Categorie: ECONOMIE

ANAF reacționează la afirmațiile din spațiul public cu privire la colectarea veniturilor bugetare și prezintă, într-un comunicat de presă, situația reală a încasărilor. A fost luată în considerare perioada ianuarie – octombrie 2023 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022.

Veniturile bugetare brute colectate au fost în sumă de 346,48 mld.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 11,9% (indice nominal), respectiv cu 36,84 mld.lei mai multfață de primele zece luni din 2022 (309,64 mld. lei). 

Veniturile bugetare nete încasate au fost în sumă de 322,36 mld.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,00% – indice nominal, în sume absolute cu 25,94 mld.lei mai mult față de perioada corespondentă din 2022 (296,42 mld.lei).

Reprezentanții ANAf susțin că aceste venituri s-au obținut în condiții economice mult diferite:

• scăderea nivelului inflației de la 115,88% în primele 10 luni 2022 la 108,09% în perioada similară din 2023,
• scăderea ritmului de creștere economică de la 4,7% în 2022 la 2% în 2023, potrivit comunicatului Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză din 09 noiembrie a.c.

De menționat este și faptul că în perioada de referință s-a rambursat TVA către mediul economic în cuantum de 24,8 mld.lei, cu 1,5 mld.lei mai mult față de perioada similară a anului 2022.

Totodată, se constată îmbunătățirea substanțială a activității de colectare bugetară din perioada iunie – octombrie, astfel:

Veniturile bugetare brute

• colectate în perioada iunie/octombrie 2023 au fost mai mari cu 12,59% celor obținute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 186,80 mld.lei față de 165,91 mld.lei în perioada iunie/octombrie 2022, un plus de 20,89 mld.lei), 

• colectate în perioada ianuarie/mai 2023 au fost mai mari cu 11,10% celor obținute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 159,68 mld.lei față de 143,73 mld.lei în perioada ianuarie/mai 2022, un plus de 15,95 mld.lei).

Se constată o creștere cu 31% a plusului de venituri brute colectate, respectiv cu cca. 5 mld.lei (diferența între 20,89 mld.lei și 15,95 mld.lei colectare suplimentară în perioade egale de timp).

Veniturile bugetare nete

• colectate în perioada iunie/octombrie 2023 au fost mai mari cu 10,06% celor obținute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 173,69 mld.lei față de 157,82 mld.lei în perioada iunie/octombrie 2022, un plus de 15,88 mld.lei), 

• colectate în perioada ianuarie/mai 2023 au fost mai mari cu 7,26% celor obținute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 148,67 mld.lei față de 138,60 mld.lei în perioada ianuarie/mai 2022, un plus de 10,07 mld.lei).

În colectarea veniturilor bugetare nete se constată o creștere semnificativă, respectiv cu 57,70 % a plusului de venituri (15,88 mld.lei față de 10,07 mld.lei colectare suplimentară în perioadele analizate).

Ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, a avut astăzi o întâlnire bilaterală, la București, cu ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, ocazie cu care au fost semnate trei acorduri energetice importante.

Szijjártó Péter a spus că Sebastian Burduja este deja al treilea ministru român al Energiei cu care lucrează, dar că a găsit imediat o voce comună cu acesta.

Potrivit şefului diplomaţiei ungare, cei doi politicieni au convenit să mărească capacitatea conexiunii de gaze naturale dintre cele două ţări, astfel încât Ungaria să aibă acces într-o măsură cât mai mare la gazul care urmează a fi extras din zăcământul românesc din Marea Neagră, aflat în curs de explorare.

“Începem pregătirile pentru o nouă conexiune de energie electrică, iar colegul meu român m-a asigurat că putem continua să transportăm prin România combustibilii nucleari necesari pentru exploatarea centralei nucleare de la Paks, combustibili care ajung din Rusia în Bulgaria cu feribotul, unde sunt încărcate în trenuri şi aduse în Ungaria prin România”, a scris Péter Szijjártó pe contul său de socializare.

