STIRILE TRANSILVANIEI

Categorie: SĂNĂTATE

  • Noul Institut al Inimii de la Târgu Mureș va fi construit în doi ani, cu 250 milioane lei

    Noul Institut al Inimii de la Târgu Mureș va fi construit în doi ani, cu 250 milioane lei

    Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş şi Asocierea Con-A Operations – Medicare Engineering au semnat, marţi, contractul de proiectare şi execuţie în cazul noului Institut al Inimii, finanţat prin Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), valoarea totală cu care s-a atribuit fiind de 249.750.000 lei, cu o diminuare din suma iniţială contractată de 44.788.331 lei, conform Agerpres.

    Proiectul „Construire centru chirurgical cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş – unitate nouă” s-a clasat pe primul loc în cadrul acestei componente finanţate prin PNRR, are o durată de execuţie de 24 de luni şi 12 zile de la ordinul de începere a lucrărilor.

    „Aceasta reprezintă o investiţie de interes naţional, de interes local şi de interes academic. Vreau să spun că este prima clădire proprie a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant. Este dezideratul nu numai al tuturor factorilor politici, ci este proiectul de suflet al întregii suflări medicale din Institutul de Urgenţă şi al întregii suflări medicale din centrul universitar Târgu Mureş. Ieri, am avut un bilanţ al activităţii Institutului pe anul 2023 şi s-a făcut o comparaţie cu activitatea mai multor unităţi sanitare din România unde, în ciuda faptului că suntem în nişte spaţii restrânse, cu multe greutăţi în desfăşurarea normală a unei activităţi în acest secol, suntem Institutul cel mai bine cotat între institutele de boli cardiovasculare şi între toate spitalele din România”, a declarat managerul IUBCvT Târgu Mureş, Mariana Ciorba, într-o conferinţă de presă.

    Managerul IUBCvT Târgu Mureş a precizat că drumul până la semnarea contractului a fost anevoios, întrucât licitaţia a fost contestată, ajungându-se şi în instanţă.

    Conducerea Institutului a arătat că această investiţie majoră este menită să îmbunătăţească semnificativ capacitatea şi calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare şi care necesită transplant de inimă.

    „Acest proiect vine ca o încununare a unei activităţi de peste 50 de ani în acest domeniu. În Târgu Mureş suntem la a treia generaţie de chirurgi cardiovasculari. Vă reamintesc că, până în 1990, în România se opera pe cord doar în Bucureşti şi în Târgu Mureş şi acest lucru vine ca o încununare firească a unei activităţi de excelenţă care culminează în zilele actuale cu activitatea Institutului nostru, într-un domeniu de excelenţă, (…) fiind singurul institut în care se operează nou-născuţi, adulţi, inclusiv transplant cardiac, alături de toate celelalte proceduri de cardiologie intervenţională, atât diagnostice, cât şi terapeutice. Practic, acoperim întreaga gamă de activităţi în domeniul bolilor cardiovasculare, atât în ceea ce priveşte diagnosticul, cât şi tratamentul”, a arătat medicul Horaţiu Suciu.

    În acest moment, a spus dr. Suciu, IUBCvT Târgu Mureş îşi desfăşoară activitatea împreună cu celelalte clinici ale Spitalului Judeţean de Urgenţă într-o clădire care are peste 50 de ani.

    „S-au parcurs toate etapele, a fost o supraveghere permanentă de către Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice, întreaga procedură a fost examinată, supusă atenţiei acestei autorităţi şi iată, după un an şi jumătate, suntem la capătul unui drum lung”, a subliniat dr. Horaţiu Suciu.

    Prefectul judeţului Mureş, Ciprian Dobre, a precizat că proiectul are două etape – una de proiectare şi construcţie, iar a doua pentru dotare.

    „Proiectul de peste 104 milioane de euro, concretizat prin ceea ce se va semna astăzi, proiectarea şi execuţia clădirii în valoare de peste 50 de milioane de euro, va urma o nouă licitaţie pentru echipamente, undeva tot la aceeaşi valoare, care se va derula pe timpul construirii. Este un prilej nespus de bucurie pentru mine, personal, în calitate de reprezentant al Guvernului României în judeţul Mureş, şi, de asemenea, cred că este un prilej de încununare a profesorului Horaţiu Suciu. Cred că ceea ce spuneam de anul trecut că finanţarea urmează competenţa, astăzi se şi întâmplă, că noile generaţii, tinerii de astăzi, au nevoie de un loc unde să facă performanţă. Asta se întâmplă. Construim noul Institut al Inimii, cel mai mare şi cel mai elocvent centru de excelenţă în chirurgie cardiovasculară din România”, a menţionat prefectul judeţului Mureş, în cadrul conferinţei de presă.

    Reprezentantul Asocierii Con-A Operations – Medicare Engineering, Narcis Cristea, a arătat că noul Institut al Inimii din Târgu Mureş este un proiect foarte important din mai multe perspective şi că acesta este un semnal că se construieşte în România.

