Categorie: STIRI EXTERNE

Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a adoptat cu un sprijin de 97% primirea Partidului Tisza în grupul deputaţilor europeni al PPE, în cadrul reuniunii sale de marţi de la Bruxelles.

Membrii Grupului PPE din Parlamentul European au confirmat prin votul lor de sprijin participarea celor şapte eurodeputaţi de pe lista electorală a partidului – Péter Magyar, Dóra Dávid, Zoltán Tarr, András Kulja, Eszter Lakos, Gabriella Gerzsenyi şi Kinga Kollár – la lucrările grupului parlamentar. Pe lângă cei şapte eurodeputaţi ai Partidului Tisza, grupul parlamentar european al PPE a confirmat admiterea altor şapte membri noi.

Potrivit unui comunicat al Partidului Popular European, primirea noilor membri va consolida poziţia Grupului PPE ca fiind „de departe cel mai puternic” grup din Parlamentul European.

Comunicatul mai precizează că eurodeputaţii care au fost primiţi prin votul de marţi s-au alăturat Grupului PPE în PE, însă partidele lor nu au aderat în mod automat la familia de partide PPE. Deciziile privind apartenenţa la grupul de partide sunt independente una de cealaltă – scrie în comunicat.

Potrivit celor mai recente informaţii de la Parlamentul European, în noua componenţă a legislativului Uniunii Partidul Popular European, după primirea noilor membri, poate avea 190 de eurodeputaţi, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) 136 de locuri, grupul Reînnoim Europa (Renew Europe) 80, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) 76, grupul Identitate şi Democraţie (ID) 58, Verzii 52, iar Stânga 39 de deputaţi. Eurodeputaţii independenţi sau nou intraţi în PE sunt în număr de 89, cei din urmă având posibilitatea de a se alătura ulterior unui grup de partide după ce Parlamentul European se va forma în noua sa componenţă.

Al doilea partid de guvernământ din Ungaria – Partidul Popular Creştin-Democrat (KDNP) -a decis că părăseşte Partidul Popular European şi grupul parlamentar al acestuia, imediat după ce Partidul Tisza a fost admis. Partidul Popular Creştin-Democrat a avut o întâlnire cu Manfred Weber, după care au declarat în mod clar: pe de o parte, partidul nu se poate identifica cu doctrina războinică a PPE, iar pe de altă parte, nu poate accepta admiterea lui Péter Magyar şi a Partidului Tisza în grupul PPE, din motive morale.

Partidul Popular European (PPE) a transmis vineri prin liderul său, germanul Manfred Weber, că este deschis să primească în rândurile sale noul partid ungar de opoziţie Tisza, condus de Peter Magyar şi care a devenit în numai câteva luni principala formaţiune de opoziţie împotriva partidului conservator Fidesz al premierului Viktor Orban, relatează agenţiile Reuters şi EFE, transmite Agerpres.

El însuşi fost membru al Fidesz, Peter Magyar s-a transformat într-un adversar înverşunat al lui Orban după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. Magyar a decis astfel să creeze partidul de opoziţie Tisza, care la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul al doilea, după formaţiunea lui Orban.

Tisza a obţinut 7 din cele 21 de mandate de eurodeputat ce revin Ungariei, mai multe decât toate mandatele obţinute împreună de celelalte partide ungare de opoziţie, în timp ce Fidesz a obţinut 11 mandate, faţă de 13 în 2019.

„Vă pot asigura că uşa familiei PPE este larg deschisă pentru partidul Tisza să se alăture grupului PPE” în Parlamentul European, a declarat Manfred Weber la o conferinţă de presă la Budapesta.

„Decizia finală nu este în mâinile mele, dar grupul va decide asupra acesteia joia viitoare. La întoarcerea mea acasă le voi spune ce am văzut aici”, a adăugat liderul grupului PPE.

