Etichetă: digitalizare

  • Programul Regional Vest, lansat cu ajutorul unei holograme, va aloca peste 280 de milioane de euro pentru inovare și digitalizare

    Programul Regional Vest, lansat cu ajutorul unei holograme, va aloca peste 280 de milioane de euro pentru inovare și digitalizare

    Până în 2029, ADR Vest și-a propus să ajungă la 2 miliarde de euro investiți în fondurile de dezvoltare ale regiunii, să contribuie la dezvoltarea primului unicorn din Regiunea Vest, iar întreaga zonă să devină un hub de inovare și tehnologie cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

    Inovarea este pariul pe care Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest mizează pentru ciclul financiar 2021-2027, lucru scos în evidență încă de la lansarea oficială a Programului Regional Vest. Povestea programului a fost spusă de o hologramă, care a trecut în revistă parcursul de aproape 24 de ani al ADR Vest și a explicat creșterea de care a beneficiat Regiunea Vest în această perioadă, datorită programelor finanțate din fonduri europene.

    1,18 miliarde de euro vor ajunge în regiune prin Programul Regional Vest, cel care deschide porțile descentralizării din România; iar aproape un sfert din buget va fi investit în zona de inovare și digitalizare.

    Vrem să ieșim din paradigma „asfaltăm și băgăm țevi în pământ” și să mergem către a atrage în regiunea noastră inteligență, oameni creativi care să genereze idei noi și care să facă din regiunea noastră una dintre primele regiuni din această parte a Europei din punctul de vedere al creativității și competitivității. Îmi doresc din suflet ca anul 2030 să găsească regiunea noastră la peste 90% din nivelul de dezvoltare al mediei Uniunii Europene”, a spus Alin Nica, președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest.

    Este o mare șansă de care trebuie să profităm în perioada următoare. Vom investi și în infrastructură, așa cum vom investi în mobilitate sau în turism. Dar inovarea și cercetarea sunt esențiale pentru ca regiunea să se dezvolte armonios și sustenabil. Vom avea un hub de inovare în regiune, centre de creativitate în fiecare județ, un accelerator de afaceri și un fond de capital de risc. Am gândit o strategie coerentă, în raport cu nevoile regiunii și la aceste proiecte mă uit cu cea mai mare speranță de a crea dezvoltare”, a spus Sorin Maxim, directorul ADR Vest.

    ADR Vest duce fondurile europene în Metaverse. Programele regionale sunt primele aprobate și gata de lansare, ceea ce nu se poate spune încă despre programele naționale – nu este o critică, ci o confirmare a faptului că această descentralizare a fost o decizie inspirată. Nu mă mir că în regiunea Vest nivelul de ambiție este înalt și nici că inovația este laitmotivul și viziunea pe care vreți să construiți și cu siguranță că vom putea să atragem cel mai important capital în regiune – și nu e vorba numai de asfalt sau de eficiență energetică, ci de inteligență, creiere și resurse umane”, a spus Roxana Mînzatu – secretar de stat în Cancelaria Primului-Ministru.

    Un moment simbolic al lansării oficiale a fost semnarea unei declarații prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ADR Vest se angajează la o colaborare susținută  și pro-activă, pentru a asigura implementarea fondurilor europene destinate regiunii Vest, „astfel încât să sprijine transformarea acesteia într-o regiune competitivă la nivel european, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții, asigurând o calitate ridicată a vieții cetățenilor săi.”

    Este un moment istoric – momentul în care Programul Operațional Regional se descentralizează și este adus mai aproape de nevoile cetățenilor din regiune. Regiunea Vest este cea mai urbanizată din România, după București-Ilfov, iar acum va avea proiecte și investiții adaptate acestei caracteristici”, a apreciat Carmen Moraru – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

    Acești 1,18 miliarde de euro vor îmbunătăți viața regiunii și vor face regiunea mult mai competitivă. Vorbim despre nevoia fiecăruia dintre noi de a contribui la orașe mai smart, la reziliență energetică, vorbim de un mediu economic mai sănătos și de o infrastructură educțională mult mai bună. E un exemplu de bune practici, pentru că nimeni nu știe mai bine decât dumneavoastră care sunt nevoile acestei regiuni, iar această descentralizare de fonduri europene la nivel regional înseamnă un transfer de competențe, și, în același timp, și un transfer de responsabilități”, a spus Alina Gorghiu, președintele Senatului României; în timp ce Krzysztof Kasprzyk, directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio a Comisiei Europene a venit cu trei sfaturi pentru decidenții din regiune: „Gândiți la scară mare! Simplificați lucrurile! Lucrați împreună! În felul acesta, sunt convins că în 3-4 ani, ne vom întâlni din nou și vom putea sărbători îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus.