    „Practic echipa de aici, de la Târgu Mureş, a reuşit să aducă acest proiect la momentul semnării contractului. (…) Spuneaţi mai înainte de un alt spital, din Bistriţa, şi acolo suntem într-un parteneriat. Acel spital este ridicat, este într-o fază avansată. Şi la acel spital noi am utilizat şi am folosit nişte metode sau o tehnologie mai aparte de a construi. În România construim pentru secolul 21 şi suntem la zi cu tehnologia şi cu noile soluţii care se pot aplica în construcţii. Noi chiar dorim să terminăm mai repede construcţia faţă de ceea ce este reglementat în contract, aplicând aceste soluţii”, a susţinut Narcis Cristea.

    Doctorul Mugur Stancu, managerul Medicare Engineering, parte a asocierii, a arătat că din cauza contestării licitaţiei termenul pentru proiectarea şi execuţia noului Institut al Inimii din Târgu Mureş este foarte strâns, fiind finanţat prin PNRR. În ciuda acestui fapt, a precizat dr. Stancu, asocierea poate finaliza lucrarea, aşa cum a reuşit şi în alte investiţii, la Mioveni sau Constanţa.

    „E vorba de bloc operator ATI, zona de cardiologie intervenţională în acest caz, zona de imagistică, zona de laborator. Şi eu felicit echipa de la Târgu Mureş, este incredibil ce s-a reuşit aici (…) am 25 de ani de experienţă în partea asta de construcţii, proiectare şi dotare spitale. Am mai lucrat şi la alte proiecte. În general, ne-am înscris în timp în termene uneori imposibile (…). Împărtăşesc poziţia domnului Cristea că putem să-l facem în timp, deşi timpul este foarte scurt. Aşa a fost gândit PNRR-ul. PNRR are nişte termene care, deocamdată, n-au fost modificate, la jumătatea anului 2026. Nu ştiu ce se va întâmpla după, dar pentru o unitate de elită cum este Institutul Inimii din Târgu Mureş, o eventuală conversie a granturilor în împrumuturi, despre care se discută mult la Bruxelles după jumătatea anului 2026, nu ar fi o situaţie deloc favorabilă, pentru că este o instituţie în subordinea Ministerului Sănătăţii care nu are altă sursă de finanţare deocamdată”, a explicat constructorul.

    El a mai precizat că, dacă există şi sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Guvernului, asocierea se poate înscrie în termen.

    „Deci noi trebuie practic în acest moment, în 2 ani, să facem proiectare şi execuţie pentru toată această lucrare, ceea ce pot să vă garantez. Din punctul meu de vedere, sunt onorat de faptul că voi lucra, ca medic şi ca specialist în construcţia de spitale, la acest proiect, pentru că la acest nivel de complexitate este prima clădire care se lucrează în România în ultimii 30 de ani, deci la acest nivel, pentru că Institutul de Cardiologie (…) zona de chirurgie cardiovasculară şi cardiologie, plus zona de neurochirurgie sunt zonele care înseamnă cea mai nouă tehnologie, iar în următorii ani saltul tehnologic care este condus de digitalizare şi robotizare, plus utilizarea pe scară largă a procedurilor de imagistică şi a procedurilor noi, revoluţionare din punct de vedere al tehnicii chirurgicale, în special, sunt cele care vor duce la clădiri complexe şi la o schimbare care nu cred că a mai fost văzută în zona medicală în ultimii 50 de ani”, a subliniat Mugur Stancu.

  • „Obezitatea, problemă de sănătate publică” – un proiect în derulare la UMF „Victor Babeș” din Timișoara

    „Obezitatea, problemă de sănătate publică” – un proiect în derulare la UMF „Victor Babeș” din Timișoara

    Astăzi, la Universitate de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a avut loc conferința de presă prin care a fost anunțat proiectul „Controlează Obezitatea”, derulat la nivel național în marile centre universitare de medicină: București, Timișoara, Iași, Târgu Mureș, Oradea, Craiova, Cluj-Napoca, Sibiu.

    Cea de-a treia etapă a proiectului a avut loc la în Sala de Consiliu a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, la eveniment fiind prezenți, printre alții, Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, Decan al Facultății de Medicină a UMF „Victor Babeș” din Timișoara, Șef al Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a SCJU „Pius Brînzeu” Timișoara; Prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc, Manager al SCJU „Pius Brînzeu” Timișoara; Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, Manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara; Prof. Univ. Dr. Mihaela Vlad, Coordonator al Compartimentului de Endocrinologie, SCJU „Pius Brînzeu” Timișoara; Prof. Univ. Dr. Dana Stoian, Medic primar endocrinologie, SCJU „Pius Brînzeu” Timișoara și Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Inițiatoarea proiectului „Controlează Obezitatea”, Prorector al UMF „Carol Davila” din București și președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    În cadrul conferinței, s-a arătat că județul Timiș înregistrează oficial aproape 9.000 de cazuri de persoane cu obezitate, dar numărul real ar fi mult mai mare, potrivit datelor de specialitate Obezitatea a devenit în ultimii ani un motiv tot mai mare de îngrijorare pentru specialiștii în sănătate și nu numai, din întreaga lume, care o cataloghează drept o problemă critică de sănătate publică. Aceasta pentru că obezitatea reprezintă un factor de risc pentru numeroase afecțiuni cronice netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat, afecțiuni articulare, probleme respiratorii sau anumite tipuri de cancer – afecțiuni care cumulat cauzează cel mai mare număr de decese în fiecare an la nivel mondial. Cele mai recente date de specialitate arată că aproximativ 12% din totalul deceselor anuale la nivel mondial asociate bolilor cronice netransmisibile sunt atribuite unui Indice de Masă Corporală (IMC) crescut, adică peste limita considerată „normală” de 25kg/m2, după care intervine supraponderea, respectiv obezitatea.

