Despre premii se spune că important este nu să le primești, ci să le meriți; iar Daniel Vighi merită cu siguranță această distincție.
Scriitorul, profesorul universitar și revoluționarul Daniel Vighi a primit joi, 24 noiembrie, titlul de cetățean de onoare al orașului Timișoara. S-a născut pe Valea Mureșului, în localitatea Lipova-Radna, acolo unde multiculturalitatea a reușit să formeze o comunitate deschisă, bazată pe spiritul toleranței și al respectului reciproc. Activitatea sa de scriitor este cu adevărat impresionantă și însumează mii de pagini de literatură de înaltă valoare. Daniel Vighi a primit nenumărate premii pentru volumele de proză scurtă, romane și povestiri, studii și eseuri, reflecții pe teme de istorie și filozofie. A debutat cu volumul de proză scurtă ”Povestiri cu strada depozitului”, apărut în 1985 la Cartea Românească, cea mai importantă editură din România acelor ani, ce a fost încununat cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. Printre cărțile sale se numără și ”Însemnare despre anii din urmă”, ”Valahia de mucava”, ”Decembrie ora 10”, ”Apocalipsa 9”, ”Insula de vară”, ”Misterele castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de iarnă”, dar și ”Trilogia Corso”, care îl situează pe Daniel Vighi între cei mai importanți scriitori de universuri literare.
În decembrie 1989 a luptat împotriva comunismului, iar în ianuarie 1990 a fondat Societatea Timișoara, organizație care a militat pentru apărarea drepturilor omului și promovarea democrației. Este unul dintre autorii Proclamației de la Timișoara, un document adoptat în martie 1990 care a anunțat că idealurile Revoluției au fost trădate și că aceasta trebuie să continue, pe cale pașnică.
A fondat Alianța Civică, Partidul Alianței Civice și Ariergarda, asociație culturală ce promovează patrimoniul local și regional prin literatură și turism. La editura cu același nume pe care o conduce alături de scriitorul Viorel Marineasa a publicat volume fundamentale pentru punerea în valoare a trecutului cultural și istoric al orașului. Unul dintre ele, ”Rusalii `51: fragmente din deportarea în Bărăgan” este o monografie de istorie contemporană și un document fundamental despre represiunea tipic stalinistă ce s-a abătut asupra bănățenilor în anii de teroare comunistă.
Ca profesor a predat mai întâi elevilor școlii generale din cartierul timișorean Fratelia, iar după căderea fostului regim, când porțile instituțiilor de învățământ superior s-au deschis și pentru cei desconsiderați de comuniști, a ajuns cadru didactic la Universitatea de Vest. Recent, conducerea unității a pledat pe lângă Primăria Timișoara pentru ca Daniel Vighi să primească titlul de cetățean de onoare al orașului.
Chiar dacă din cauza unor probleme de sănătate nu a putut fi prezent la momentul festiv, acesta a transmis un mesaj emoționant, din care redăm un fragment în rândurile ce urmează:
”La această oră a vieții mele vestea care mi se dă îmi spune că dovezile de atașament față de spiritul locului au fost ascultate și înțelese. Onoarea ce mi se face aș dori să o impart cu prietenele mele și cu prietenii mei lângă care găsesc îmbărbătare prin simplul fapt că îmi dau sentimentul inegalabil de aderență la aceleași convingeri. Sunt născut pe Valea Mureșului, într-o localitate Lipova-Radna, pe care râul o împarte în două și unde oamenii vorbesc mai multe limbi și se închină la biserici diferite, reușind totuși să formeze o singură comunitate, plină de culoare (…) Nici nu mi-aș putea închipui viața altfel decât deschisă spre toate limbile și credințele care o compun, într-un loc al conviețuirii pașnice. Timișoara m-a adoptat de când încă nu încheiasem cu adolescența și de atunci orașul acesta m-a instruit și m-a întărit în convingerea că darul cel mai de preț într-o comunitate este să privim diferențele ca pe o binecuvântare și să facem din ele un motiv de mândrie și forță”.
Timp de 33 de ani, Daniel Vighi a trăit într-un regim care și-a propus să ne reducă pe toți la comandamente nationalist-comuniste, la gândirea unică, la sărăcie și supunere oarbă, la minciuna generalizată ca politică de stat, la ură între clase sociale, religii și etnii.
”Lumea comunistă s-a prăbușit și pentru că politica urii e contrară naturii umane (…) Împreună cu prietenii mei, cei mai mulți dintre ei intelectuali și scriitori am fost alături de orașul meu însângerat încă din seara zilei de 16 decembrie 1989. De atunci și până azi am rămas împreună cu ei pe aceeași linie pe care o numim: spiritul Timișoarei (…)”, a transmis scriitorul.
Despre Daniel Vighi, se pot scrie multe rânduri, însă orice cuvinte așternute pe hârtie își pierd strălucirea în raport cu miile de pagini pe care scriitorul le-a dăruit literaturii române.