Etichetă: Comisia Europeană

  • Planul de relansare şi transformare a mass-media, pe masa Comisiei Europene

    Comisia Europeană a adoptat joi un plan de acţiune menit să sprijine redresarea şi transformarea sectorului mass-media şi a audiovizualului. Acesta cuprinde mai multe domenii de activitate şi acţiuni concrete, ce presupun facilitarea şi extinderea accesului la finanţare şi stimularea investiţiilor.

    Planul de acţiune se axează pe trei domenii de activitate şi 10 acţiuni concrete, menite să ajute sectorul mass-media să se redreseze în urma crizei, prin facilitarea şi extinderea accesului la finanţare, să se transforme, prin stimularea investiţiilor care să faciliteze dubla tranziţie, digitală şi verde, asigurând totodată rezilienţa viitoare a sectorului, şi să capaciteze cetăţenii şi întreprinderile europene.

    Redresare

    În contextul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cel puţin 20 % din cheltuieli vor fi alocate domeniului digital în cadrul fiecărui plan naţional de redresare şi rezilienţă. În vederea atingerii acestui obiectiv, vor fi adoptate măsuri de stimulare a producţiei şi a distribuţiei de conţinut digital, precum cel generat de mass-media digitală. În plus, planul de acţiune vizează:

    1) Facilitarea accesului la sprijin din partea UE prin intermediul unui instrument dedicat întreprinderilor din domeniul mass-media, care să le permită să identifice toate oportunităţile de finanţare din partea UE care prezintă relevanţă pentru ele. Acest instrument va oferi orientări privind modul în care întreprinderile pot solicita sprijin relevant din partea UE, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, dar şi prin intermediul planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă;
    2) Stimularea investiţiilor în sectorul audiovizualului prin intermediul unei noi iniţiative, MEDIA INVEST, al cărei obiectiv este de a mobiliza investiţii în valoare de 400 de milioane EUR pe o perioadă de 7 ani;
    3) Lansarea unei iniţiative „NEWS”, care va regrupa acţiunile şi sprijinul pentru sectorul mass-mediei de ştiri. Această iniţiativă include un proiect-pilot NEWS, având ca obiectiv realizarea de investiţii împreună cu fundaţii şi alţi parteneri privaţi, accesul la împrumuturi care urmează să fie garantate prin InvestEU, granturi şi un Forum al mass-mediei europene de ştiri organizat în cooperare cu sectorul. O atenţie deosebită va fi acordată mass-mediei locale.

    Transformare

    Planul de acţiune urmăreşte să sprijine transformarea verde şi digitală a sectorului prin:

    4) Încurajarea spaţiilor europene ale datelor din sectorul mass-media, în vederea schimbului de date şi al inovării;
    5) Promovarea unei coaliţii industriale europene privind realitatea virtuală şi augmentată, care să ajute mass-media din UE să beneficieze de aceste tehnologii imersive, şi lansarea unui Laborator mass-media privind realitatea virtuală pentru proiecte care să identifice noi modalităţi de naraţiune şi interacţiune;
    6) Facilitarea discuţiilor şi a acţiunilor pentru ca sectorul să devină neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

    Facilitare şi capacitare

    Cetăţenii şi întreprinderile se află în centrul eforturilor prezentate în planul de acţiune de a facilita alegerile lor şi de a-i responsabiliza. Printre acţiuni se numără:

    7) Lansarea unui dialog cu sectorul audiovizualului în vederea îmbunătăţirii accesului la conţinut audiovizual şi a disponibilităţii acestuia în întreaga UE, pentru a ajuta sectorul să se extindă şi să ajungă la noi categorii de public, iar consumatorii să se bucure de o mare diversitate în ceea ce priveşte conţinutul;
    8) Promovarea talentelor europene în domeniul mass-media, inclusiv prin promovarea diversităţii în faţa şi în spatele camerei şi prin descoperirea şi sprijinirea întreprinderilor nou-înfiinţate din sectorul mass-media;
    9) Capacitarea cetăţenilor, inclusiv prin consolidarea alfabetizării mediatice şi prin sprijinirea creării unor servicii alternative independente de agregare a ştirilor;
    10) Consolidarea cooperării dintre autorităţile de reglementare în cadrul Grupului autorităţilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA), astfel încât să se asigure buna funcţionare a pieţei mass-media din UE.

    Planul de acţiune în sectorul mass-media şi al audiovizualului merge mână în mână cu Planul de acţiune pentru democraţia europeană, care vizează consolidarea libertăţii şi a pluralismului mass-media în întreaga Europă, cu accent pe protecţia jurnaliştilor. Planul de acţiune adoptat joi este, de asemenea, complet aliniat la viitoarele propuneri ale Comisiei referitoare la actul legislativ privind serviciile digitale, respectiv actul legislativ privind pieţele digitale, propuneri care vor avea ca obiectiv modernizarea cadrului juridic aplicabil serviciilor digitale în UE.

    Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Suntem hotărâţi să ajutăm sectorul mass-media să facă faţă acestei situaţii dificile şi să răspundă provocărilor generate de criză, valorificând pe deplin oportunităţile oferite de transformarea digitală atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”.

    Vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, a declarat: „Mass-media nu reprezintă doar un sector economic, ci şi un element de bază al democraţiei noastre. De aici decurge importanţa planului de acţiune. Acesta se sprijină pe cele mai mari atuuri ale noastre – diversitatea şi talentul Europei – şi are în centrul său protecţia libertăţii de exprimare şi a libertăţii artistice. Contăm pe statele membre să îşi îndeplinească rolul şi să utilizeze instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a sprijini acest sector, respectând, totodată, pe deplin independenţa acestuia şi pluralismul mass-mediei.”

    Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a adăugat: „Sectorul mass-media şi cel al audiovizualului au fost grav afectate de criza cu care ne confruntăm. Este imperios necesar să acţionăm acum. Acest plan industrial va fi foaia noastră de parcurs pentru redresarea, transformarea şi consolidarea rezilienţei sectorului mass-media. Prin intermediul planului, acest sector va avea acces la mijloacele de care are nevoie pentru a contribui la tranziţia verde şi digitală şi a beneficia, totodată, de pe urma acesteia”.

    Majoritatea acţiunilor prezentate în planul de acţiune vor fi lansate în primele luni ale anului 2021. Pentru a pune în aplicare cât mai bine acţiunile pe teren, vor fi realizate consultări cu părţile interesate.

    Probleme de lungă durată, îndeosebi fragmentarea pieţei, au deteriorat poziţia sectorului european al mass-media şi al audiovizualului în raport cu concurenţii de la nivel mondial. Aceste deficienţe au fost exacerbate de criza provocată de coronavirus, care a dus la scăderea veniturilor din publicitate, la colapsul cinematografelor (pierderile lunare fiind estimate la 100.000 de euro per ecran în perioada pandemiei) şi la întreruperea producţiei.

    Într-un moment în care platformele online din afara UE câştigă cote de piaţă mari, această situaţie poate periclita autonomia strategică a sectorului mass-media şi al audiovizualului din UE.

    În ceea ce priveşte mass-media de ştiri, veniturile în scădere (veniturile din publicitate au scăzut cu 30 – 80%) şi dezinformarea online, împreună cu apariţia unor „deşerturi de ştiri” în anumite regiuni din Europa sunt deosebit de îngrijorătoare. În general, sectorul este caracterizat şi de o adoptare limitată a tehnologiilor digitale.

    Comisia a prezentat o serie de măsuri care să sprijine economia în timpul crizei şi a invitat statele membre să le valorifice cât mai bine posibil pentru a sprijini sectorul mass-media. A fost instituit rapid şi apoi extins un cadru temporar privind ajutoarele de stat şi au fost puse la dispoziţie fonduri de coeziune suplimentare prin intermediul REACT-EU, sectorul cultural fiind recunoscut ca prioritar. Un alt instrument important aflat la dispoziţia statelor membre pentru a combate consecinţele economice şi sociale negative ale pandemiei de COVID-19 este Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE).

    În paralel, CE a adaptat instrumentele existente, precum Mecanismul de garantare pentru IMM-urile din sectoarele culturale şi creative, inclusiv mass-media, astfel încât să permită o mai mare flexibilitate la rambursarea împrumuturilor şi să faciliteze acordarea de împrumuturi prin consolidarea garanţiilor oferite instituţiilor financiare.

  • Comisia Europeană anunţă că finanțează cu 128 de milioane de euro 23 de proiecte de cercetare

    Comisia Europeană a anunţat marţi că va sprijini 23 de noi proiecte de cercetare cu 128 de milioane euro ca răspuns la pandemia de coronavirus în curs, arată un comunicat de presă al instituţiei. Finanţarea pusă la dispoziţie prin programul de cercetare şi inovare al UE Orizont 2020 face parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde de euro iniţiativei privind răspunsul mondial la coronavirus, lansată de preşedinta Ursula von der Leyen în mai 2020.

    Cele 23 de proiecte selectate pentru finanţare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de ţări, inclusiv 34 de participanţi din 16 ţări din afara UE, potrivit unui comunicat de presă al CE remis marţi News.ro.

    Finanţarea va permite cercetătorilor să combată pandemia şi consecinţele acesteia prin consolidarea capacităţii industriale de producţie şi implementare a unor soluţii uşor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale şi instrumente digitale, să îmbunătăţească înţelegerea efectelor comportamentale şi socioeconomice ale pandemiei şi să înveţe din experienţa tratării unor grupuri mari de pacienţi (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acţiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor şi vaccinurilor.

    „Finanţarea de urgenţă din cadrul programului 2020 va permite cercetătorilor să elaboreze rapid soluţii cu şi pentru pacienţi, lucrători din domeniul sănătăţii, spitale, comunităţi locale şi întreprinderi. Rezultatele obţinute le vor permite acestora să fie mai bine pregătiţi şi să supravieţuiască infecţiilor cu coronavirus. Este încurajator să asistăm la mobilizarea atât de rapidă şi de puternică a comunităţii cercetătorilor”, Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, conform sursei citate.  