    România, față în față cu OBEZITATEA

    Estimările avertizează că 35% dintre adulți ar putea suferi de obezitate până în 2035, în lipsa unor măsuri eficiente îndreptate în acest sens. Potrivit proiecțiilor specialiștilor, peste 40% dintre adulții de sex masculin și peste 30% dintre femeile adulte vor suferi de obezitate în 2035. În timp ce rata de creștere anuală a obezității la categoria de populația adultă se situează la 2.1% (în intervalul 2020-2035), în ceea ce privește obezitatea în rândul copiilor situația poate fi descrisă drept alarmantă, având în vedere că se estimează o rată de creștere anuală de 5.6%, mai mult decât dublu față de adulți.  La nivelul județului Timiș sunt înregistrate oficial aproape 9.000 de cazuri de persoane cu obezitate, potrivit Direcției de Sănătate Publică Timiș, dar numărul real ar fi mult mai mare având în vedere estimările la nivel național

    Numărul persoanelor cu obezitate raportat și înregistrat oficial la finalul anului trecut în județul Timiș: 8.926 de persoane, puțin peste 1% din totalul populației din județ, sugerează că acest număr nu reflectă exact situația reală, fiind mult subdimensionat, raportat la estimările de specialitate. Pe lângă multiplele implicații la nivelul sănătății individului, obezitatea înseamnă și o povară economică, prin prisma impactului pe care îl generează la nivelul societății. Potrivit World Obesity Atlas, până în 2035, doar impactul economic generat de cazurile de suprapondere și obezitate ar putea reprezenta 3.6% din Produsul Intern Brut (PIB) al României11, un procent foarte mare, mai ales dacă îl comparăm cu alocările actuale din bugetul de stat pe domenii prioritare, cum ar fi: sănătatea sau educația.

    „Obezitatea reprezintă o adevărată provocare a zilelor noastre. Sedentarismul, alimentația nesănătoasă și alți factori de risc au contribuit la creșterea alarmantă a prevalenței acestei afecțiuni. Obezitatea este, în primul rând, o boală și trebuie tratată ca atare. În prezent, ne confruntăm cu obezitatea în numeroase aspecte ale vieții noastre: în familie, în grupurile de prieteni și în întreaga societate. Aceasta necesită o abordare complexă și multidimensională, care să includă atât prevenția, cât și controlul și tratarea complicațiilor asociate. Obezitatea reprezintă un factor de risc semnificativ pentru numeroase boli cronice netransmisibile și agravează anumite afecțiuni existente”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, inițiatoarea „Controlează Obezitatea”, medic primar endocrinolog, președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    Obezitatea „anunță” o nouă pandemie: numărul persoanelor supraponderale și cu obezitate va reprezenta aproximativ 54% din totalul populației globale până în 2035, potrivit World Obesity Atlas 2024. Peste 3,3 miliarde de oameni ar putea ajunge să sufere de suprapondere și obezitate până în 2035, comparativ cu 2,2 miliarde în anul 202012, o creștere într-un ritm accelerat (+50%), care reprezintă un puternic semnal de alarmă! În ceea ce privește exclusiv obezitatea, evaluările specialiștilor așteaptă o creștere a numărului de cazuri de obezitate în rândul adulților de la 0.8 miliarde în 2020 la 1.5 miliarde până în 2035.

    Un capitol extrem de îngrijorător este obezitatea infantilă și obezitatea în rândul adolescenților, a cărei prevalență se așteaptă să crească într-un ritm și mai rapid decât în cazul persoanelor adulte: potrivit acelorași date, prevalența globală a obezității în rândul copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani va crește de la 175 de milioane de cazuri în 2020, la 380 de milioane de cazuri până în 2035.

    Inițiativa „Controlează Obezitatea” se desfășoară sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și cuprinde acțiuni care vizează două direcții: componenta de informare și conștientizare a publicului larg în privința problematicii obezității la nivel general și o componentă de educație medicală adresată profesioniștilor din sănătate implicați în managementul persoanelor cu obezitate.

    Proiectul se derulează pe parcursul anului 2024 la nivel național în marile centre universitare de medicină: București, Timișoara, Iași, Târgu Mureș, Oradea, Craiova, Cluj-Napoca, Sibiu.

  • Românii, mari consumatori de medicamente | Peste 7 miliarde de euro cheltuiți de conaționalii noștri doar în trimestrul I al anului

    Românii, mari consumatori de medicamente | Peste 7 miliarde de euro cheltuiți de conaționalii noștri doar în trimestrul I al anului

    Valoarea anuală a pieţei pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât la finalul primului trimestru din 2023, a declarat sâmbătă Dan Zaharescu, directorul ARPIM.

