STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: fonduri europene

  • MIPE, parteneriat cu instituțiile bancare pentru creșterea eficienței și rapidității absorbției fondurilor europene

    MIPE, parteneriat cu instituțiile bancare pentru creșterea eficienței și rapidității absorbției fondurilor europene

    Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o ordonanță de urgență care reglementează participarea instituțiilor financiar-bancare din România și a Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică ICI București ca parteneri, alături de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în derularea proiectelor cu beneficiari IMM-uri, derulate prin Programul Operațional Competitivitate și prin PNRR.

    Scopul implicării instituțiilor financiar-bancare în procesul de implementare a operațiunilor finanțate din fonduri europene îl constituie creșterea eficienței și rapidității absorbției fondurilor europene prin utilizarea unor resurse specializate în domeniul financiar, cu expertiză pentru categoriile de beneficiari avuți în vedere, care să completeze resursele tehnice și de personal ale structurilor de specialitate implicate din cadrul MIPE.

    „Acest parteneriat este o premieră pentru România, care creează cadrul legal pentru implicarea instituțiilor financiar-bancare nu numai în derularea plăților prin conturile beneficiarilor, ci și în verificări preliminare efectuate asupra cererilor de transfer, prefinanțare, rambursare și plată ale acestora. Apelurile pe care le-am lansat în ultima perioadă, fie că este vorba despre retehnologizare sau digitalizare, sunt oportunități esențiale de dezvoltare pentru sectorul privat, într-o perioadă cu multe provocări din punct de vedere economic și social. Contractele de finanțare care se vor semna  prin Programul Operațional Competitivitate și prin PNRR, în beneficiul IMM-urilor, înseamnă competitivitate și locuri de muncă. Am adăugat, prin actul normativ de astăzi, un parteneriat esențial în această ecuație a fondurilor europene, tocmai pentru că ne dorim ca proiectele să aducă rezultate cât mai bune pentru beneficiari și pentru economiile locale. Am ”cooptat” băncile și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică pentru că aceste instituții dispun atât de know-how, cât și de resurse și proceduri care să vină în sprijinul obiectivelor și beneficiarilor noștri”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

    Ordonanța de urgență adoptată astăzi vizează proiectele finanțate prin Axa Prioritară IV – „Investiții în activități productive” din Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 (acțiunile 4.1.1 și 4.1.1 bis) și proiectele finanțate prin Măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Investiția  I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Planul Național de Redresare și Reziliență (C9.I3.M1).

    Beneficiarii vor putea opta pentru derularea fondurilor aferente proiectului lor prin una dintre băncile partenere

    Prin actul normativ sunt reglementate:

    • Cerințele minime de eligibilitate a instituțiilor financiar-bancare participante;
    • Rolul partenerilor bancari, mecanismul de implementare și obligațiile beneficiarilor pentru cele două tipuri de finanțări (POC și PNRR).
    • Condițiile parteneriatului cu ICI București pentru evaluarea proiectelor în domeniul digitalizării.

    Prin acordul de parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti) se  urmărește implementarea apelului de proiecte aferent Investiției 3.1 – Scheme de ajutor pentru sectorul privat din PNRR și se asigură evaluarea proiectelor ce au nivel ridicat de complexitate în dezvoltarea de tehnologii digitale, activități premergătoare implementării unor proiecte viabile din punct de vedere tehnologic, pentru care partenerii bancari vor asigura servicii financiare și tehnice în procesul de autorizare și derulare a acestora.

    Procedura detaliată a activităților pe care le va implementa fiecare partener va fi aprobată prin ordin comun MIPE-Secretariatul General al Guvernului.

    Procedura de achiziție publică privind selecția partenerilor bancari este estimată a fi lansată într-un interval de aproximativ două săptămâni de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență adoptată astăzi.

    Ulterior finalizării procedurii de achiziție, lista partenerilor bancari selectați conform actului normativ și condițiile financiare de creditare aplicate de aceștia în relația comercială cu beneficiarii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

    Plata serviciilor contractate, prestate de către instituțiile de credit selectate se va face sub forma unui comision de administrare de 0,15% care va fi aplicat ca procent din valoarea ajutorului financiar nerambursabil aferent contractelor beneficiarilor care se vor derula prin instituțiile respective. Cheltuielile angajate de implicarea sistemului financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor Acțiunilor 4.1.1 și 4.1.1 bis vor fi suportate din Programul operațional Asistență Tehnică 2014-220, iar cele aferente beneficiarilor Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi suportate de la bugetul de stat.

