Etichetă: DNA

FBI va pregăti procurorii DNA în tehnici şi metode speciale de investigaţii
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, a avut o întrevedere, la sediul instituţiei, cu Monika A. Wasiewicz, ataşatul legal al Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti.
Conform unui comunicat al DNA, discuţiile au vizat continuarea şi extinderea cooperării dintre cele două instituţii.
„Pentru ca DNA să îşi îndeplinească misiunea de combatere a corupţiei la nivel înalt, un punct central al viziunii manageriale îl reprezintă utilizarea eficientă a resurselor organizaţiei în vederea atingerii potenţialului de performanţă al acesteia. În realizarea acestui obiectiv, FBI va acorda sprijin direcţiei prin intermediul unor programe de pregătire profesională privind utilizarea tehnicilor şi metodelor speciale de investigaţii, precum şi a tehnologiilor inovatoare”, arată DNA.
De asemenea, în cadrul anchetelor penale, cele două instituţii vor continua să se sprijine reciproc în activitatea de cooperare judiciară internaţională, în conformitate cu prevederile Tratatului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind asistenţa judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999.
În cadrul întrevederii, procurorul-şef al DNA a subliniat faptul că fenomenul corupţiei afectează dezvoltarea societăţii româneşti în toate domeniile sale: economic, social, politic, ceea ce poate conduce, printre alte, la scăderea încrederii publice în democraţie şi la îndepărtarea de valorile europene şi Nord-Atlantice.
16 iunie 2023
Arestări la Serviciul de Termoficare Brașov | Directorii au fost reținuți de procurorii DNA într-un dosar de corupţie
Directorii Serviciului Public Local de Termoficare (SPLT) Braşov au fost reţinuţi de procurorii DNA şi ulterior arestaţi preventiv într-un dosar de corupţie care vizează atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţii publice.
Conform unui comunicat transmis, vineri, de DNA, Marin Ionuţ Mircea, la data faptelor şi în prezent director al SPLT Braşov, este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată (cinci acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, în formă continuată (două infracţiuni), trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă.
De asemenea, Corboş Gheorghe, la data faptelor şi în prezent director adjunct al Serviciului Public Local de Termoficare Braşov, este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
În acelaşi dosar au fost reţinuţi administratorul unei firme, acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în formă continuată, şi administratorul de fapt al unei societăţi comerciale, cercetat pentru dare de mită în formă continuată.
Totodată, procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpata Mesaroş Mihaela-Elena, la data faptei şi în prezent şef al Serviciului Administrativ din cadrul Serviciului Public Local de Termoficare Braşov, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
„În perioada iunie – noiembrie 2022, inculpatul Marin Ionuţ Mircea, în calitate de director al Serviciului Public Local de Termoficare Braşov şi în înţelegere cu inculpatul Corboş Gheorghe în calitate de director adjunct al aceluiaşi serviciu, ar fi dispus şi coordonat derularea formală a mai multor proceduri de achiziţie directă publicate în SEAP, prin care ar fi favorizat câştigarea mai multor contracte de lucrări şi servicii de către societăţile comerciale implicate în cauză”, arată anchetatorii.
Procedurile de achiziţii publice ar fi urmărit contractarea următoarelor lucrări: reparaţie curente – manoperă şi materiale aferente la Obiectiv SPLT; revizii centrale termice, puncte termice (CT, PT); întreţinere terase acoperiş, servicii de mentenanţă / reparaţii instalaţii electrice; hidroizolaţii şi reparaţii la două puncte centrale termice.
Referitor la atribuirea contractului „Lucrări revizii CT, PT”, inculpata Mesaroş Mihaela-Elena având cunoştinţă despre înţelegerea frauduloasă dintre cei doi directori ai SPLT şi administratorul uneia dintre societăţile comerciale, i-ar fi ajutat pe aceştia prin redactarea unei adrese în numele societăţii comerciale ce conţinea o ofertă întocmită pentru a fi luată în considerare în procedura de atribuire a contractului respectiv, precizează DNA.
Astfel, cei doi directori ai serviciului ar fi cauzat prejudicierea bugetului Serviciului Public Local de Termoficare Braşov cu suma totală de 1.167.038 lei, concomitent cu asigurarea unui folos necuvenit în cuantumul valorii fiecărui contract încheiat pentru societăţile menţionate, menţionează comunicatul DNA.