Peter Magyar şi-a manifestat înaintea alegerilor europene intenţia de a duce partidul său în PPE. „Vom fi acolo cu voi, şi vom realiza o relaţie constructivă (…) Uneori vom fi critici, întrucât avem teme sensibile legate de Ungaria, dar vom fi pregătiţi (…) pentru discuţie şi dialog”, a spus el vineri la conferinţa de presă alături de Weber.

Partidul Fidesz al lui Orban a părăsit în 2021 grupul popularilor europeni, din care era atunci ameninţat cu excluderea după ce Bruxellesul a sancţionat Budapesta pentru încălcarea statului de drept, în special pentru respingerea migranţilor şi a măsurilor anti-LGBT. Fidesz nu s-a mai afiliat niciunui grup politic european, dar Orban intenţionează să-l înscrie în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).

Premierul conservator ungar a sugerat însă că ar prefera mai degrabă ca în viitorul Parlament European să fie creat „un nou mare grup al dreptei europene”, în cadrul căruia şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, şi lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, ale căror partide se află în grupuri politice distincte, să-şi atenueze divergenţele.

Wizz Air a fost desemnată cea mai proastă companie aeriană pentru întârzierile zborurilor din Marea Britanie pentru al treilea an consecutiv.

Plecările transportatorului de pe aeroporturile din Marea Britanie au fost în medie cu 31 de minute și 36 de secunde în întârziere în 2023, potrivit analizei datelor oficiale de către agenția de știri PA, citate de BBC. Turkish Airlines a înregistrat a doua cea mai slabă punctualitate, urmată de Tui.

Rezultatul în general slab vine pe măsură ce tarifele companiilor aeriene au crescut ca urmare a costurilor mai mari ale combustibilului și a taxelor ecologice.

Wizz Air spune că a făcut „îmbunătățiri semnificative”, dar a recunoscut că „mai sunt lucruri de făcut”.

Analiza datelor Autorității pentru Aviația Civilă a acoperit plecările programate și charter de pe aeroporturile din Marea Britanie ale companiilor aeriene care operează peste 2.500 de zboruri. Zborurile anulate nu au fost incluse.

După Wizz Air, companiile aeriene cu cele mai mari întârzieri au fost:

Turkish Airlines – cu o întârziere medie de 28 de minute și 36 de secunde
Tui – 28 de minute și 24 de secunde
Air India – 28 de minute și 12 secunde
Pegasus Airlines – 25 de minute și 6 secunde

Transportatorul irlandez Emerald Airlines a fost cea mai punctuală companie aeriană, cu o întârziere medie de doar 13 minute și șase secunde, în timp ce Virgin Atlantic s-a clasat pe locul al doilea, cu 13 minute și 42 de secunde.

”În mod iritant, dar deloc suprinzător, profiturile cresc la Wizz”

Expertul în probleme de consum, Jane Hawkes, a declarat pentru BBC că datele reprezintă „probabil o surpriză zero pentru pasagerii care au suferit întârzieri îndelungate din cauza serviciile Wizz Air”.

Ea a adăugat că cercetarea realizată de Wich? a arătat că această companie aeriană eșuează și la calitatea serviciului clienți experimentat de pasageri.

„În mod iritant, dar din nou nu deloc surprinzător, profiturile cresc la Wizz în conformitate cu tarifele, deoarece pasagerii optează pentru companii aeriene care oferă prețuri aparent „competitive” pe o varietate de rute populare”, a adăugat ea.

Operațiunile Wizz Air din Marea Britanie deservesc aeroporturile Aberdeen, Birmingham, Gatwick, Glasgow, Leeds, Liverpool și Luton.

Numărul de pasageri al transportatorul maghiar – care operează în Europa, nordul Africii, Orientul Mijlociu și alte părți ale Asiei – a atins un record de 62 de milioane de pasageri în cele 12 luni până la sfârșitul lunii martie, în creștere cu mai mult de o cincime față de anul precedent.

În aceeași perioadă, veniturile din vânzarea de bilete au crescut cu 11,2% față de anul trecut, similar creșterilor din sectorul companiilor aeriene.