    Măsura 4.1.1 (POC)

    Măsura 4.1.1 finanțată prin Programul Operațional Competitivitate este o formă de sprijin de peste 400 de milioane de euro pentru investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență a mediului de afaceri, care cuprinde:

    • Schemă de ajutor de stat, cu un buget de 358.140.596 euro;
    • Schemă de ajutor de minimis, cu un buget de 79.690.099 euro.

    Măsura 4.1.1 BIS (POC)

    Prin Acțiunea 4.1.1 BIS finanțată prin Programul Operațional Competitivitate se acordă granturi din fonduri externe nerambursabile, pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor din industria alimentară și a construcțiilor, în vederea refacerii capacității de reziliență. Acțiunea cuprinde două apeluri de proiecte:

    • Investiții în retehnologizare în domeniul industriei alimentare;
    • Investiții în retehnologizare în domeniul construcțiilor.

    Bugetul acțiunii 4.1.1 BIS, stabilit prin schema de ajutor de stat care stă la baza ei (având o valoare totală de 300.000.000 euro), este de 150.000.000 euro pe an (respectiv 2022 și 2023) și a fost împărțit în mod egal între cele două apeluri.

    Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate, prin PNRR

    Apelul de proiecte Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale, aferent Investiției I3 – Scheme de ajutor pentru sectorul privat, din cadrul Componentei C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, finanțat prin PNRR a fost deschis în data de 15 februarie, cererile de finanțare putând fi depuse până la finalul lunii iunie.

    Valoarea totală alocată acestui apel este de 347,50 milioane euro. Mai multe detalii, AICI.

    De asemenea, în perioada următoare MIPE va lansa un alt apel de proiecte, de 150 milioane euro, împărțită pe următoarele domenii de activitate considerate prioritare la nivel național:

    • industrie alimentară, industrie prelucrătoare, construcții: 75 milioane euro.
    • industrie auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism și alte domenii eligibile: 75 milioane euro.

    Valoarea minimă eligibilă care poate fi solicitată în cadrul proiectului este de 500.000 euro, iar valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat în cadrul unui proiect este de 3.000.000 euro/proiect (nu mai mult de 5 ori cifra de afaceri pe anul 2022), astfel:

    • Microîntreprinderi – maxim 500.000 euro;
    • Întreprinderi mici – maxim 1.500.000 euro;
    • Întreprinderi mijlocii – maxim 3.000.000 euro.

    Ghidul solicitantului pentru acest apel de proiecte este în consultare publică până la finalul lunii martie. Detalii, aici: .

  • Fonduri de la stat pentru digitalizarea IMM-urilor, doar cu semnătură electronică, deductibilă

    Fonduri de la stat pentru digitalizarea IMM-urilor, doar cu semnătură electronică, deductibilă

    În această perioadă și pe parcursul lunii septembrie, microîntreprinderile şi IMM-urile eligibile au la dispoziţie patru programe de finanţare prin care pot obţine granturi de la stat în valoare de până la 500.000 euro.

    Pentru depunerea proiectelor în platformele dedicate (ex. secţiunile IMM Recover și Programe Naționale din platforma Granturi IMM) este necesară deţinerea unui certificat calificat de semnătură electronică a cărui cheltuială poate fi eligibilă, inclusiv dacă cheltuiala a fost realizată înainte de semnarea acordului de finanțare, pentru anumite programe.

    Semnătura electronică – de la instrument pentru depunerea cererilor de finanțare la soluţie de implentare a componentelor de transformare digitală

    Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii care doresc să aplice pentru obţinerea de fonduri nerambursabile în cadrul programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, POC 4.1.1 şi POC 4.1.1. BIS vor putea face acest lucru exclusiv online în platformele dedicate. Pentru înregistrarea în platforme şi depunerea documentaţiei vor folosi un certificat calificat de semnătură electronică.

    certSIGN, în calitate de Prestator de servicii de încredere calificat, pune la dispoziţia tuturor beneficiarilor interesaţi de obţinerea de granturi, certificate calificate pentru înregistrarea realizată în baza unei semnături electronice valide. Certificatele calificate pot fi obținute exclusiv online.