    De altfel, simplificare procedurilor este una dintre principalele noutăți cu care vine Programul Regional Vest 2021-2027.

    Vrem să fie ca atunci când am trecut de la telefonul cu 24 de butoane, la cel cu unul singur. Ne dorim ca în loc de patru etape să avem una singură la evaluare; în loc de un an, procesul să dureze trei luni și ne dorim ca orice document produs de beneficiar, pe care acesta și-l asumă, să nu mai trebuiască să treacă printr-un ciclu suplimentar de verificare”, a explicat Sorin Maxim.

    ADR Vest va lansa spre consultare primele patru ghiduri de finanțare încă de luna viitoare. Începând cu anul 2023, vor fi publicate lunar ghiduri noi, iar în plus va exista un calendar care va anticipa apelurile cu șase luni înainte de lansarea acestora.

  • O nouă platformă de știri țintește să devină principalul think-tank al digitalizării din România

    O nouă platformă de știri țintește să devină principalul think-tank al digitalizării din România

    S-a lansat o nouă platformă de știri și dezbateri dedicate noilor tehnologii și digitalizării din România. Proiectul Digitalio.ro a luat naștere la începutul acestui an, la inițiativa lui Andrei Nistor și Gabriel Zamfir, doi jurnaliști cu experiență atât în media locală, din România, cât și în presa internațională.

    Digitalio.ro va publica știri dedicate digitalizării, noilor tehnologii, spațiului crypto și securității cibernetice, propunându-și să ofere conținuturi multimedia. Platforma abordează prin știri, reportaje, video-interviuri și emisiuni tv online temele relevante din aceste sfere, fiind în același timp și o veritabilă scenă de dezbateri pentru companiile din IT- și nu numai, precum și pentru actorii instituționali relevanți din domeniu.

    Andrei Nistor, unul dintre co-fondatorii Digitalio.ro, deține și site-ul de știri locale știriletransilvaniei.ro: „Proiectul Digitalio a luat naștere odată cu debutul, în 2022, al parteneriatului dintre Știrile Transilvaniei și Cluj IT Cluster. Ne dorim să ne plasăm în peisajul media ca o veritabilă Agora, în care să angrenăm actori relevanți din mediul de business IT, dezvoltatori de noi tehnologii, instituții publice și mediul academic. Obiectivul Digitalio este ca, în timp, să devină unul dintre principalele think-tank-uri ale digitalizării din România”.

    Gabriel Zamfir, celălalt co-fondator al platformei de știri, are o experiență de peste 5 ani în presa internațională, semnând articole în unele dintre cele mai mari publicații din Marea Britanie, precum Daily Mirror sau The Sun. În prezent, este consultant PR și comunicare. „Am demarat acest proiect, împreună cu Andrei, după ce am observat necesitățile de comunicare ale companiilor din zona IT, pe de-o parte, dar și nevoia de informare publică vis-a-vis de noile tehnologii, precum blockchain. În plus, subiectul digitalizării în România este dezbătut insuficient, în opinia noastră, iar noi dorim să ne constituim ca o platformă de dezbatere a marilor teme ale tranziției către o societate digitală.”

    Platforma Digitalio.ro este structurată în trei categorii principale:

    News – zona dedicată știrilor din sub-categorii precum economie digitală, smart city, blockchain, cripto, securitate cibernetică;

    Agora – categoria dedicată dezbaterilor, care va găzdui articole de opinie din partea unor colaboratori;

    Explore – categoria care va acoperi zona de gaming, streaming și mobile.

    Digitalio va publica și materiale în limba engleză, din dorința de a face informațiile din zona IT accesibile și pentru antreprenorii și străinii care lucrează în IT-ul românesc și care nu sunt vorbitori de limbă română.

    Activitatea redacțională va fi susținută de cei doi fondatori, colaboratori independenți, precum și invitați relevanți din mediul academic.

  • ADR a lansat Sistemul Naţional de Interoperabilitate, primul proiect de interconectare a bazelor de date ale administraţiei publice din România

    ADR a lansat Sistemul Naţional de Interoperabilitate, primul proiect de interconectare a bazelor de date ale administraţiei publice din România

    Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat Sistemul Naţional de Interoperabilitate (SNI), platforma care va interconecta, pentru prima dată, bazele de date ale administraţiei publice din România. SNI poate fi accesat de instituţiile interconectate în sistem, fiecare având un modul specific de acces. Cetăţenii pot accesa SNI aici.