„În aceeaşi perioadă, inculpaţii Marin Ionuţ Mircea şi Corbos Gheorghe, i-ar fi furnizat inculpatului persoană fizică, administrator al unei societăţi comerciale, informaţii confidenţiale referitoare la procedurile de achiziţie directă ce urmau a se desfăşura (informaţii vizând tipul lucrării, valoarea, locaţia), în scopul atribuirii nelegale a contractelor către societăţile pe care acesta le administra în fapt”, precizează anchetatorii.
Potrivit acestora, în perioada iunie – noiembrie 2022, Marin Ionuţ Mircea ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii unei alte societăţi comerciale: foloase necuvenite constând într-un autoturism marca VW Touareg, evaluat la suma de cel puţin 25.500 euro, ce ar fi fost dat spre folosire de către unul dintre reprezentanţii societăţii comerciale, autoturism care ar fi folosit şi în prezent de inculpatul Marin Ionuţ Mircea; mai multe panouri solare/ fotovoltaice pentru a fi montate la locuinţa acestuia; o trotinetă electrică; alimentarea autoturismului VW Touareg cu combustibilul necesar parcurgerii rutei Braşov – Istanbul şi retur; transportarea gratuită a mai multor obiecte voluminoase cu un autovehicul al societăţii comerciale.
„Toate aceste bunuri şi servicii ar fi fost pretinse şi primite de inculpatul Marin Ionuţ Mircea în legătură cu derularea unui contract încheiat între S.P.L.T. Braşov şi respectiva societate comercială, al cărui termen a fost prelungit la începutul anului 2023 până în data de 30.04.2023 şi a cărui valoare a fost stabilită la suma de 7.899.159,66 lei”, arată sursa citată.
Totodată, în perioada iunie – decembrie 2022, acelaşi inculpat ar fi pretins şi primit de la administratorul unei societăţi comerciale un autoturism marca Dodge RAM, evaluat la suma de 48.500 euro, precum şi plată prin intermediul aceleiaşi societăţi comerciale, în data de 02.12.2022, a unor bunuri achiziţionate prin licitaţie de către inculpat de la o societate comercială din oraşul Stuttgart, Germania, pentru câştigarea şi desfăşurarea în bune condiţii a contractelor de lucrări enumerate anterior.
„În data de 01 iulie 2022, inculpatul Marin Ionuţ Mircea i-ar fi promis unei persoane fizice că va interveni pe lângă preşedintele clubului de fotbal FC Braşov pentru a-l primi în echipa clubului pe fiul acestuia, solicitându-i în contrapartidă ca acesta să intervină pe lângă un funcţionar vamal din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Braşov, asupra căruia pretindea că are influenţă, pentru ca acest funcţionar să urgenteze eliberarea codului EORI (numărul de înregistrare şi identificare a operatorilor economici), necesar pentru primirea de către Marin Ionuţ Mircea a unui colet expediat din Statele Unite ale Americii”, se mai spune în comunicat.
În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Cele patru persoane reţinute au fost prezentate judecătorilor Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Conform portalului instanţelor de judecată, Tribunalul Braşov a admis propunerea procurorilor DNA şi a dispus arestarea preventivă a celor patru.
Faţă de Mesaroş Mihaela Elena, DNA a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcţiei de Operaţiuni Speciale.
13 mai 2023
DNA: Deschis duminica!
Reținerea pentru 24 de ore de către DNA a baronului de Giurgiu, Niculae Bădălău, a fost amplu reflectată în presa de ieri, fiind încă un moment în care se vede că organismul anti-corupție pare să-și fi găsit ritmul, după o lungă perioadă în care părea că, în afară de ceva ”zarzavagii”, nu prea mai prindea pe nimeni. Asta, în timp ce România era și este încă privită ca având o reală problemă cu corupția generalizată, mai ales cu corupția la nivel înalt.
Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, poate că nu ar fi rău să vă spun cine este acest baron pesedist, ca să înțelegeți de ce acțiunea DNA împotriva lui este una importantă.
Baronul de Giurgiu, Niculae Bădălău, are 61 de ani și, de doi ani, este vicepreședinte la Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Până să fie votat de Parlament în vara anului 2020 pentru această funcție, Niculae Bădălău a avut trei mandate de parlamentar. Prima oară a candidat pe listele PSD în 2004, iar până în 2008 a fost deputat. În legislatura 2008-2012, Niculae Bădălău a fost ales senator pe listele PSD, iar în legislatura 2016-2020, Niculae Bădălău și-a reînnoit mandatul ca senator pe listele PSD. Între noiembrie 2018 și noiembrie 2019, el a a fost ministru al economiei în guvernul Dăncilă.