    În ultimii 5 ani, s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă.

    ”Valoarea anuală a pieţei pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât în 2023, din care medicamentele cu vânzare în baza prescripţiei medicale este de 5,169 miliarde euro, iar cea a OTC-urilor (Over the Counter, produs medicamentos care se poate elibera fără prescripţie medicală) a fost de 1,882 miliarde euro”, afirmă Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Deficitul balanţei comerciale a României pe medicamente în 2023 a fost de peste 5,2 miliarde de euro (aproximativ 18% din total).

    În ultimii 5 ani s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă.

    ”Marea majoritate au fost retrase din motive economice. Costurile de fabricaţie au fost mai mari decât preţurile nete la care medicamentele ar putea fi comercializate în România”, a declarat reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), pentru News.ro.

    Potrivit lui Dan Zaharescu, reducerea inactivităţii din cauza handicapului/ bolii cu 10% are un potenţial câştig economic şi fiscal de 982 milioane euro în România.

    ”Dacă pacientul are acces la un medicament mai eficient care îi reduce perioada de concediu medical cu 10% sau dacă este diagnosticat la timp, atunci aceste costuri sociale se reduc semnificativ, iar pacientul din asistat devine contributor”, a adăugat el.

    Dezvoltarea unui medicament durează între 12 şi 15 ani, cu un cost de 2 miliarde de euro per medicament. 39 de miliarde de euro sunt investiţi anual de sectorul pharma în cercetare&dezvoltare.

    Aprobarea unui medicament durează în medie 244 de zile în SUA şi 426 zile în Uniunea Europeană.

    Cheltuielile nete ale CNAS cu medicamentele s-a ridicat în 2023 la suma de 17,36 miliarde lei, iar pentru acest an e prevăzută suma de 17,7 miliarde lei. Cu 2% a crescut bugetul de medicamente în 2024, deşi existau 28 de medicamente care aşteptau rambursarea din octombrie 2023 şi 50 de medicamente care asteaptă începerea negocierilor de cost-volum.

    ”Sistemul de asigurări de sănătate împlineşte 25 de ani în 2024, dar modul de organizare şi funcţionarea este complet diferit faţă de proiectul iniţial şi din această cauză el este departe de a avea capacitatea de a acoperi nevoile reale ale populaţiei României de astăzi şi cu atât mai mult, ale populaţiei de mâine. Actualul sistem de rambursare a fost creat în 2008 şi completat în 2015 cu mecanismele de evaluare a tehnologiilor medicale şi contractele cost volum/cost volum rezultat”, arată datele ARPIM.

    Totalul investiţiilor de capital în industria farmaceutică din România în perioada 2000 – 2020 nu depăşeşte 250 milioane euro (studiu PWC).

    ”Lipsa interesului investitorilor pentru a investi în industria farmaceutică din Romania, în condiţiile în care peste 20% din cifra de afaceri a unui producător de medicamente este investită în Cercetare şi Dezvoltare”, spun reprezentanţii ARPIM.

    La nivel european, metodologia de stabilire a preţurilor este în curs de revizuire de mai bine de 4 ani, fără a exista o perspectivă clară de finalizare a acestui proces.

    Taxa clawback a adus 17,5 miliarde lei la buget în 2012-2021

    17,5 miliarde de lei au fost colectaţi din 2012 până în 2021 doar din taxa clawback, care suprataxează industria farmaceutică, peste taxarea obişnuită aplicată oricărui operator economic din România. Taxa introdusă în 2009 ca măsură temporară implementată pe perioada crizei economice din 2008 – 2012. Iniţial a fost o taxă între 5% şi 11% din cifra de afaceri a unui producător de medicamente.

    Din 2012 a devenit o taxă aplicată la preţul de raft (incluzând marja distribuitorului şi a farmacistului şi chiar TVA-ul în formula iniţială), care acoperea diferenţa dintre bugetul trimestrial pentru medicamente şi consumul real de medicamente. Taxa nu figurează în Codul fiscal dar se aplică acelaşi regim de colectare ca pentru orice altă taxă. Din 2012 până în T4 2018, bugetul trimestrial a fost îngheţat la 1,453 miliarde lei, iar taxa clawback a variat în toţi aceşti ani între 12% şi 32%.

    Scopul declarat a fost cel de limitare a consumului de medicamente, dar în practică a fost un mecanism de acoperire a deficitului bugetului CNAS. Din 2019 taxa a fost plafonată la 25% pentru inovative şi la 20% pentru genericele produse în afara României şi 15% pentru genericele româneşti, iar din anul 2023, pentru generice taxa a devenit 15%, indiferent unde sunt produse.

    Peste 31 de organizaţii din Romania cer alocarea a 9% din Produsul Intern Brut pentru sănătate.

    Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din Romania rămân cele mai scăzute dintre ţările UE. 9% din PIB este media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate. În Romania, 4,5% din PIB este finanţarea sănătăţii din surse publice în 2024, nemodificată din 2023 şi aproape egală cu nivelul din 2018, arată ARPIM, citând datele OECD State of Health in the EU Romania.