Companiile aeriene spun că 2023 a fost ”un an extrem de provocator” pentru industrie

O purtătoare de cuvânt a Wizz Air a declarat: „În 2022, la fel ca toate companiile aeriene din Europa, Wizz Air s-a confruntat cu provocări operaționale extraordinare determinate în principal de mediul extern”.

„De atunci, am investit peste 90 de milioane de lire sterline pentru a stabiliza operațiunile, a reduce numărul de întârzieri și a oferi clienților o experiență mai bună”.

Dale Keller, directorul executiv al Consiliului reprezentanților companiilor aeriene din Marea Britanie, care reprezintă transportatorii, a declarat că 2023 a fost „un an extrem de provocator” pentru industrie.

El a adăugat că multe întârzieri au fost cauzate de factori în afara controlului companiilor aeriene, cum ar fi întreruperea controlului traficului aerian, inclusiv grevele din Franța și criza Serviciilor Naționale de Trafic Aerian din august anul trecut, care a oprit zborurile în Marea Britanie.

Punctualitatea „a continuat să se îmbunătățească exponențial” în acest an, a spus el.

Zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Budapesta, unde un nou venit în politică a condus o campanie de mobilizare a alegătorilor împotriva premierului populist al Ungariei, Viktor Orbán, înaintea alegerilor europene de duminică, relatează The Guardian, preluat de News.ro.

„Am învins apatia”, a spus Péter Magyar, un fost membru al guvernului care a schimbat tabăra şi a lansat o mişcare de opoziţie, în faţa unei mulţimi imense care a umplut Piaţa Eroilor din capitală.

„Ne dăm speranţă unii altora”, a adăugat el, subliniind: „Construim o ţară în care nu există nici dreapta, nici stânga, ci doar maghiari”.

De la revenirea la putere în urmă cu 14 ani, Orbán şi-a consolidat puterea acasă. El a cultivat relaţii cu Rusia şi China, precum şi cu partidele de extremă dreapta din întreaga lume. Şi a descris Bruxelles-ul şi Washingtonul drept adversarii săi, în ciuda faptului că Ungaria continuă să fie membru UE şi NATO.

În acelaşi timp, unii dintre cei mai apropiaţi prieteni şi membri ai familiei premierului se numără acum printre cei mai bogaţi oameni din ţară, pe fondul acuzaţiilor de clientelism generalizat.

Magyar, care a fost căsătorit cu fostul ministru al justiţiei al lui Orbán, a devenit o senzaţie în Ungaria la începutul acestui an când a rupt rândurile şi a început să critice guvernul, subliniind preocupările legate de presupusa corupţie. Guvernul ungar a respins în mod repetat acuzaţiile de corupţie.

Dar, adunaţi într-o după-amiază călduroasă, mulţi dintre cei din mulţime şi-au exprimat admiraţia atât pentru mesajul lui Magyar, cât şi pentru parcursul personal. „Şi-a asumat responsabilitatea pentru păcatele sale şi a luat atitudine”, a spus Zoltán, un activist care susţine partidul Tisza al lui Magyar.

Lena, o unguroaică în vârstă de 17 ani care locuieşte în Austria, dar care vrea să se mute acasă, a declarat că va vota pentru Magyar când va avea vârsta necesară. „Cred că trebuie să ne luăm înapoi patria”, a spus ea.

În timp ce ungurii vor vota în alegerile locale şi pentru a decide pe cine să trimită să îi reprezinte în Parlamentul European, mulţi văd aceste alegeri ca pe un referendum de facto atât asupra lui Orbán, cât şi asupra partidelor de opoziţie care s-au luptat să îi conteste poziţia în ultimii ani.

Orbán, care este liderul cel mai favorabil Kremlinului din UE, şi-a concentrat campania electorală pe ceea ce el a descris ca fiind o platformă de „pace”.

Înaintea alegerilor, partidul de guvernământ Fidesz a desfăşurat o campanie intensă de dezinformare, susţinând – fără a furniza dovezi – că există o conspiraţie globală pentru a forţa Ungaria să intre într-un război direct cu Rusia şi că opoziţia maghiară este dirijată de Occident pentru a submina interesul naţional.