    Bugetul fiecărei linii de finanțare prevede inclusiv cheltuieli pentru digitalizare: pachetul digital (voucherul de digitalizare) sau cheltuieli cu transformarea digitală.

    Microîntreprinderile şi IMM-urile pot solicita fonduri nerambursabile pentru transformarea digitală, putând astfel obține finanțare pentru a implementa soluţiile certSIGN de digitalizare, necesare desfășurării și optimizării activității.

    Află mai multe despre aceste soluții, precum și detalii despre cele patru programe, termenele limită și cheltuielile eligibile aici.

  • Primarul Oradiei: Cu 2 lei investiți am reușit să luăm 8 lei gratuit și să facem o investiție de 10 lei

    1. Oradea este campioana proiectelor cu bani europeni, având în acest moment un portofoliu de 83 de proiecte nerambursabile care valorează 657 de milioane de euro.Dintre acestea, 20 de proiecte au fost finalizate în 2021, 44 sunt în implementare, 4 proiecte în evaluare, iar 15 sunt în pregătire pentru a fi depuse în ciclul de finanțare 2021 – 2027
    2. Anul 2021 a fost un an benefic pentru Municipiul Oradea din punct de vedere al investiților. Valoarea totală a acestora a fost de aproximativ 90 de milioane de euro, jumătate din acești bani fiind din fonduri europene

    83 de proiecte pe fonduri nerambursabile, a căror valoare depășește 650 de milioane de euro, sunt, în acest moment, în portofoliul Primăriei Municipiul Oradea. Astăzi, 20 ianuarie, Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională și-a prezentat bilanțul de activitate pe anului 2021, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat primarul Florin Birta, directorul executiv Marius Moș și cei doi directori adjuncți Mihaela Neag și Ovidiu Guler.

    Din cele 83 de proiecte nerambursabile, 44 sunt în implementare, valoarea lor fiind de 224 milioane euro. Totodată,  4 proiecte în valoare de 14 milioane de euro sunt în evaluare, 20 de proiecte au fost finalizate în anul 2021, valoarea lor fiind de 74 milioane euro, iar 15 proiecte, în valoare de  345 milioane de euro, sunt în pregătire. În 2022, investițiile care urmează să fi realizate cu bani europeni au o valoare de 52 milioane euro.

    „Anul 2021 a fost un an benefic pentru Municipiul Oradea din punct de vedere al investiților. Valoarea totală a acestora a fost de aproximativ 90 de milioane de euro, jumătate din acești bani fiind din fonduri europene, ceea ce este o performanță pentru că, practic, cu ajutorul acestor fonduri am reușit să ne dublăm investițiile realizate anul trecut. Am avut 80% fonduri nerambursabile și 20% contribuția Municipiului Oradea. Metaforic vorbind, cu 2 lei investiți în Oradea am reușit să luăm 8 lei gratuit și să facem o investiție de 10 lei. Este o performanță bună pentru oraș și vreau să le mulțumesc și să-i felicit pe colegii mei pentru această realizare”, a precizat Florin Birta, primarul municipiului Oradea.

    Anul trecut a debutat al treilea ciclu de finanțare de 7 ani (perioada 2021 – 2027) și a fost demarată pregătirea proiectelor care urmează să fie depuse pentru absorbția de fonduri nerambursabile. Acesta este un avantaj în raport cu perioadele de finanțare precedente (2007 – 2013 și 2014 – 2020), când ghidurile au apărut mai târziu și implicit pregătirea proiectelor a fost întârziată.

    „În precedentele două perioade de finanțare, Oradea a accesat și implementat proiecte de peste 600 de milioane de euro, iar în cursul și în perioada 2021-2027 avem din nou proiecte de peste 600 de milioane de euro. Asta înseamnă că la finalul celei de-a treia perioade de implementare a fondurilor europene, ne propunem ca în Oradea să avem realizate proiecte de peste 1,2 miliarde de euro. O performanță și bani cu care orașul nostru să se schimbe, așa cum s-a schimbat în ultimii ani, din ce în ce mai bine”, a mai precizat primarul Florin Birta.

    20 de proiecte pe fonduri europene, finalizate în 2021

    Anul trecut au fost finalizate 20 dintre proiectele care au la bază fonduri europene. Astfel, în domeniul transportului public au fost livrate 10 tramvaie și 15 autobuze și a fost finalizată noua linie de tramvai, fiind realizate cele mai mari investiții, după 1990, în transportul public din Oradea.