    În sectorul medicamentelor inovatoare în Romania erau în anul 2020 circa 11.600 de locuri de muncă, din care 2.800 locuri de muncă susţinute în mod direct.

    Contribuţia sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plăţile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro.

    Îmbătrânirea populaţiei este una din provocările viitoare de sănătate

    ”O îmbătrânire a populaţiei va exercita presiuni asupra cheltuielilor pentru asistenţă medicală în viitor, deoarece persoanele în vârstă necesită îngrijiri mai costisitoare. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat în România în ultimii ani, observându-se o scădere a populaţiei în vârstă de muncă, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste este în creştere (de la 16,5% în 2014 la 18,5% în 2019). Mai mult, conform ultimelor proiecţii ale populaţiei Eurostat, în structura vârstei populaţiei din România este de aşteptat să se observe o tranziţie către o structură a populaţiei mai în vârstă, astfel cea de 65 de ani şi peste fiind estimată să reprezinte mai mult de 30% din populaţia ţării în 2050”, spun reprezentanţii ARPIM.

    Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare şi Dezvoltare din Europa. Cu peste 8.000 de medicamente aflate în dezvoltare, industria farmaceutică face progrese atât în ceea ce priveşte prevenirea, cât şi îngrijirea pacienţilor în afecţiuni precum cancerul, Alzheimer, diabet, boli infecţioase, boli rare.

    ”Medicamentele inovatoare şi vaccinurile sunt unele dintre cele mai puternice instrumente pentru a ajuta oamenii din întreaga Europă să ducă vieţi mai lungi, mai sănătoase, mai prospere şi mai productive”, arată ARPIM.

    Potrivit ARPIM, persoanele în vârstă din România au mai puţini ani de viaţă sănătoasă decât media UE. Speranţa de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 de ani în România este mult mai mică decât media UE. În 2020, atât rata mortalităţii evitabile, cât şi cea a mortalităţii prin cauze tratabile din România au fost cele mai ridicate din UE. Mortalitatea cauzată de cancer este peste media UE, iar serviciile de screening nu sunt cuprinzătoare. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalităţii.

  • Decanul Facultăţii de Medicină din cadrul UMF “Victor Babeş” din Timişoara, prof. univ. dr. Bogdan Timar, este noul președinte al Societății Române de Diabet

    Decanul Facultăţii de Medicină din cadrul UMF “Victor Babeş” din Timişoara, prof. univ. dr. Bogdan Timar, este noul președinte al Societății Române de Diabet

    Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și-a desemnat, în urma ședinței Adunării Generale, noua structură a conducerii, în funcția de președinte fiind ales prof. dr. Bogdan Timar.

    Acesta este medic primar diabet în cadrul Clinicii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara și decan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. 

    Anterior, prof. dr. Bogdan Timar deținuse în cadrul societății funcția de vicepreședinte. 

    ”Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi-a desemnat, în urma şedinţei Adunării Generale, noua structură a conducerii. Preşedinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a fost ales prof. univ. dr. Bogdan Timar, medic primar diabet în cadrul Clinicii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Pius Brînzeu” Timişoara, decan al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara. Prof. univ. dr. Bogdan Timar deţinuse anterior, în cadrul Societăţii, funcţia de vicepreşedinte.”, se arată într-un comunicat al Societății Române de Diabet.

    „Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este una dintre cele mai vechi și importante societăți științifice medicale din România. Sunt bucuros și onorat pentru votul de încredere pe care l-am primit din partea colegilor medici diabetologi și sunt convins că împreună cu toți medicii diabetologi din România vom reuși dezvoltarea conceptului #TeamDIAB”, a declarat noul președinte. 

    Vicepreședinți ai societății sunt prof. dr. Cristian Guja și dr. Anca Cerghizan. Adunarea Generală 2024 s-a desfășurat în cadrul ediției cu numărul 50 a Congresului Național al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, ce a avut loc în perioada 15-18 mai a.c., la Timișoara. 

  • Bebeluş în vârstă de o zi, în stare critică, transportat de la Timişoara la Bucureşti cu un avion SMURD

    Bebeluş în vârstă de o zi, în stare critică, transportat de la Timişoara la Bucureşti cu un avion SMURD

    Un bebeluş în vârstă de doar o zi, aflat în stare critică, a fost transportat de urgenţă, marţi seară, cu un avion SMURD, de la Timişoara la Bucureşti.

    Potrivit Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), nou-născutul a fost diagnosticat cu o afecţiune cardiacă, fiind necesar transferul acestuia, de urgenţă, la Bucureşti.

    „Având în vedere starea bebeluşului, a fost solicitat avionul SMURD, care a preluat nou-născutul de la Timişoara şi l-a transferat, în mai puţin de 40 de minute, la Bucureşti, unde a fost predat în grija medicilor de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ‘Marie Sklodowska Curie’ „, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a DSU.