Adresându-se mulţimii, Magyar a respins această naraţiune şi a acuzat guvernul că divizează în mod intenţionat societatea maghiară.

„Partidul Tisza este partidul păcii – adevăratul partid al păcii”, a spus el.

Magyar este o figură neobişnuită pe scena politică maghiară. Limbajul său are uneori un ecou al retoricii conservatoare şi naţionaliste, dar el critică, de asemenea, guvernul lui Orbán într-un mod care se adresează alegătorilor liberali.

Într-un interviu acordat publicaţiei The Guardian la începutul campaniei, Magyar a declarat că obiectivul său este să se situeze la centru. „Am o viziune despre Ungaria”, a spus el.

Stilul informal al nou-venitului în politică, priceperea în domeniul social media şi dorinţa de a critica atât politicienii de dreapta, cât şi pe cei de stânga au rezonat cu mulţi alegători.

Ungaria sprijină România, care îşi prezintă propriul candidat în cursa pentru funcţia de secretar general al NATO – a declarat prim-ministrul Viktor Orbán, preşedintele Fidesz, într-un interviu acordat portalului de ştiri Mandiner, publicat miercuri.

Premierul a mai afirmat că Ungaria are o solicitare într-o problemă de onoare împotriva celuilalt candidat, Mark Rutte, care, în trecut, în calitate de prim-ministru al Olandei, a vorbit despre excluderea ungurilor din UE şi despre îngenunchierea Ungariei, folosind o retorică similară cu cea a ocupanţilor germani şi a lui Stalin.

„El trebuie să facă ceva cu această situaţie, el cere încrederea Ungariei pentru o astfel de poziţie, aşa că este de aşteptat să vină cu o declaraţie privind acest subiect” – a subliniat Viktor Orbán.

Cealaltă solicitare este una de natură politico-militară: Ungaria doreşte să încheie un acord cu viitorul secretar general prin care să nu participe la operaţiunile NATO împotriva ruşilor din Ucraina, chiar dacă este membră NATO. Potrivit prim-ministrului ungar, din punct de vedere juridic acest acord există deja, dar se aşteaptă ca acesta să fie „declarat acceptabil, prezentabil din punct de vedere politic”.

În ce priveşte relaţiile dintre Ungaria şi China, Viktor Orbán a precizat că Ungaria doreşte să fie prietenă în acelaşi timp chiar şi cu cei care se află în conflict, şi doreşte să întreţină relaţii bune, în acelaşi timp, atât cu Statele Unite ale Americii, cât şi cu China.

Chinezii nu îi înlocuiesc pe ruşi, a subliniat şeful executivului de la Budapesta. Acesta a adăugat că doreşte să intensifice cooperarea cu ruşii în domeniile neafectate de sancţiunile UE.

„Nu facem asta pe ascuns, cum fac unele ţări din Europa de Vest” – a remarcat premierul, adăugând că, în cazul în care o cooperare se bazează pe interesul naţional, aceasta poate fi asumată, iar el şi-o asumă.

Referindu-se la tentativa de asasinat împotriva lui Robert Fico, prim-ministrul a declarat că nu a vorbit personal cu premierul slovac, doar cu oamenii săi, dar nici nu este uşor de discutat telefonic cu Robert Fico, deoarece este unul dintre cei mai precauţi oameni din Europa şi nici măcar nu are telefon personal.

Cu toate acestea, Viktor Orbán a menţionat că este în contact cu colegii săi şi cu familia sa şi caută posibilitatea să-l viziteze, deoarece consideră important să exprime nu doar respectul său personal şi camaraderia, ci şi „urările poporului ungar”.

Acesta a numit relaţia sa cu Robert Fico una specială, descriindu-l pe acesta ca un „politician care a fost antimaghiar şi a devenit suveranist”.

