STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: European Values Study

  • STUDIU | Maghiarii din Transilvania sunt ”de dreapta”, au încredere în biserică și susțin puternic responsabilitatea faţă de mediu

    Cel de-al treilea pachet de rezultate ale sondajului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, în cadrul unei conferinţe de presă online.

    Directorul Institutului, István Horváth, a explicat că în cadrul sondajului “European Values Study” (EVS) au fost studiate pentru prima oară opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene, cu un set de întrebări identice, au fost prezentate cu această ocazie cele referitoare la încredere, la valorile politice şi cele referitoare la protecţia mediului.

    Concluziile cercetătorilor Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale au evidențiat interesul redus faţă de politică. Doar 37% dintre respondenţi au declarat că sunt foarte interesaţi sau oarecum interesaţi de politică. Deşi acest procent este mai mare decât media din România (32%), el este semnificativ mai mic decât media din Ungaria (46%). Ungaria, la rândul ei, are, de asemenea, un procent mult mai redus decât media din unele ţări ale Europei de Vest (de exemplu: Germania, Norvegia, Danemarca).

    Potrivit cercetătorului István Gergő Székely, în chestionar, li s-a cerut repondenţilor să se poziţioneze pe o scară de la 1 la 10 în funcţie de apartenenţa lor la spectrul politic: de stânga sau de dreapta. Această autoclasificare a fost urmată apoi de câteva întrebări politice specifice care au încercat să plaseze poziţia respondenţilor, în primul rând, între individualism şi etatism. Datele au arătat că maghiarii din Transilvania sunt mai de dreapta decât media din România şi decât media din Ungaria. Iar în ceea ce priveşte conţinutul politicilor, au fost identificate, în cea mai mare măsură, poziţiile de dreapta.

    Studiul a arătat că maghiarii din Transilvania aparţin unor organizaţii într-o proprţie mai mare decât cei din Ungaria sau decât românii, în general. Acest lucru se datorează în principal cultelor: 40% dintre cei intervievaţi au răspuns că sunt membri ai unei astfel de organizaţii (presupunând că o proporţie semnificativă din respondenţi s-au referit la o biserică), comparativ cu cei din România, 21%, şi cu cei din Ungaria, 17%.

    Conform rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania fac parte din comunităţile de frunte din ţările post-socialiste în ceea
    ce priveşte responsabilitatea faţă de mediu. 71% dintre respondenţi au declarat că protecţia mediului ar trebui să aibă prioritate chiar dacă încetineşte creşterea economică şi determină pierderea unor locuri de muncă. În această privinţă maghiarii din Transilvania se află în faţa celor din Ungaria (68,9%) şi poziţia lor diferă semnificativ faţă de media din România (49,7%). Cu toate acestea, doar la câteva dintre întrebările care au detaliat acest subiect răspunsurile au confirmat această imagine aparent ecologică.

    Potrivit aceluiași studiu, maghiarii din Transilvania au mult mai multă încredere în oameni decât media din România

    Potrivit sociologului Tamás Kiss, maghiarii din Transilvania se aseamănă cu cei din Ungaria în ceea ce priveşte încrederea generală
    în oameni. 28,5% dintre cei din Ungaria şi 27,6% dintre maghiarii din Transilvania consideră că pot avea încredere în oameni. Nivelul de încredere se remarcă semnificativ faţă de cel din România, unde doar 13,2% dintre oameni au încredere în ceilalţi.

    În ceea ce priveşte încrederea generală, Ungaria şi maghiarii din Transilvania se află în prima treime a ţărilor din blocul estic, aproximativ la acelaşi nivel cu ţările din blocul de Vest care au cel mai mic indice de încredere, cum ar fi: Italia şi Franţa. România se situează însă cu mult sub nivelul majorităţii ţărilor din blocul estic.

    Pe lângă încrederea generală, sondajul EVS a măsurat şi nivelul de încredere în 17 instituţii. Răspunsurile au arătat că maghiarii din Transilvania au mult mai multă încredere în biserici decât cei din Ungaria şi depăşesc semnificativ media din România. Maghiarii din Transilvania au o încredere semnificativ mai mică în forţele armate faţă de cât au românii în general (42%, respectiv 80%), în sistemul de învăţământ (52%, respectiv 70%), în UE (39%, respectiv 49%) şi în justiţie (38%, respectiv 47%).