  • Compania Naţională de Investiţii, desemnată ca structură de implementare pentru construcţia şi dotarea viitorului Institut Regional de Oncologie Timişoara

    Compania Naţională de Investiţii, desemnată ca structură de implementare pentru construcţia şi dotarea viitorului Institut Regional de Oncologie Timişoara

    Compania Naţională de Investiţii a fost desemnată de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă ca structură de implementare pentru construcţia şi dotarea viitorului Institut Regional de Oncologie Timişoara, o investiţie de aproximativ 1.150.000.000 lei, care va fi finanţată din PNRR, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

    „Un pas important pentru începerea lucrărilor într-un termen cât mai scurt la Institutul Regional de Oncologie Timişoara a fost făcut astăzi de guvern, prin desemnarea Companiei Naţionale de Investiţii ca structură de implementare pentru construcţia şi dotarea viitoarei unităţi medicale. Investiţia este în valoare de aproximativ 1.150.000.000 lei şi va fi finanţată prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat Mihai Constantin, joi, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de Guvern desfăşurată la sediul Prefecturii Timiş.

    El a detaliat şi cu privire la dotările de care va beneficia viitorul Institut Regional de Oncologie din Timişoara.

    „Va avea 250 de paturi, ambulator de specialitate integrat, cu 26 de cabinete medicale pentru fiecare subspecialitate, săli de tratament, şase săli de operaţie, radioterapie, laborator de medicină nucleară, dar şi un centru de transplant medular şi celule stem”, a precizat Constantin.

  • A fost extinsă lista medicamentelor compensate şi gratuite

    A fost extinsă lista medicamentelor compensate şi gratuite

    Ministerul Sănătăţii anunţă, marţi, introducerea în lista de medicamente compensate şi gratuite a unui număr de 28 molecule inovative.

    ”Ministerul Sănătăţii creşte accesul pacienţilor cronici, cu afecţiuni grave, la medicamente de ultimă generaţie, prin extinderea listei de medicamente compensate şi gratuite. La solicitarea MS, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern care prevede introducerea în lista de medicamente compensate şi gratuite a unui număr de 28 molecule inovative, din care 22 molecule noi, nelistate până în prezent şi alte 6 molecule (Isavuconazolum, Adalimumabum, Dapagliflozinum, Rituximabum, Upadacitinibum si Apremilastum) introduse pentru alte indicaţii decât cele pentru care sunt listate în HG 720/2008”, anunţă, marţi, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

    Sursa citată a precizat că medicamentele inovative sunt destinate pacienţilor cu afecţiuni de tipul:

    – Hepatite cronice de etiologie virală B, C şi D

    – Ciroză hepatica

    – Boala Parkinson şi alte afecţiuni neurologice

    – Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice)

    – Poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, psoriazis cronic sever şi artrita juvenilă

    – Boli endocrine şi metabolice

    – Boala cronică de rinichi – faza predializă

    – Boli degenerative ale ochiului (glaucom şi boli maculare)

    – Boala cronică inflamatorie intestinală şi sindrom de intestin scurt

    – Poliartrita reumatoidă

    – Artropatia psoriazică

    – Spondiloartrita axială

    – Psoriazis cronic sever

    ”Accesul pacienţilor la medicamente inovative care salvează vieţi este o preocupare constantă a Ministerului Sănătăţii în ultimii doi ani. Numărul mare de molecule nou introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite în perioada 2022-2023 este cea mai bună dovadă a responsabilităţii faţă de pacienţi. Buna colaborare cu CNAS şi Organizaţiile de pacienţi fac posibile aceste progrese pentru care este nevoie de sprijinul Ministerului Finanţelor. Pacienţii cu boli oncologice, neurologice şi hepatite cronice au acces la noi molecule, iar acest lucru trebuie realizat fără a afecta în vreun fel accesul la medicamente generice care reprezintă resursa terapeutică pentru 80% din pacienţii români. Oamenii au nevoie de atenţie şi de empatie, deopotrivă din partea medicilor şi a autorităţilor. Împreună lucrăm pentru asta!”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, citat în comunicatul de rpesă.

    Potrivit documentului citat, programul naţional de oncologie se completează cu şase noi molecule de ultimă generaţie: Lipegfilgrastimum DCI, Tucatinibum DCI, Sacituzumab Govitecan DCI, Asciminibum DCI, Imunoglobulină anti-limfocite DCI şi Mosunetuzumabum DCI.

    Actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite intră în vigoare de la 1 mai 2024.

  • OncoGen Timișoara a semnat un acord cu CellCopedia din Germania pentru a produce terapii celulare pentru bolile oncologice

    OncoGen Timișoara a semnat un acord cu CellCopedia din Germania pentru a produce terapii celulare pentru bolile oncologice

    După un deceniu de așteptare, centrul OncoGen din Timișoara pornește din nou pe drumul producerii de terapii celulare pentru bolile oncologice. Reprezentanții OncoGen au semnat un acord de colaborare cu compania germană CellCopedia, pentru un transfer tehnologic care vas permite revenirea centrului de la Timișoara la obiectul primordial al activității sale: accesibilizarea tratamentelor țintite pentru pacienții oncologici români.

    Tratamentele individualizate cu celule țintite ar putea fi disponibile pentru pacienții oncologici din vestul țării și din România, la prețuri mult mai mici și mai rapid, datorită unei colaborări public-private.