    Totodată, au început lucrările la pasajul rutier din Piața Cetate și au fost finalizate 3 zone pietonale: Aurel Lazăr, Libertății și zona malului stâng. De asemenea, au început lucrările la piațetele Magnoliei, Cazaban și Nufărului.

    Pentru acest an sunt programate să fie demarate și lucrările la celelalte patru pasaje din Piața Emanuil Gojdu.

    Dintre proiectele încheiate în domeniul educației amintim: Școala Gimnazială Dacia, Colegiul Național „Onisifor Ghibu” și Grădinița nr. 20. Totodată, lucrările pentru reabilitarea Liceului Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” sunt în derulare.

    Anul 2021 a mai presupus și finalizarea reabilitării termice a 12 blocuri de locuințe, în timp ce pentru alte 16 blocuri lucrările vor începe în perioada următoare. Tot în acest an, vor demara lucrările la proiectul care are în vedere valorificarea energiei geotermale în asociație cu pompe de căldură, pentru producerea agentului termic pentru încălzire și apă caldă în cartierul Nufărul I.

    Investiții în sănătate

    În domeniul sanitar, anul acesta vor continua lucrările de reabilitare termică a celor două mari unități spitalicești din Oradea, însă va fi demarată și extinderea Ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență. În 2021, prin intermediul a două proiecte în valoare de 10 milioane de euro, cele două spitale din municipiu au fost dotate cu aparatură și echipamente.

    Cel mai important proiect însă are în vedere ridicarea Spitalului de boli infecțioase din str. Vlădeasa, pentru care, în 2022, va fi demarată licitația pentru proiectare și execuție.

    „Anul 2021 a fost un an dinamic în care ne-am confruntat, în primul rând, cu haosul de pe piața de construcții, creșterea necontrolată a prețurilor, lipsa forței de muncă și durata mare de livrare a materialelor și echipamentelor. Toate acestea și-au pus amprenta asupra ritmului de derulare a investițiilor pe fonduri europene. Putem spune că DMPFI este un reper, Marcel Boloș, cel ce a pus bazele acestei Direcții a fost anul trecut Ministrul Fondurilor Europene, fiind unul dintre cei mai respectați profesioniști în domeniul fondurilor europene, din țară. Tot anul trecut, o parte din expertiza și experiența acumulată la Primăria Oradea în domeniul fondurilor europene a fost transferată Consiliului Județean Bihor, trei dintre colegii noştri (Oana Nicula, Bernadett Pallag și Ionuț Sărac) au pus acolo bazele echipei ce se va ocupa de atragerea de fonduri. Le mulțumesc pe această cale pentru plusul pe care l-au adus în activitatea noastră și le urez succes. Dezvoltarea la unison a județului Bihor și a municipiului Oradea este un câștig pentru noi toți. În perioada următoare, Direcția angajează 5 specialiști din domeniul tehnic. Vrem să ne mărim echipa pentru că ne așteaptă o perioadă de finanțare 2021 – 2027 cu mult mai mulți bani disponibili și cu mai multe programe pe care Municipiul Oradea va fi eligibil: PNRR, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sănătate, Programul Operațional Transport, Program România – Ungaria, Mecanismul SEE și alte programe de finanțare care vor fi disponibile”, a punctat Marius Moș, directorul DMFPI Oradea.

  • Aproape 3,9 miliarde de euro în 2022 pentru mobilitate și cooperare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului, prin Erasmus+

    Aproape 3,9 miliarde de euro în 2022 pentru mobilitate și cooperare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului, prin Erasmus+

    Comisia Europeană a lansat ieri cererile de propuneri în cadrul cererii Erasmus+ pentru 2022, în urma adoptării programului anual de lucru pentru 2022. Cu un buget majorat de aproape 3,9 miliarde euro pentru anul următor, Erasmus+ va continua să ofere oportunități pentru perioade de studiu în străinătate, stagii, ucenicii, schimburi de personal și proiecte de cooperare transfrontalieră în diferite domenii ale educației și formării, tineretului și sportului.

    Pe lângă cererea generală, programul anual de lucru include și alte acțiuni care urmează să fie lansate separat, cum ar fi inițiativa privind universitățile europene. Programul va continua să îi sprijine pe tineri și să îi încurajeze să participe la viața democratică, contribuind în mod semnificativ la obiectivele Anului european al tineretului 2022, care a fost anunțat în discursul privind starea Uniunii din septembrie 2021. Activitățile de bază, și anume mobilitatea și cooperarea, vor fi de asemenea consolidate în 2022.