    Interoperabilitatea este baza infrastructurii digitale a României şi temelia administraţiei publice de nivel european. Am lansat pentru cetăţeni primul flux de interoperabilitate din România, primul pod pe care ADR l-a contruit pentru interconectarea sistemelor informatice insulare ale sectorului public. Prin acest prim flux, am interconectat bazele de date ale Direcţiei Locale de Taxe şi Impozite a Sectorului 6 din Bucureşti şi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. În continuare, obiectivul nostru este de facilita accesarea bazelor de date din sectorul public printr-o singură interfaţă.

    Pe parcursul anului trecut, 12 milioane de certificate de atestare fiscală au fost solicitate în toată ţara. În acest prim flux, platforma SNI va genera, la cerere, certificatele de atestare fiscală. Înainte de a fi digitalizat, fluxul obţinerii documentelor a fost optimizat prin înlăturarea factorului uman, asigurându-se un proces automatizat, rapid şi sigur. Prin extinderea şi utilizarea acestei soluţii digitale, toţi românii vor fi scutiţi de deplasarea către direcţiile de taxe şi impozite locale pentru obţinerea certificatului de atestare fiscală necesar înstrăinării bunurilor„, a precizat preşedintele ADR, Octavian Oprea.

    Sistemul Naţional de Interoperabilitate este prima platformă online realizată integral de către experţii IT ai Autorităţii pentru Digitalizarea României, cu sprijinul companiilor Modex şi Integrisoft. SNI îşi propune sa fie baza tehnică a procesului de digitalizare, prin deblocarea accesului la datele din sistemele informatice guvernamentale.

    Scopul SNI este de a interconecta sistemele informatice ale administraţiei publice de la nivel local şi central, precum şi datele asociate acestor sisteme, într-un mod în care datele pot fi partajate între părţi, indiferent de tehnologia folosită în construcţia sistemelor şi indiferent de tipul bazelor de date folosite. Accesul la datele partajate prin SNI se face exclusiv prin conectori de tip API. API este un acronim al Application Programming Interface, concept care desemnează instrumente software ce permit mai multor aplicaţii sau sisteme informatice să comunice şi să schimbe date între ele.

    SNI conţine şi o componentă de autentificare şi autorizare a părţilor. Cetăţenii sunt identificaţi şi autorizaţi prin semnătura electronică în procesul de solicitare, respectiv generare a datelor şi documentelor. De asemenea, notarii publici au acces la sistem şi vor putea verifica, în perioada următoare, certificatul de atestare fiscală când cetăţenii se prezintă în faţa lor pentru a încheia contractele de vânzare-cumpărare.

    Ghidul de utilizare al platformei SNI de către cetăţeni este disponibil .

  • Comuna Ciugud, campioană națională în digitalizare la Gala Dezvoltării Durabile

    Comuna Ciugud a fost premiată miercuri pentru proiectele de digitalizare implementate, în cadrul Galei Dezvoltării Durabile, eveniment național organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

    Din cauza pandemiei, evenimentul s-a desfășurat online, iar ediția din acest an a cuprins șapte domenii: Echitate, Educație, Sănătate, Apă, Schimbări Climatice, Consum și Producție și Digitalizare. La fiecare dintre aceste categorii a fost acordat un premiu unei instituții, organizații sau companii, iar câștigătorii au fost declarați campioni pentru performanța realizată în domeniile lor de activitate.

    „Premiul obținut în cadrul Galei Dezvoltării Durabile ne onorează, dar în același timp ne responsabilizează să continuăm munca pentru digitalizarea totală a administrației publice locale. Satul românesc are nevoie de digitalizare și ne bucură faptul că Guvernul României a decis în acest an să dezvolte conceptul „smart village” folosind, ca studiu de caz, comuna Ciugud. Digitalizarea nu este un moft, ci o responsabilitate pe care o avem toți cei care lucrăm în administrația locală sau centrală. Cetățeanul are dreptul la servicii digitale, iar pandemia ne-a demonstrat cât de importante sunt pentru orice instituție din România. Sper că situația actuală a reprezentat pentru toți decidenții un semnal de alarmă că România trebuie să devină smart, iar acest lucru trebuie făcut prin armonizarea legislației, eliminarea birocrației și prin investiții în soluții de digitalizare și în pregătirea funcționarilor pentru a ști să le folosească”, a declarat primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian.

