Dávid Vitézy, secretarul de stat responsabil pentru politica de transporturi în cadrul Ministerului Tehnologiei şi Industriei din Ungaria, a purtat discuţii cu omologul său român, Ionuţ-Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România. În cadrul întrevederii care a avut loc la Budapesta au fost trecute în revistă problemele cu privire la conexiunile feroviare şi rutiere dintre cele două ţări, respectiv proiectele aflate în curs de derulare şi unele planificate să aibă loc.
Potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a lui Dávid Vitézy, discuţiile au decurs foarte bine. Secretarul de stat maghiar a spus că speră că această primă întâlnire dintre ei să reprezinte un prim pas pentru o cooperare fructuoasă, de pe urma căreia ambele state vor avea numai de câştigat.
Linia Bucureşti-Braşov-Arad-Békéscsaba-Szolnok-Budapesta este cea mai importantă direcţie de transport feroviar de marfă între cele două ţări, linie care joacă un rol important şi în transportul de călători. În ultimii ani, a doua linie a fost înlocuită atât pe partea română, cât şi pe cea maghiară, iar acum se lucrează la ultimul tronson care lipseşte – între Békéscsaba şi graniţa României. În paralel, secţiunile acestea trebuie adaptate ca să corespundă pentru restul parametrilor necesari privind coridoarele UE (ex. viteză, sarcină pe osie).
“Împreună vom face tot posibilul pentru a accelera trecerea la frontieră, atât cu privire la transportul de marfă, cât şi pentru traficul de pasageri”, a subliniat secretarul de stat maghiar, pe pagina sa de Facebook.
Problema liniei de cale ferată care trece prin Biharkeresztes şi Oradea este că între Püspökladány şi Cluj-Napoca nu există electrificare, deşi pe liniile de legătură, în ambele ţări circulă locomotive electrice. Pe partea maghiară, electrificarea este programată să fie finalizată anul acesta, iar în luna ianuarie 2022 a fost lansată licitaţia şi în România, aceasta urmând să aibă trei etape, a explicat Dávid Vitézy.
Potrivit planurilor, viitoarea linie ferată de mare viteză Budapesta-Cluj-Napoca va fi tot pe acest traseu. Este vorba despre planuri pe termen foarte lung; în acest sens, în cele două ţări deocamdată se fac doar pregătiri, urmând să înceapă şi consultarea privind locaţia exactă a conexiunii de la frontieră, a mai spus oficialul ungar.
Se doreşte şi îmbunătăţirea legăturii feroviare dintre Debrecen şi Oradea. Există mai multe soluţii posibile pentru o legătură feroviară între cele două mari oraşe apropiate, cooperarea urmând să înceapă şi în acest sens, a specificat secretarul de stat ungar.
La reţeaua de autostrăzi dintre cele două ţări se lucrează în mod constant; legătura dintre M43-A1 funcţionează bine, iar în cazul M4-A3, autostrada a fost deja construită pe partea maghiară. Dávid Vitézy a subliniat că pentru Ungaria ar fi importantă continuarea autostrăzii în nordul Transilvaniei, deoarece şi la zonele locuite de maghiari se ajunge pe acest drum. Este adevărat că trecerea de pe A1 a fost construită, astfel că – deşi este nevoie de un mic ocol – se poate ajunge pe autostradă atât la Cluj-Napoca, cât şi la Târgu Mureş.
În direcţia Satu Mare se va construi autostrada M49, care va trece graniţa la Csenger. În Ungaria a fost finalizată recent licitaţia pentru primul tronson de 28 de kilometri, iar lucrările de construcţie a tronsonului de legătură cu România ar putea începe în 2023. Potrivit planurilor, autostrada M44 va ajunge în România – de la Békéscsaba va continua până la Sarkad, iar ulterior, în România se va conecta la viitoarea autostradă Arad-Oradea, a explicat politicianul maghiar.
“Vom continua să lucrăm împreună, dezvoltarea legăturilor rutiere şi feroviare este în interesul comun al ambelor ţări”, a scris secretarul de stat, pe pagina sa de Facebook.