Viktor Orbán a subliniat că există, fără îndoială, un pericol ca un astfel de atentat să se întâmple şi în Ungaria. Referindu-se la comentariile din spaţiul online legate de acest subiect, premierul a explicat că ar trebui luate în considerare reguli clare în acest domeniu, deoarece, în caz contrar, „un atac individual ar putea deveni o practică zilnică”.

În ceea ce priveşte alegerile locale, prim-ministrul a spus că, la fel ca majoritatea locuitorilor Budapestei, şi el poate spune doar lucruri negative despre performanţa primarului general. L-a comparat pe Gergely Karácsony cu acei fotbalişti care „ratează penalty-ul şi apoi dau vina pe încălţăminte sau pe iarbă”. În opinia sa, şi în capitală partidele de guvernământ reprezintă cea mai mare forţă politică, iar în persoana Alexandrei Szentkirályi au găsit liderul Fidesz pe termen lung pentru Budapesta.

Prim-ministrul a recunoscut că, deşi au obţinut rezultate în indicatorii demografici, acum s-au blocat. Cu toate acestea, politicianul a subliniat că nu pune semnul de egalitate între politicile demografice şi politicile familiale, deoarece succesul politicilor familiale nu pot fi măsurate doar prin indicatorii demografici.

Acesta a declarat că guvernul nu doreşte să promoveze „politici demografice bazate pe migraţie”, ci doreşte să rezolve această problemă „în cadrul culturii noastre naţionale şi creştine”.

Potrivit premierului, în acest domeniu nu este de aşteptat o îmbunătăţire continuă, ci una prin impulsuri, şi mulţi lucrează pentru ca guvernul să poată oferi un nou impuls demografic major economiei ungare, de la politicile fiscale la crearea de locuinţe.

Viktor Orbán a avertizat: totuşi, dacă există război, trebuie alocate trei procente din PIB pentru securitate, iar dacă nu, doar două procente, şi multe dintre probleme ar fi rezolvate dacă diferenţa dintre aceste sume ar putea fi alocată pentru familii.

Zeci de mii de maghiari au mărşăluit, sâmbătă, prin centrul Budapestei pentru a-l susţine pe premierul Viktor Orban, care se confruntă cu o provocare neaşteptată din partea unui nou venit în politică înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Orban, aflat la putere din 2010, speră că partidul său Fidesz, care nu este afiliat la nicio formaţiune din Parlamentul European (PE), va beneficia de o creştere a sprijinului extremei drepte în Europa, în timp ce se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene în a doua jumătate a anului.

Viktor Orban a fost mult timp în dezacord cu colegii din UE în legătură cu o serie de probleme, inclusiv refuzul de a trimite arme în Ucraina şi menţinerea legăturilor economice cu Moscova după ce forţele ruseşti au invadat Ucraina în 2022.

Mulţimea care flutura steaguri, scandând „Ungaria-Ungaria” şi ţinând bannere pe care scria „Dă-ne pace, Doamne”, a mărşăluit de la Podul cu lanţuri din Budapesta, de-a lungul clădirii parlamentului, până la Insula Margareta, unde Orban s-a adresat susţinătorilor.

A „peace march” is taking place in Budapest

The organizers of the march say they oppose the „involvement of Hungary in the war in Ukraine” and „NATO’s unleashing of a new war in Europe.”

At the end of the march, Viktor Orbán will deliver a speech to the participants. pic.twitter.com/ttqIRxVFXe— NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2024

Aujourd’hui Budapest – Grande marche pour la paix du peuple hongrois avec Viktor Orbán ! pic.twitter.com/RP5yURZas7— SILVANO TROTTA OFFICIEL (@silvano_trotta) June 1, 2024

„Niciodată nu s-au adunat atât de mulţi oameni pentru pace. Suntem cel mai mare corp de pace, cea mai mare forţă de menţinere a păcii din Europa”, a spus Orban.

„Europa trebuie să fie împiedicată să se grăbească spre război, spre propria ei distrugere. Europa se pregăteşte astăzi pentru război, cu anunţuri zilnice de predare a unui nou tronson din drumul spre iad”, a adăugat el.