    Comuna Ciugud este promotor național al conceptului „smart village” implementând numeroase soluții inovatoare pentru a fi mai aproape de cetățean. „Smart Village” înseamnă o comunitate rurală care se dezvoltă folosind inteligent resursele locale și soluții tehnologice inovatoare, dar păstrând identitatea rurală. Ciugudul a implementat deja mai multe soluții „smart” în comunitate pentru reducerea costurilor administrative, pentru a fi mai aproape de cetățean sau pentru a proteja mediul înconjurător. Astfel, comuna este prima din România care are automate de plată pentru taxe și impozite locale montate în fiecare sat, oferă cetățenilor aplicații și o platformă smart cu servicii publice digitale. De asemenea, comuna a introdus iluminat inteligent și un sistem inteligent de supraveghere video pentru prevenirea faptelor antisociale, folosește un autoturism electric în activitatea curentă sau își asigură electricitatea cu ajutorul unei microcentrale eoliene și cu sistemele inteligente de panouri fotovoltaice. Ciugud este localitatea din România care are cele mai multe stații gratuite de încărcare pentru autoturismele electrice (un punct de încărcare la 1000 de locuitori).

    Unul dintre cele mai importante proiecte implementate de comuna Ciugud este „Ciugud Smart School”, proiect prin care, în anul 2019, a înființat prima „școală inteligentă” din mediul rural din România. Proiectul a devenit un exemplu național fiind intens promovat de mass-media și devenind totodată un model de bune practici în documentele de lucru ale Ministerului Educației și Cercetării. În acest context s-a născut programul de mentorat al Școlii Gimnaziale Ciugud prin care zeci de comunități rurale din întreaga țară sunt susținute cu informații pentru a-și implementa soluții tehnologice care să permită e-educația.

    „Școala inteligentă” a devenit astfel un concept național menit să demonstreze că tehnologia poate fi soluția prin care educația se poate dezvolta în mediul rural și copiii pot fi atrași spre procesul de învățare folosind soluții tehnologice inovatoare și inedite.

    Premianții Galei Dezvoltării Durabile

    1. Universitatea București, prin proiectul Geoparcul Țara Hațegului, este un model de campion pentru domeniul ECHITATE;

    2. Compania Ascendia, care a realizat platforma educațională colaborativă Livresq, a performat la domeniul EDUCAȚIE;

    3. Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă a fost extrem de implicată în rezolvarea crizei anului 2020 și continuă o activitate de mare succes de aproape un deceniu în domeniul SĂNĂTATE;

    4. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 inovează permanent, dezvoltă proiecte de dezvoltare locală foarte aplicate și atrage atenția asupra domeniului APĂ;

    5. Clusterul inovativ Green Energy Cluster are o viziune integratoare, cu rezultate nu doar în zona economică și construcție socială, ci și în domeniul SCHIMBĂRI CLIMATICE;

    6. Kaufland România a performat la domeniul CONSUM ȘI PRODUCȚIE;

    7. Primăria Comunei Ciugud din județul Alba este un pionier al modului în care au înțeles să adopte DIGITALIZAREA administrației publice în beneficiul cetățenilor.

  • Prima biserică de lemn din Sălaj, documentată digital în model 3D

    Asociația ARHAIC, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și Institutul Național al Patrimoniului, s-a alăturat echipei PIXELS FOR HERITAGE în vederea conservării digitale a bisericilor de lemn din Sălaj și din împrejurimi.

    Prima biserică de lemn pentru care a fost realizat un model 3D este biserica de lemn din Zalnoc, monument istoric la care în prezent se realizează lucrări de urgență pentru punerea sa în siguranță prin programul „Ambulanța pentru Monumente”.

    Biserica de lemn din Zalnoc datează de la începutul secolului 18. A fost una dintre primele biserici de lemn din Sălaj menționată în studii de specialitate. Tradiția reține că a fost construită de săteni împreună cu meșterul Petre, pe locul dat de baronul Kemény. A fost pictată de zugravul Nechita spre sfârșitul secolului 18. Privitor la sistemul constructiv, edificiul face parte din categoria de biserici de lemn cu acoperiș decroșat peste altar, sistemul de îmbinare a elementelor de lemn fiind unul tradițional (coadă de rândunică). Intrarea în biserică este pe latura de sud. Are planimetria obișnuită: pronaos, naos dreptunghiular și absidă decroșată în partea sa estică. Bolta peste naos și altar este de tip semicilindric. Turnul clopotniță este așezat peste pronaos. Șarpanta bisericii este realizată din căpriori din stejar, învelitoarea fiind din șindrilă. Ultima reparație a avut loc în anul 1980.

    Puteți vedea AICI modelul 3D al bisericii de lemn din Zalnoc.