Acum, Direcția Națională Anticorupție l-a reținut, spunând că, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Bădălău i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract estimat la peste 7 milioane de lei unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă. Drept ”răsplată”, Bădălău i-ar fi promis primarului în cauză un total de 7% din valoarea acestui contract, cumulată cu un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la primăria respectivă.
Nu este pentru prima dată când Niculae Bădălău este citat la DNA. De altfel, este de notorietate că întreaga familie a acestuia este implicată în contracte bănoase cu statul român. În 2013, Bădălău a fost cercetat pentru aceeași faptă, după ce „ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA)”, transmitea DNA atunci, într-un comunicat. În aceeași perioadă, fostul senator PSD a făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei femei la una dintre societățile civile implicate. Deși aceasta nu a desfășurat nicio activitate în cadrul societății comerciale, ea a figurat mai mult timp ca angajată și a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată. Dosarul a fost însă clasat de procurori.
Am accentuat în paragraful de mai sus două date: 9 august și 19 noiembrie. Faptul că DNA acționează atât de rapid, după doar câteva zile de la momentul în care Bădălău pe care, evident, îl supravegheau a cerut șpagă, este încă o dovadă că DNA are liber la ”pescuit” de mari corupți.
Tot legat de cifre, am remarcat acel 7%. Da, șpaga promisă de Bădălău primarului respectiv era de 7%. Păi nu era 10% până acum? O fi criza de vină? Sau mercurialul mitei s-a schimbat din alte motive? Spuneți voi, dacă știți.
Însă cel mai important mesaj pe care îl transmite DNA este cel legat de faptul că poate acționa și duminica. Eu unul nu am mai auzit până acum ca procurorii anticorupție să se deranjeze duminica pentru a reține un inculpat. De ce atâta grabă? Poate decizia din 8 decembrie referitoare la aderarea țării noastre la spațiul Schengen are o oarecare importanță în acest sens. Să nu uităm că, recent, am fost subiectul unor inspecții europene, iar unii politicieni occidentali (vezi cazul Austriei) au spus cât se poate de răspicat că nu ne vor acolo, tocmai din cauza corupției generalizate care, evident, are un impact și în ceea ce privește migrația ilegală.
Eu unul sper ca acțiunea DNA să nu fie un fel de îngrășare a porcului înainte de Crăciun, iar cazul Bădălău să fie doar primul dintr-o lungă serie în care procurorii anticorupție să arate că au un ”vaccin” pentru putregaiul din rândul clasei politice românești
Și, legat de DNA, aș încheia cu o vorbă faină de aici din Ardeal: Să le ție Dumnezeu năravul!
28 noiembrie 2022
Fostă șefă de la Casa de Pensii Brașov, trimisă în judecată de DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată a inculpatei Tîrcolea Daniela Delia, la data faptei șef Serviciu Stabiliri Prestații în cadrul Casei Județene de Pensii Brașov, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată. Alături de ea, o altă persoană fizică a fost trimisă în judecată, în sarcina acesteia reținându-se comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii susțin că la data de 17 august 2020, inculpata Tîrcolea Daniela Delia, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la o persoană foloase necuvenite pentru a-și exercita cu celeritate atribuțiile de serviciu. Concret, inculpata ar fi făcut demersuri pentru ca, în mai puțin de o lună de zile, persoana respectivă să intre în posesia deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.
”Ulterior, în același context, inculpata Tîrcolea Daniela Delia ar fi acceptat promisiunea venită de la aceeași persoană, de a-i remite ulterior și alte foloase necuvenite, în schimbul actelor pe care urma să le îndeplinească în legătură cu recalcularea pensiei. Precizăm că bunurile respective, remise cu titlu de mită de către beneficiarul pensiei (în prezent decedat) ar fi fost cumpărate de persoana fizică, inculpată în prezenta cauză, care ar fi avut reprezentarea faptului că acestea urmau să fie date mai departe, ca și folos necuvenit, unui funcționar public.”, a transmis DNA într-un comunicat.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii, iar dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brașov cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
2 august 2022
Dominic Fritz: Procurorii DNA au venit la Primăria Timişoara în legătură cu plângerea penală pe care am făcut-o acum un an
Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz (USR) a declarat că procurorii DNA au descins la Primăria Timişoara după ce în urmă cu un an el a depus o plângere penală în care a sesizat o serie de nereguli în organizarea de concursuri de angajare, atât pentru posturi de conducere, cât şi pentru posturi de execuţie, în perioada 2018- 2020.