Cu aproape 315.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, anul acesta a fost unul în care companiile au continuat să își extindă echipele, însă ritmul majorărilor salariale de anul trecut nu a mai fost replicat. Asta după ce, în 2022, au fost înregistrate creșteri salariale de 10% – 15% în aproape toate domeniile de activitate. „Peste 300.000 de joburi noi, postate într-un an care nu a fost tocmai cel mai liniștit din punct de vedere economic, nu înseamnă puțin, chiar dacă, în comparație cu anul trecut, se observă o ușoară scădere. Numărul de aplicări, în schimb, a crescut cu 10%, ajungând până la aproape 9 milioane din ianuarie și până acum. Pe un fond atât de dinamic, angajatorii nu s-au mai văzut nevoiți să crească salariile la nivel general”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii anul acesta au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei; Timiș, cu 4.700 de lei; Cluj, cu 4.500 de lei; Ilfov, Iași, Brașov și Sibiu cu 4.000 de lei. Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.500 de lei net sunt Bihor (3.950 de lei), Prahova (3.800 de lei), Argeș (3.800 de lei) ori Alba (3.800 de lei)

De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Vâlcea, Ialomița și Gorj, unde media salarială netă este de 3.200 de lei pe lună sau Caraș – Severin și Vaslui (3.100 de lei). „Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu mai vedem niciun județ cu o medie salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună, chiar dacă sunt și zone în care majoritatea candidaților se califică pentru joburi entry level, care au, implicit, și salarii mai mici”, explică Roxana Drăghici. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

Dincolo de distribuția salarială pe județe, când vine vorba despre domeniile care oferă cele mai mari salarii, pe primul loc continuă să se afle IT-ul, cu o medie salarială netă de 6.500 de lei pe lună. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din construcții și instalații câștigă, în medie, 5.000 de lei pe lună. Tot aceeași este media și pentru cei din audit / consultață și petrol / gaze. În inginerie media este 4.800 de lei, net, în telecom 4.400, iar în banking 4.000 de lei. „În toate domeniile de activitate așteptările salariale ale angajaților depășesc salariile încasate în realitate cu aproximativ 25% – 30%. Cea mai mare discrepanță însă o vedem în industria naval / aeronautică – 4.500 de lei, media reală vs. 6.500 de lei, așteptările candidaților, respectiv o diferență de 44%; agricultură (43%), unde salariul mediu net este de 4.200 de lei, dar așteptările candidaților urcă la 6.000 și pentru funcțiile publice (43%): 4.200 de lei vs. 6.000”, exemplifică Roxana Drăghici.

Cele mai mici diferențe apar, în schimb, în sectoare precum audit / consultanță, unde candidații au așteptări cu 20% mai mari decât ce oferă angajatorii (5.000 de lei vs. 6.000 de lei); medicină veterinară (22%, de la 3.700 la 4.500 de lei);  financiar / contabilitate și producție, ambele cu aceiași indicatori pe cifre (25% – respectiv 4.000 de lei vs. 5.000 de lei) și alimentație / HoReCa (29% – respectiv 3.500 de lei vs 4.500 de lei)

În ceea ce privește domeniile care scot, anual, cel mai mare număr de joburi în piață și care recrutează masiv în aproape toate județele țării, salariile arată astfel: pentru retail, media salarială netă este de 3.600 de lei, pentru industria alimentară 3.500 de lei, pentru industria de servicii de call center / BPO 3.500 de lei, iar pentru transport / distribuție 4.000 de lei.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă. Peste 600.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu +5 milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a precizat, că a avut miercuri şi joi întâlniri cu mai mulţi comisari europeni, iar Comisia Europeană susţine toate temele abordate. Ministrul PNL le-a transmis că România îi va susţine pe fraţii noştri de peste Prut. El a expus pregătirile pentru iarnă, iar discuţiile au vizat şi programul nuclear civil românesc şi le-a explicat comisarilor europeni măsurile de sprijin pentru cetăţeni şi companii, inclusiv schema de compensare-plafonare, valabilă până în martie 2025. Cât despre exploatarea cărbunelului în Valea Jiului şi la Complexul Energetic Oltenia, Burduja a spus că a găsit deschidere pentru dialog, după ce a susţinut ferm că România nu poate renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune fără a pune altceva în loc.

„Ieri şi astăzi am avut un maraton de întâlniri la Bruxelles. Concluzia generală: sprijin şi deschidere din partea Comisiei Europene faţă de toate temele ridicate. Este şi o promisiune îndeplinită: am spus că voi veni aici în luna octombrie pentru discuţii directe legate de viitorul mineritului în Gorj şi Hunedoara”, a scris Sebastial Burduja, joi pe Facebook.