  • STUDIU | Maghiarii din Transilvania sunt împotriva imigrării, mai mult decât românii şi chiar decât maghiarii din Ungaria

    STUDIU | Maghiarii din Transilvania sunt împotriva imigrării, mai mult decât românii şi chiar decât maghiarii din Ungaria

    Cel de-al doilea pachet de rezultate ale studiului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de către specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din România în cadrul unei conferinţe de presă online, organizată marţi după-amiază la Cluj-Napoca.

    Directorul institutului, István Horváth a reamintit că, în cadrul studiului realizat de European Values Study (EVS), au fost evaluate pentru prima dată opţiunile de valori ale comunităţilor maghiarilor din Transilvania şi suedezilor din Finlanda. Studiul a fost efectuat în 42 de ţări europene, prin punerea unor întrebări identice, iar de data aceasta au fost prezentate rezultatele privind acceptarea străinilor şi migraţia.

    Sociologul Tamás Kiss a precizat că majoritatea răspunsurilor a relevat o linie de fractură clară între ţările Europei de Vest şi fostele ţări socialiste.

    În cadrul studiului, repondenţii au fost întrebaţi, în ce măsură ar accepta ca vecin pe cineva care aparţine altei rase, un imigrant, un rom, sau un musulman. În timp ce cetăţenii ţărilor din Vest s-au arătat primitori, cei din Est au dat răspunsuri negative. Cei întrebaţi au respins ideea, mai ales în Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Muntenegru, în timp ce România se situează mai degrabă în zona medie a ţărilor din Europa de Est. Imaginea generală s-a distorsionat în cazul întrebării referitoare la romi. De exemplu, repondenţii din Italia s-au arătat mai respingători faţă de romi decât întregul bloc estic.

    În această privinţă, maghiarii din Transilvania se apropie mai mult de Ungaria, totodată proporţia atitudinii negative faţă de toate cele patru categorii depăşeşte nu numai valoarea înregistrată în România, dar şi pe cea din Ungaria.

    Cercetătorul Tibor Toró susține că efectul imigraţiei asupra dezvoltării este apreciat şi el altfel în Europa de Est şi cea de Vest, diferenţele însă nu sunt atât de mari ca în privinţa acceptării imigranţilor. Maghiarii din Transilvania se aseamănă şi în această privinţă cu Ungaria, totodată ei apreciază la modul cel mai negativ efectul imigraţiei asupra dezvoltării. Cercetătorul a explicat că în
    spatele refuzului faţă de fenomenul imigrării pot sta diferite componente de atitudine, cum ar fi reprezentarea concurenţei pe piaţa forţei de muncă, aşa-numitul şovinism al bunăstării, precum şi teama faţă de riscurile de securitate. În aceste chestiuni România este caracterizată de valori moderate în raport cu zona Europei de Est, în timp ce valorile Ungariei sunt ridicate.

    Maghiarii din Transilvania demonstrează o atitudine diferită de cea est-europeană în privinţa acceptării multiculturalismului, situându-se în zona medie a clasamentului. Ei resping şi acceptă aproximativ în aceeaşi proporţie “păstrarea de către imigranţi a tradiţiilor specifice”.

    Tibor Toró mai spune că în această chestiune, maghiarii din Transilvania nu ştiu dacă trebuie să aprecieze imigraţia din perspectiva majorităţii sau a minorităţii. El a menţionat că atitudinea caracteristică este cea majoritară la cei din Partium, în timp ce repondenţii din Ţinutul Secuiesc adoptă mai degrabă o atitudine de minoritar.

    Tamás Kiss a explicat că demografii şi politicienii din Europa de Vest sunt de acord că rezerva de populaţie nu poate fi asigurată doar sprijinindu-se pe reproducţia internă. Ei consideră că imigraţia este necesară pentru suplinirea populaţiei şi a forţei de muncă, pentru susţinerea sistemului de asistenţă socială în societăţile de bunăstare. În plus, în Europa de Vest se acceptă tot mai mult ideea de a nu îi selecţiona pe imigranţi în funcţie de ţara lor de provenienţă, în funcţie de religie sau de etnie.

    Tamás Kiss a observat, de asemenea, că în urma crizei refugiaţilor din 2015, subiectul a ocupat un loc central în disputa politică, iar în unele ţări din Europa de Est a devenit preponderentă retorica puternic anti-imigraţionistă.

    Foto: arhivă
    Sursa: MTI