„Luptăm pentru pace”, a declarat Zoltán, în vârstă de 62 de ani, care a luat parte la marş. „Trebuie să întoarcem Uniunea Europeană într-o altă direcţie pentru a evita războiul… Retorica venită din direcţia Franţei, a Regatului Unit şi a Germaniei doreşte în mod clar război, cu ajutorul SUA”, a adăugat acesta.

La jumătatea celui de-al patrulea mandat succesiv la putere, Orban s-a luptat să stăpânească consecinţele unui scandal de abuz sexual care a dus la căderea a doi dintre principalii săi aliaţi politici, fostul preşedinte Katalin Novak şi fostul ministru al justiţiei Judit Varga.

De atunci, Fidesz s-a aflat în modul de control al daunelor, în timp ce se fereşte de Peter Magyar, un fost membru al guvernului, care a lansat o mişcare politică după ce a făcut comentarii incendiare despre funcţionarea internă a guvernului Orban.

„Rezultatele alegerilor europarlamentare şi locale din 9 iunie vor dezvălui cât de mari sunt provocările politice interne ale lui Orban şi dacă Magyar reprezintă o ameninţare mai mare pentru Fidesz sau pentru alte partide de opoziţie”, a declarat Andrius Tursa de la think tank-ul Teneo.

„O performanţă dezamăgitoare a Fidesz l-ar forţa probabil pe Orban să regândească strategia electorală înainte de votul parlamentar din 2026”, a mai spus el.

Ideile nebuneşti despre introducerea serviciului militar obligatoriu european sunt inacceptabile, guvernul maghiar nu va permite sub nici un pretext să trimită tineri din Europa Centrală, printre care şi maghiari, în războiul din Ucraina, a anunţat ministrul ungar de Externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, luni, la Bruxelles, relatează MTI.

La conferinţa de presă care a urmat şedinţei Consiliului Afacerilor Externe, şeful diplomaţiei ungare a relatat că miniştrii statelor membre s-au întâlnit pentru ultima oară până la alegerie europene şi din păcate această numărătoare finală aduce cu sine o accentuare a atmosferei de război, majoritatea participanţilor doresc să trimită mai mulţi bani şi mai multe arme în Ucraina, ceea ce nu ar face decât să conducă la mai multe distrugeri şi mai multe victime.

„Apar idei din ce în ce mai nebuneşti, şi în mod clar, marea majoritate a statelor membre UE nu poate fi făcută să se îndepărteze de ele”, a spus ministrul, menţionând ca exemple trimiterea de militari şi propunerile potrivit cărora armele occidentale ar putea fi folosite şi împotriva unor ţinte din Rusia.

„Aici se vorbeşte pozitiv despre iniţiativa potrivit căreia ţările membre NATO să doboare rachete ruseşti peste teritoriul Ucrainei, totodată, din păcate, colegii miniştri de externe nu s-au distanţat nici de ameninţarea unui război nuclear”, a mai adăugat oficialul ungar.

Ministrul ungar de externe a menţionat că cea mai recentă idee nebunească este introducerea serviciului militar obligatoriu în Europa. „Iar în baza situaţiei, înţelegem exact la ce se referă această propunere (.) În Ucraina, pierderile de vieţi omeneşti devin din ce în ce mai insuportabile, bărbaţii nu sunt lăsaţi să iasă din ţară, iar acum vor să înroleze în război tinerii europeni”, a subliniat Szijjártó.

„Cerem în mod hotărât de la toţi politicienii europeni care se gândesc la stagiul militar obligatoriu să îi pună capăt imediat! Jos mâinile de pe tinerii din Europa Centrală, jos mâinile de pe tinerii din Ungaria!” – a afirmat ministrul ungar de externe.