Ministrul Energiei a mai spus că a avut întâlniri cu patru comisari europeni şi le-a expus pregătirile pentru iarnă şi a detaliat sprijinul nostru constant pentru Republica Moldova, cât şi a susţinut argumentele programul nuclear civil românesc, sursă de energie sigură, competitivă şi curată, programe sprijinite de către Comisia Europeană.

„Am avut întrevederi individuale cu 4 comisari europeni: Kadri Simson, comisar pentru energie; Wopke Hoekstra, comisar pentru politici climatice; Adina Vălean, comisar pentru transporturi; şi Didier Reynders, comisar pentru justiţie şi concurenţă. Am avut şi o discuţie pe larg cu doamna Celine Gauer, care coordonează PNRR la nivel european. Am expus pregătirile pentru iarnă şi am detaliat sprijinul nostru constant fraţii noştri de peste Prut. Totodată, am susţinut programul nuclear civil românesc, sursă de energie sigură, competitivă şi curată. Toate acestea au susţinerea deplină a Comisiei Europene. Am explicat, de asemenea, măsurile de sprijin pentru cetăţeni şi companii, inclusiv schema de compensare-plafonare, valabilă până în martie 2025. Astfel de măsuri de protecţie a consumatorilor pot şi trebuie să continue”, a mai explicat Burduja.

Ministrul PNL a adăugat că „cele mai complexe discuţii au vizat perspectivele exploatării cărbunelui în Valea Jiului şi la Complexul Energetic Oltenia”.

„Am căutat soluţii echilibrate şi am găsit deschidere pentru dialog, pe baza unor argumente concrete. Am susţinut ferm că nu putem renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune fără a pune altceva în loc. Discuţiile vor continua la nivel tehnic. Nu promit niciodată ceea ce nu ştiu sigur că pot să fac, dar astăzi plec de la Bruxelles fiind convins că există speranţă pentru viitorul sectorului energetic românesc. Ne dorim cu toţii energie verde pentru România, dar înainte de orice avem nevoie de energie sigură. Aceasta este prioritatea zero a mandatului meu de ministru. Înainte, împreună pentru România”, a conchis Sebastian Burduja.

Alpha Bank Romania fuzionează cu UniCredit România şi vor forma cea de-a treia bancă din România ca mărime din punct de vedere al activelor totale. Grupul Alpha Bank va avea o participaţie de 9,9% din noua bancă.

„Alpha Services and Holdings SA, deţinător al Alpha Bank SA, şi UniCredit au agreat principalele condiţii financiare pentru fuziunea dintre UniCredit Bank SA (UniCredit Bank Romania) şi Alpha Bank Romania, ca parte a unui parteneriat strategic la nivel internaţional. Conform termenilor agreaţi, Alpha Bank va deţine 9,9% din capitalul social al entităţii rezultate în urma fuziunii şi va rămâne implicată în aceasta prin mecanisme de guvernanţă corporativă, inclusiv prin reprezentarea la nivel de consiliu de administraţie”, anunţă băncile.

Se anticipează ca tranzacţia va fi finalizată in 2024, după parcurgerea procesului de confirmatory due dilligence, obţinerea aprobărilor statutare şi a celor din partea tuturor autorităţilor de reglementare implicate.

”Tranzacţia va duce la crearea celei de-a treia bănci din piaţă din punct de vedere al  activelor totale. Fuziunea va aduce la un loc două entităţii complementare, atât UniCredit Bank Romania cât şi Alpha Bank România având o poziţie solidă în segmentele de corporate şi de retail, şi în urma ei va rezulta o instituţie financiară puternică care va fi mai bine poziţionată pentru a-şi deservi clienţii şi pentru a crea noi oportunităţi de creştere pe piaţa românească”, precizează băncile.

Pentru prima oară în România, două grupuri bancare europene folosesc parteneriatul ca abordare de consolidare a pieţei.

”Această nouă abordare are ca scop nu numai să susţină economia românească mai bine, ci şi să pună pe primul plan nevoile clienţilor şi al acelor comunităţi în care îşi desfăşoară activitatea. Ca urmare a tranzacţiei, clienţii Alpha Bank România vor avea acces la o gamă mai largă de produse şi servicii. Pe perioada tranziţiei, Alpha Bank România va continua să asigure continuitate pentru clienţii săi”, arată băncile.

De asemenea banca va pune în prim plan dezvoltarea şi sprijinirea angajaţilor săi în timpul procesului de fuziune, asigurând serviciile pentru clienţi şi oportunităţile de creştere personală.