    Reprezentanții OncoGen Timișoara au semnat un acord de colaborare cu un partener german, care activează în terapia celulară țintită cu o tehnologie nouă și rapidă. Tehnologia pe care aceștia o folosesc ajunge la Timișoara pentru a oferi pacienților cu cancer o șansă la viață.

    „E un acord cu trei parteneri, fiind mai exact vorba despre un transfer tehnologic, dinspre CellCopedia către noi, pentru a putea, în sfârșit, să facem ceea ce ar fi trebuit să facem mai demult: să punem la punct producția și dezvoltarea terapiilor celulare care, în momentul de față, sunt o mare speranță pentru pacienții cu cancer. În prezent o terapie celulară care se face în străinătate, deocamdată, sau, în mare parte în străinătate, foarte puțin la noi, e de ordinul sutelor de mii de euro, până la un milion, pentru un pacient”, a declarat la semnarea acordului, managerul OncoGen, dr. Virgil Păunescu.

    În toată perioada în care OncoGen a activat și a atras bani prin alte proiecte de cercetare, acum este ocazia ca centrul să revină pe făgașul plănuit inițial, când a fost înființat. Între timp, cei de la Spitalul Clinic Județean din Timișoara, parteneri în acest acord, au realizat un inventar al centrului, pentru a reuși să demareze producția de celule țintite eficient, după standardele partenerilor.

    „Recent, am reușit să facem o expertiză tehnică detaliată a centrului OncoGen, astfel încât avem o situație, un necesar tehnic, financiar, ca să îmbunătățim absolut toate facilitățile și să reușim astfel să facem colaborări la cel mai înalt nivel. Eu nu pot decât să mă bucur că astăzi semnăm acest acord și sperăm că, ulterior, să facem chiar un parteneriat concret public-privat, un contract ca atare. Avem și parteneri juridici cu expertiză în domeniu, care ne vor asista, după cum ne vor asista și reprezentanții autorităților centrale”, a precizat managerul Spitalului Județean din Timișoara, dr. Dorel Săndesc.

    Din centrul OncoGen nu au lipsit nici aparaturile și nici expertiza umană, ci autorizațiile pentru respectivele proceduri. Aici, suportul a trebuit să vină din partea spitalului.

    „N-am găsit suport pentru operaționalizare. Deși aveam mulți bani, nu puteam să îi ducem în direcția operaționalizării. Fondurile europene pe care noi lucrăm au o destinație foarte clară. Din păcate, când au făcut specificațiile pentru acest centru, au scris că sunt neeligibile. Asta e o problemă generală, la nivel național. Sunt neeligibile costurile de autorizare și acreditare. (…) În permanență, povestea asta trebuia compensată cumva de efortul spitalului. Acum sperăm să găsim înțelegere”, a mai punctat dr. Virgil Păunescu.

    Următorul pas este realizarea unui parteneriat mai amplu, pentru a consolida relația dintre actorii publici și privați în acest demers. Cei de la OncoGen sper ca și autoritățile române să sprijine acest proiect de transfer tehnologic pentru realizarea unui centru de dezvoltare și producție, necesar pacienților cu cancer.

    Tehnologia terapiei țintite a dat rezultate foarte bune în anumite tipuri de leucemii, atât la copii cât și la adulți, iar oamenii de știință încep să vadă rezultate și în alte boli oncologice, cum ar fi cancerul de sân.

  • Spitalul din Rupea va fi modernizat, după 50 de ani de la construcție

    Spitalul din Rupea va fi modernizat, după 50 de ani de la construcție

    La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a reaprobat, în ședința de astăzi, indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea și dotarea spitalului orășenesc din Rupea (jud. Brașov).

    Actul normativ era necesar întrucât spitalul, construit în urmă cu aproximativ 50 de ani, deservește circa 35.000 de locuitori din orașul Rupea și din localitățile rurale învecinate, cei mai mulți pacienți provenind din rândul pensionarilor și al asistaților sociali. De asemenea, ambulatoriul nu dispune de toate secțiile necesare; în prezent, are doar 4 specialități (chirurgie, ginecologie, pediatrie și interne) și sunt necesare și secții de cardiologie, ORL, oftalmologie, neurologie, diabetologie, medicina muncii.

    Prin realizarea proiectului, care vizează clădirea principală a spitalului și clădirea pentru boli infecțioase și spălătorie, se urmăresc atât îmbunătățirea clasei de risc seismic din Rs I în Rs IV, cât și dezvoltarea infrastructurii medicale, prin dotarea cu echipamente și mobilier medical, precum și îmbunătățirea accesibilității și fluxurilor funcționale, prin extinderea clădirii spitalului, amplasarea unei scări exterioare și a unui lift de 16 persoane.

    Obiectivul va avea o capacitate de 80 de paturi pentru spitalizare continuă și 5 paturi pentru spitalizare de zi, pe o suprafață construită de 1.466,63 mp și un regim de înălțime de S+P+2E (pentru clădirea principală a spitalului), respectiv de P+1E (pentru clădirea bolilor infecțioase și a spălătoriei).