Dominic Fritz a precizat că procurorii DNA au ridicat documente de la Primăria Timişoara, marţi dimineaţă.
”Pot să confirm că procurorii DNA au venit la Primăria Timişoara astăzi dimineaţă, în legătură cu plângerea penală pe care am făcut-o acum un an. Am avut o suspiciune foarte bine documentată că s-au fraudat concursurile în Primăria Timişoara. Acum procurorii au mai ridicat câteva documente în legătură cu acest dosar. În rest, vă rog să înţelegeţi că nu pot să comentez ancheta în curs. Nu vă pot da detalii. Ceea ce am găsit eu acolo a fost vorba şi de posturi de conducere şi de posturi de execuţie. Eu atunci am predat dovezile pe care le-am găsit eu la DNA, dar presupun că ancheta a găsit şi alte lucruri, dar nu am informaţii şi nu pot comenta”, a explicat Dominic Fritz.
Edilul a adăugat că au fost lucrări scrise ale unor persoane diferite pe care apărea acelaşi scris.
”Au fost lucrări scrise care au avut acelaşi scris care a tot reapărut. Au fost unii candidaţi care au candidat la două concursuri şi de fiecare dată cu alt scris. Era clar că lucrările scrise la intrare în primărie au fost scrise de altcineva şi de aceea am făcut plângere penală”, a declarat Fritz.
Întrebat din ce perioadă sunt neregulile, Fritz a subliniat că din 2018 – 2020.
”Eu am făcut plângerea pentru perioada 2018 – 2020, în rest nu ştiu”, a adpugat Dominic Fritz.
Procurorii DNA au ridicat marţi o serie de documente din Primăria Timişoara, în urma unei descinderi. Ei fac cercetări extinse într-un dosar în care este cercetat Florin Răvăşilă, fost director la Direcţia Patrimoniu I Est din Primăria Timişoara care ar fi primit 40.000 de euro mită de la o firmă care administra cimitire.
19 iulie 2022
$Fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, condamnat la 7 ani și 10 luni de închisoare pentru infracțiuni de corupție$
Fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, condamnat la 7 ani și 10 luni de închisoare pentru infracțiuni de corupție
Conform unor surse citate de Agerpres, fostul politician braşovean a fost ridicat deja de poliţişti dintr-un imobil din Râşnov pentru a fi încarcerat în penitenciarul Codlea.
Magistraţii Curţii de Apel Braşov au admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov şi, după ce au desfiinţat o parte din sentinţa Tribunalului Braşov, pronunţată în 30 aprilie 2020, l-au achitat pe Căncescu cu privire la comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu şi l-au condamnat pentru trafic de influenţă, luare de mită şi abuz în serviciu.
„(…) În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal, art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal şi art. 45 alin. 3 lit. a din Codul penal contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedepsele de 5 ani închisoare şi respectiv 3 ani şi 6 luni închisoare aplicate prin sentinţa apelată pentru infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (…) şi aplică inculpatului Căncescu Aristotel Adrian pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite – respectiv 2 ani şi 10 luni închisoare – inculpatul Căncescu Aristotel Adrian având de executat în final pedeapsa de 7 (şapte) ani şi 10 (zece) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g din Codul penal pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă complementară care se va executa conform dispoziţiilor art. 68 alin. 1 lit. c din Codul penal”, se arată în soluţia postată pe portalul instanţelor.
Totodată, instanţa a decis confiscarea de la S.C. Canaris S.R.L. Braşov, firmă controlată de Căncescu, a sumei de 1.248.704,95 lei, „primită ca mită”.
În acelaşi dosar, în care au fost inculpate mai multe persoane, omul de afaceri şi fost deputat Ion Diniţă a fost condamnat, pentru complicitate la abuz în serviciu, la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, după ce iniţial primise 4 ani cu executare.
„În temeiul art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f teza II din Codul de procedură penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Diniţă Ion pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. 1 din Codul penal 1968 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Diniţă Ion pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu (…) Reduce pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului Diniţă Ion prin sentinţa apelată de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare. În temeiul art. 86 ind. 1 şi art. 86 ind. 2 din Codul penal 1968 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului Diniţă Ion, pe un termen de încercare de 4 ani”, se arată în soluţia Curţii de Apel Braşov.
Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată în 17 decembrie 2014, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov. La demararea procesului – în care a fost judecat pentru de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infracţiuni), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influenţă şi instigare la tentativă la abuz în serviciu – el a fost în arest la domiciliu.
„La data de 1 februarie, poliţişti din cadrul Poliţiei Staţiunii Râşnov au pus în executare un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis de Tribunalul Braşov pe numele unui bărbat, în vârstă de 70 ani din judeţul Braşov, prin care este condamnat la o pedeapsă de 7 ani şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie. Bărbatul, care nu era urmărit naţional, a fost preluat şi urmează a fi depus în Penitenciarul Codlea”, a transmis, marţi, IPJ Braşov.
Aristotel Căncescu a fost preşedinte al CJ Braşov timp de trei mandate, ales sub sigla PNL.
1 februarie 2022
Fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, trimis în judecată de procurorii DNA
Fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, a informat, luni, DNA.
Fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnături privată, pentru că şi-a angajat pe post de consilier personal o persoană care timp de 12 luni a încasat salariu fără a veni la serviciu, el fiind cel care semna fişele de prezenţă şi care a falsificat semnătura acesteia pe două contracte individuale de muncă.
”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
-BODOG FLORIAN DOREL, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcţia de ministru, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),
– fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),
– fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracţiuni);
– MARCU (fostă BACIU) OLIVIA ANDREEA, la data faptelor angajată în funcţia de consilier personal al ministrului Sănătăţii, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale)”, a transmis luni DNA.
În rechizitoriul întocmit, procurorii afirmă că, în calitate de ministru al Sănătăţii, Florin Bodog ar fi acţionat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcţia de consilier personal, să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
”Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că angajata sa în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu ar fi luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obţinut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv”, susţine DNA.
În acelaşi context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă şi pe o declaraţie pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecinţe juridice.
Ministerul Sănătăţii a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 75.656 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că, la data săvârşirii faptelor, Bodog avea calitatea de ministru în Guvernul României, iar faptele aveau legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia.
30 august 2021
Managerul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Braşov au dispus trimiterea în judecată a lui Lukacs Antal, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc şi membru al Comitetului Director al unităţii sanitare, pentru fapte de corupţie, într-un dosar privind achiziţii de echipamente şi produse medicale supraevaluate, dintre care unele nu îndeplineau condiţiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.
Potrivit DNA, Lukacs Antal va fi judecat, în stare de arest la domiciliu, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (4 fapte), luare de mită (4 fapte) şi cumpărare de influenţă.
În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată Balint Eniko, la data faptelor referent la Serviciul Achiziţii Publice în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, Barczan Laszlo, la data faptelor magazioner, şi omul de afaceri Doru Dumitru Bertea, administrator al SC Chantel Sante SRL.
De asemenea, au fost trimişi în judecată Marcela Saghin, contabilă la firma Chantel Sante SRL, şi Dan Cosmin Dragoş, şoferul omului de afaceri.
În plus, firma Chantel Sante SRL este acuzată de complicitate la abuz în serviciu, dare de mită şi instigare la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, această cauză a avut ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea spitalului Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, a unor contracte prin care unitatea medicală ar fi achiziționat echipamente și produse medicale supraevaluate, dintre care unele nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.
Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalul ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă. În schimbul acestor demersuri, persoane din conducerea spitalului ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective.
Anterior, din această cauză, au mai fost disjunse două dosare penale, în care procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată, printre alții, a fostului șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov și a managerului Spitalului de Boli Infecțioase Brașov.
„Concret, în perioada 10 aprilie – 02 decembrie 2020, inculpatul Lukacs Antal, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice, ar fi aprobat încheierea, cu omul de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, inculpat în prezenta cauză, a mai multor contracte ce aveau ca obiect achiziționarea de către spitalul respectiv a unor aparate și produse medicale.
O contribuție importantă în aceste demersuri ar fi avut-o și inculpații Balint Eniko și Barczan Laszlo, referent în cadrul Serviciului Achiziții Publice, respectiv magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, care ar fi întocmit o parte dintre documente și ar fi permis omului de afaceri, prin intermediul celor doi angajați ai săi (șoferul și contabilul) accesul la informații confidențiale cuprinse în ofertele depuse de alți operatori economici.