    La rândul său, comisarul pentru piaţă internă Thierry Breton a spus că proiectele vor fi o parte esenţială a răspunsului pe termen lung la epidemia de coronavirus. 

    „Răspunsul excelent la această cerere arată bogăţia de idei noi de combatere a coronavirusului, inclusiv a noilor soluţii digitale în materie de sănătate. Soluţiile şi tehnologiile digitale ne-au permis să rămânem conectaţi şi să interacţionăm unii cu alţii în perioada de izolare. Ele vor constitui, de asemenea, o parte esenţială a răspunsului pe termen lung la acest virus şi vor contribui la sporirea rezilienţei noastre”, a precizat Thierry Breton. 

    Comisia negociază în prezent acorduri de grant cu beneficiarii selectaţi. Noile proiecte vor acoperi: 

    – Reorientarea proceselor de fabricaţie în vederea producerii rapide de materiale şi de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratament şi prevenire – de exemplu, utilizarea matriţelor de injecţie şi a fabricaţiei aditive (imprimare 3D), a metodelor de adaptare a producţiei şi a lanţurilor de aprovizionare şi reorientarea proceselor de fabricaţie ca reţea de servicii pentru o reacţie rapidă. 

    – Dezvoltarea de tehnologii medicale şi instrumente digitale pentru a îmbunătăţi detectarea, supravegherea şi îngrijirea pacienţilor – de exemplu, prin elaborarea de noi dispozitive pentru diagnosticarea mai rapidă, mai ieftină şi mai uşoară (inclusiv la distanţă) şi de noi tehnologii pentru protecţia lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale. 

    – Analizarea efectelor comportamentale şi socioeconomice ale reacţiilor guvernelor şi sistemelor de sănătate publică, de exemplu asupra sănătăţii mentale, inclusiv a aspectelor legate de gen în factorii de risc şi a sarcinii socioeconomice, pentru a elabora orientări incluzive pentru factorii de decizie şi autorităţile sanitare şi a spori gradul de pregătire pentru viitoare evenimente similare. 

    – Valorificarea experienţei obţinute la nivelul unor grupuri mari de pacienţi (cohorte) prin conectarea cohortelor existente din UE şi din afara ei pentru a evalua expunerea lor la anumiţi factori de risc pentru a înţelege mai bine cauzele posibile ale bolii cu scopul de îmbunătăţi capacitatea de reacţie la virus şi la viitoarele ameninţări la adresa sănătăţii publice. 

    – Intensificarea colaborării dintre cohortele existente la nivelul UE şi la nivel internaţional prin conectarea în reţea a institutelor de cercetare care colectează date privind îngrijirea pacienţilor pentru a permite studiul caracteristicilor pacienţilor, al factorilor de risc, al siguranţei şi al eficienţei tratamentelor precum şi al strategiilor potenţiale împotriva coronavirusului.

    Această a doua cerere urgentă de exprimare a interesului, lansată de Comisie la 19 mai 2020, a acordat cercetătorilor mai puţin de 4 săptămâni pentru pregătirea unor proiecte de cercetare în colaborare. Comunitatea cercetătorilor s-a mobilizat rapid. Propunerile de cercetare au făcut obiectul unei evaluări accelerate de către experţi independenţi, permiţând Comisiei să realizeze o selecţie finală de proiecte de calitate ştiinţifică excelentă şi cu un impact potenţial ridicat. Deşi finanţarea este condiţionată de o decizie finală a Comisiei şi de semnarea acordului de grant în cadrul programului Orizont 2020, echipele de cercetare pot deja să îşi înceapă activitatea. Multe dintre cele 23 de proiecte selecţionate au o dimensiune internaţională depăşind graniţele UE şi ale ţărilor asociate, implicând 34 de organizaţii din 16 ţări din afara UE, inclusiv ţările asociate la programul Orizont 2020 (Bosnia-Herţegovina, Elveţia, Israel, Norvegia, Serbia şi Turcia) şi ţările terţe (Africa de Sud, Argentina Australia, Brazilia, Columbia, Congo, Coreea, Gabon, India şi Statele Unite). 

    Această nouă cerere specială de exprimare a interesului din cadrul programului Orizont 2020 vine în completarea unor acţiuni anterioare de sprijinire a 18 proiecte cu 48,2 milioane euro pentru elaborarea de metode de diagnosticare, de tratamente, de vaccinuri şi de măsuri de pregătire pentru epidemii, precum şi cu cele 117 milioane euro investite în 8 proiecte în domeniul diagnosticelor şi al tratamentelor prin Iniţiativa privind medicamentele inovatoare şi măsurile de sprijinire a ideilor inovatoare prin intermediul Consiliului european pentru inovare. Ea pune în aplicare acţiunea 3 a Planului de acţiune ERA vs Corona, un document de lucru rezultat în urma dialogurilor dintre Comisie şi instituţiile naţionale.