Péter Szijjártó a abordat, apoi, proiectul celui de-al paisprezecelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, subliniind că în forma sa actuală, acesta este contrar intereselor economice ale Ungariei, respectiv ar pune în pericol şi securitatea aprovizionării cu energie a ţării, prin urmare, guvernul maghiar nu este dispus să îl voteze.

Ministrul a explicat că în această formă, măsurile ar aduce „o lovitură profundă” industriei agricole şi alimentare din Ungaria, ar periclita în mod fundamental modalitatea de plată a aprovizionării cu energie, ar încetini mult şi ar îngreuna extinderea centralei nucleare de la Paks şi ar încălca grav suveranitatea Ungariei prin faptul că la acordarea anumitor licenţe de export ar oferi şi altor state membre dreptul la decizii din partea autorităţilor de export ale ţărilor respective.

Péter Szijjártó şi-a reiterat poziţia potrivit căreia toate cele treisprezece pachete de sancţiuni de până acum au eşuat, şi că restricţiile au făcut mult mai rău Europei decât Rusiei.

Ministrul a remarcat că a fost supus la multă presiune din partea colegilor săi, însă a menţinut ferm poziţia guvernului maghiar şi cu privire la noua sumă de 6,5 miliarde de euro care urmează să fie eliberată din Cadrul european de pace, pentru livrarea de arme către Ucraina.

„Şi a rezultat un mare scandal, colegii germani, lituanieni, irlandezi, polonezi şi alţi colegi s-au năpustit asupra mea, însă asta nu ne-a putut zdruncina poziţia. Oricât de tare ar striga politicienii europeni pro-război, oricât de repede ar da comenzi presei internaţionale cu privire la ce ar trebui scris despre o şedinţă de consiliu, chiar în timp ce încă dezbatem subiectul de pe ordinea de zi, noi nu vom ceda presiunii pro-război”, a afirmat politicianul maghiar.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o atenţionare de călătorie pentru Slovenia, unde autorităţile au decis să extindă cu şase luni controalele la punctele de frontieră terestre cu Ungaria şi Croaţia.

Potrivit MAE, autorităţile slovene au luat decizia de a extinde cu încă 6 luni controalele la punctele de frontieră terestre cu Ungaria şi Croaţia, până la 21 decembrie 2024.

Astfel, MAE recomandă cetăţenilor români să se asigure că au în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi dinspre Republica Slovenia, un act de identitate valabil (paşaport sau carte de identitate naţională).

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Ljubljana: +386 1 5058294, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Slovenia: +386 40980068.

MAE recomandă, totodată, consultarea paginilor de Internet: https://ljubljana.mae.ro şi www.mae.ro.

Poliţia de Frontieră a transmis că, în zilele de duminică şi luni circulaţia automarfarelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone va fi restricţionată pe teritoriul Ungariei ca urmare a faptului că sunt celebrate Rusaliile Catolice.

Potrivit comunicatului de presă, circulaţia pentru acest tip de vehicule va fi restricţionată astfel: 05.2024, intervalul orar 07.00 – ora 23.00 (ora României); 05.2024, intervalul orar 07.00 – ora 23.00 (ora României).

Restricţiile nu se referă la mijloace de transport care efectuează transporturi de mărfuri periculoase, animale vii, produse alimentare perisabile ori supuse unui anumit regim de temperatură, mai precizează sursa citată.

Poliţiştii de frontieră adaugă faptul că în intervalul orar respectiv, traficul de călători şi autoturisme prin punctele de trecere a frontierei se va desfăşura în condiţii normale, iar Poliţia de Frontieră a dispus toate măsurile aflate în competenţă pentru derularea unui trafic fluent si asigurarea unui control operativ şi fluent.

Recomandările Poliţiei de Frontieră sunt următoarele: „La ridicarea restricţiilor, Poliţia de Frontieră recomandă şoferilor de automarfare şi participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, funcţie de capacitatea permisă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea. De asemenea, recomandăm consultarea aplicaţiei Trafic on-line dezvoltată si   pentru autovehiculele de mare tonaj care este disponibilă pe pagina de internet https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/?vt=2&dt=2”