De menționat este faptul că toate produsele ar fi fost cumpărate la prețuri supraevaluate, în unele cazuri fiind livrate chiar și produse neconforme, iar în altele achiziția s-a desfășurat în condițiile în care acest lucru nu se impunea raportat la nevoile unității spitalicești.
În aceeași perioadă, inculpatul Lukacs Antal, în schimbul efectuării cu prioritate a unor plăți către SC Chantel Sante SRL (deși unitatea spitalicească nu dispunea la acel moment de fondurile necesare pentru a face acest lucru) i-ar fi cerut omului de afaceri să-și folosească influența pe care acesta ar fi pretins că o are asupra persoanelor din conducerea Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, în scopul obținerii nivelului de acreditare corespunzător clasei a doua, deși spitalul îndeplinea doar condițiile cerute de lege pentru acordarea clasei a treia.
Pentru demersurile descrise mai sus, omul de afaceri ar fi promis și remis celor trei inculpați (angajați ai Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc) sume de bani și alte foloase după cum urmează: inculpatul Lukacs Antal ar fi primit suma totală de 30.000 euro, din care 20.000 euro reprezenta o parte din procentajul de 20% (echivalent a 89.000 euro) din valoarea unor contracte evaluate la 2.136.707 lei, promis de omul de afaceri, inculpații Balint Eniko și Barczan Laszlo ar fi primit și acceptat promisiunea remiterii de bani și foloase necuvenite, necuantificate până în prezent.
Prin aceste demersuri, inculpații ar fi adus un prejudiciu în dauna spitalului amintit mai sus în valoare totală de 2.321.728 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societatea SC Chantel Sante SRL”, a transmis marți DNA.
Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc s-a constituit parte civilă în cauză, iar în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Brașov cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Procurorii DNA fac precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
27 aprilie 2021
Directorul general al Unifarm, acuzat de DNA că a cerut mită 760.000 de euro pentru achiziția de echipamente de protecție, în timpul pandemiei de COVID
Directorul general al companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, este urmărit penal de DNA pentru mai multe infracțiuni de corupție și se află sub control judiciar.
Potrivit DNA, directorul Unifarm ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca societatea de stat să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu COVID-19. În plus, susțin procurorii, cele un milion de măști livrate și recepționate în prima tranșă de Unifarm nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 23 iunie 2020, a inculpatului
IONEL EUGEN ADRIAN, director general al Companiei Naționale Unifarm SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită,
– abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– complicitate la trafic de influență,
– instigare la fals intelectual,
– folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).
Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.
În plus, cele 1 milion de măști livrate și receționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.
Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.
Pentru acest „serviciu”, persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm. Din această sumă, inculpatul Ionel Eugen Adrian urma să primească suma de 760.000 euro convenită cu intermediarul.
Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit , inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului.
Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.
Separat de cele anterior menționate, s-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.
Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020).
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligații între care:
– să nu exercite funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație al C.N. Unifarm SA,
– să nu părăsească teritoriul Municipiului București și județul Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,
– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
23 iunie 2020
Polițist bistrițean prins în flagrant în timp ce primea mită
Adrian Crăciunescu, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului judeţului Bistriţa-Năsăud, a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea mită pentru a-şi trafica influenţa în scopul „rezolvării” unui dosar penal.
Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Cluj au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de marţi, a lui Adrian Crăciunescu, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.
Procurorii notează în ordonanţă că, în perioada 21 mai – 8 iunie, Crăciunescu ar fi pretins mai multe sume de bani cu titlu de mită de la o persoană, martor, pentru a urgenta cercetările într-o lucrare pe care o avea de făcut în legătură cu o sesizare penală, dar şi pentru a interveni pe lângă procurorul de caz pentru „rezolvarea unui dosar penal” în care soţul persoanei respective are calitatea de persoană vătămată.
Concret, arată anchetatorii, în zilele de 21 şi 23 mai, Crăciunescu ar fi pretins şi primit de la martor suma de 2.400 lei pentru urgentarea soluţionării lucrării în care martora avea interes procesual, iar ulterior ar fi pretins suma de 2.000 euro, susţinând că va interveni pe lângă procurorul care instrumenta dosarul penal.
„Luni, inculpatul a primit de la aceeaşi persoană suma de 3.000 lei în scopul intervenţiei promise, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, se menţionează în comunicat.
Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
DNA informează că marţi Adrian Crăciunescu urmează să fie prezentat Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
9 iunie 2020