. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătută de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi.

România are în această dimineaţă un volum de 3 miliarde metri cubi gaze în depozite, ceea ce corespunde unui grad de umplere de 97,7% din capacitatea totală de înmagazinare, potrivit datelor furnizate de Transgaz.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, România are cu 701 milioane de metri cubi de gaze în plus în depozite.

Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie.

George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat joi că nu aveam niciun motiv să considerăm că la iarnă vor fi probleme cu asigurarea aprovizionării, dacă regimul termic va fi unul normal.

„Spre deosebire de anul trecut, începem cu un grad foarte mare de umplere a depozitelor de gaze, de peste 97%, adică 2,970 miliarde metri cubi. Este un grad foarte mare, care ne dă o siguranţă. Procentul acesta ne va ajuta să depăşim fără probleme o iarnă obişnuită din punctul de vedere al valorilor termice”, a spus el, în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Totodată, producţia de cărbune a fost majorată, pentru a compensa nivelul mai scăzut de umplere a lacurilor de acumulare.

„Avem cu 900.000 de tone de cărbune în plus în stocuri, tocmai pentru a compensa această situaţie. În general lucrurile se prezintă bine, suntem convinşi că nu vom avea niciun fel de problemă în ceea ce priveşte asigurarea consumatorilor de gaze naturale în iarnă. În ceea ce priveşte fluxurile de import, nu au fost semnalate probleme. În concluzie suntem pregătiţi pentru iarnă. În condiţii de iarnă normală nu avem niciun motiv să considerăm că vom avea probleme de securitate în aprovizionare”, a susţinut Niculescu.

Sursa: Agerpres

Preţurile petrolului au scăzut vineri cu peste 5%, până la minime ale ultimelor opt luni, pe fondul aprecierii dolarului american la cel mai ridicat nivel din mai mult de două decenii şi din cauza temerilor că creşterea dobânzilor va duce economiile majore în recesiune, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 4,75 dolari, sau cu 5,3%, la 85,71 dolari pe baril iar pe ansamblul săptămânii au consemnat un declin de aproximativ 6%.

Cotaţia ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 5,19 dolari, sau cu 6,2%, la 78,30 dolari pe baril, iar în această săptămână a coborât cu 8%.

Este a patra săptămână consecutivă de scăderi pentru ambele benchmark-uri, prima dată când s-a întâmplat acest lucru din decembrie.

Ambele contracte au fost supravândute din punct de vedere tehnic, WTI înregistrând cea mai scăzută decontare din 5 ianuarie şi Brent cea mai scăzută din 13 ianuarie.

Contractele futures pentru benzină şi motorină din SUA au scăzut, de asemenea, cu peste 5%.

Rezerva Federală a SUA a majorat, miercuri, ratele dobânzilor cu 0,75 puncte procentuale.

Băncile centrale din întreaga lume i-au urmat exemplul cu propriile creşteri, mărind riscul încetinirii activităţilor economice.

Dolarul american a închis la cel mai ridicat nivel închidere faţă de un coş de alte valute din mai 2002. Un dolar puternic reduce cererea de petrol, făcând combustibilul mai scump pentru cumpărătorii care folosesc alte valute.