    Valoarea investiției este de 101.872.000 lei, iar durata de realizare a obiectivului este estimată la 28 de luni (4 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție).

  • Proiect al UBB de prevenţie a cancerului de sân, în context psihologic, pentru persoanele eligibile din comunitatea UBB

    Proiect al UBB de prevenţie a cancerului de sân, în context psihologic, pentru persoanele eligibile din comunitatea UBB

    Centrul de Cercetare Avansată şi Abordare Comprehensivă a Cancerului (https://oncology.research.ubbcluj.ro/), co-fondat de Institutul Oncologic „Prof. Univ. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca (IOCN) şi Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) prin programului strategic UBBMed, iniţiază, sub coordonarea prof. Univ. Dr. Patriciu Achimas şi prof univ. Dr. Daniel David, rectorul UBB, un proiect de prevenţie primară-secundară în cancerul de sân, în context psihologic, pentru persoanele eligibile din comunitatea UBB – femei de peste 40 de ani, fără diagnostic oncologic, cu contract de muncă sau student la UBB. Conform literaturii de specialitate, este recomandată participarea la screening pentru femeile care au antecedente familiale şi genetice (mai ales mame, surori, fiice), stil de viaţă precum obezitate, sedentarism, consum de alcool, fumat, dar şi pentru femeile care nu au născut nicodată un copil sau au născut primul copil după vârsta de 30 ani.

    Demersul este atât un studiu ştiinţific – investigând mecanisme psihologice relevante prevenţiei primare-secundare prin mamografie în cancerul de sân -, cât şi un serviciu de sănătate care ţinteşte prevenţia primară-secundară a cancerului de sân, adresat comunităţii UBB.

    „Cancerul de sân este o problemă clinică majoră, pentru care există însă mijloace moderne de abordare pe linia prevenţiei primare, secundare şi a tratamentului oncologic biomedical în context psihologic. Într-adevăr, studiile de specialitate arată că abordarea biomedicală a cancerului într-un context psihologic eficientizează întregul demers clinic. Ca model de integrare a abordării biomedicale a cancerului la sân într-un context psihologic ne raportăm la setul de bune practici ale Center for Behavioral Oncology de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai (https://icahn.mssm.edu/about/departments/population-health/research/behavioral-oncology) (unde unul dintre coordonatori este implicat direct – prof. Univ. Dr. Daniel David), incluzând tradiţia de excelenţă a Institutului Oncologic „Prof. Univ. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca în abordarea comprehensivă a cancerului” (unde este afiliat clinic celălalt coordonator al proiectului – prof. Univ. Dr. Patriciu Achimas), explică iniţiatorii proiectului.

    În cadrul programului, fiecare persoană eligibilă (femei de peste 40 de ani, fără diagnostic oncologic, cu contract de muncă sau student la UBB) şi interesată din UBB poate trimite, până în data de 30 iunie 2024, un mesaj la adresa de e-mail: cancercontrol@ubbcluj.ro, unde indică numele, vârsta, precum şi dorinţa de a participa la studiu. De asemenea, persoanele interesate trebuie să precizeze dacă se vor deplasa la Centru (Str. Aleea Nemira Nr. 2, comună Gilău, judeţul Cluj) prin mijloace proprii sau solicită mijloacele puse la dispoziţie de UBB.

    După procesarea datelor, fiecare persoană va primi un răspuns (pe parcursul lunii iulie), cu data programării (programările vor începe din luna septembrie) şi cu un link pentru completarea unor chestionare psihologice şi medicale.

    La sosirea la Centru, fiecare persoană va parcurge:
    – O şedinţă de psihoeducaţie şi educaţie medicală, inclusiv evaluare psihologică de bază (aprox. 15 de minute); aici se va semna şi consimţământul informat de participare la proiect;
    – Procedură de mamografie (aprox. 30 minute);
    – O şedinţă post-mamografie, cu elemente de consiliere psihologică şi medicală (aproximativ. 15 de minute), incluzând elemente de continuare, acolo unde este cazul.

    Deşi în această fază nu anticipăm întrebări suplimentare, procedura fiind simplă şi clară, dacă totuşi, prin excepţie, apar, acestea pot fi adresate la cancercontrol@ubbcluj.ro, dar răspunsurile se vor oferi în funcţie de disponibilitatea celor implicaţi în proiect, prin raportare la volumul de muncă.

    Tradiţie şi Excelenţă prin Cultură-Ştiinţă-Inovaţie din 1581

    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din ţară (prin numărul de programe şi caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară şi germană), cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani – 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din ţară (cu peste 50.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şapte ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor. În plus, de mai mulţi ani UBB ocupă primele poziţii în ţară în rankingurile internaţionale globale şi pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universităţi ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. Unităţi CDI integrate în reţele europene, laboratoare didactice modernizate şi integrate cu realitatea virtuală/ augmentată/ mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată că prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele mai prestigioase universităţi europene world-class/ research-intensive, a primit distincţia europeanăHR Award for Excellence,iar din 2021/ 2022 este parte a alianţei universităţilor europene EUTOPIA.