    Principalele noutăți introduse în cererile de propuneri lansate astăzi sunt: proiecte orientate spre viitor, mai multe schimburi cu țările terțe, un DiscoverEU mai incluziv, crearea unei mai mari apropieri între UE și școli sau o finanțare mai simplă a proiectelor de cooperare.

    Orice organism public sau privat activ în domeniile educației, formării, tineretului și sportului poate solicita finanțare, cu ajutorul agențiilor naționale Erasmus+ cu sedii în toate statele membre ale UE și în țările terțe asociate programului, precum și cu ajutorul Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură.

    Detaliile privind acțiunile specifice și termenele de depunere a cererilor aferente sunt disponibile aici.

  • Creșterea siguranței pasagerilor și reducerea amprentei de carbon la Aeroportul din Sibiu cu ajutorul a 20 noi echipamente

    Creșterea siguranței pasagerilor și reducerea amprentei de carbon la Aeroportul din Sibiu cu ajutorul a 20 noi echipamente

    20 de echipamente ultra-performante au fost achiziționate de Aeroportul Internațional Sibiu, în vederea creșterii siguranței și securității pasagerilor, a serviciilor prestate și a reducerii amprentei de carbon. Proiectul „Echipamente necesare pentru creșterea nivelului de securitate și siguranţă al pasagerilor pe Aeroportul Internaţional Sibiu – activităţi non-economice” este cofinanțat 2% din bugetul Consiliului Județean Sibiu, 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională și 13% din bugetul național, în valoare totală de 37.460.285 lei.

    16 echipamente de securitate și siguranță sunt deja recepționate, urmând ca un număr de alte 4 echipamente achiziționate să fie livrate și/sau recepționate până în luna martie 2022, conform clauzelor contractuale. Echipamentele achiziționate fac parte din categoria utilajelor cu cel mai redus impact asupra mediului în ceea ce privește emisiile de carbon.

    De precizat este faptul că Aeroportul Internațional Sibiu beneficiază de o autospecială PSI dotată cu un element de tip HRET care poate anihila un eventual incendiu, inclusiv la bordul aeronavei, și care, prin tehnologia utilizată, crește considerabil nivelul de siguranță pe aeroport.

  • Un corp nou de școală va fi realizat la Timișoara, cu ajutorul fondurilor europene

    Un corp nou de școală va fi realizat la Timișoara, cu ajutorul fondurilor europene

    Reprezentanții ADR Vest și cei ai Primăriei Timișoara au semnat ieri contractul de finanțare al proiectului „Construire corp P + 1E la Școala Gimnazială nr. 13 din Timișoara, str. Muzicescu, nr.14”.

    Proiectul în valoare de aproape 4 milioane lei, dintre care 3,7 milioane lei – fonduri nerambursabile, prevede ridicarea și dotarea unui corp nou de clădire pentru instituția amintită. Noua construcție va avea inclusiv o sală de sport dotată cu mobilier și logistică pentru practicarea unor sporturi precum gimnastică, volei sau baschet, precum și o tribună cu 30 de locuri.

    Tot în cadrul proiectului, sălile de clasă vor fi dotate cu mobilier, table magnetice, computere și aparate de aer condiționat, precum și cu scaune cu elevator pentru persoanele cu dizabilități.

    Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban. Lucrările la noul corp de clădire ar trebui finalizate până la finalul anului 2023. La Școala Gimnazială nr.13 din Timișoara învață în prezent peste 600 de elevi.

  • Alin Nica: E timpul pentru descentralizarea fondurilor europene

    Planurile naționale de relansare economică post-pandemie de la nivelul U.E. ar trebui construite în jurul unei descentralizări a fondurilor europene pentru a stimula implicarea autorităților locale și județene, atât în partea de înaintare a cererilor de finanțare cât și în cea de implementare a proiectelor finanțate, susține președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica.

    Președintele Cj Timiș spune că programul european de finanțare din care face parte și PNRR-ul românesc este un mecanism nou, pentru care încă se poartă negocieri complexe, ocazie perfectă pentru limitarea centralizării gestionării banilor europeni.

    ”În cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor am semnat inițiativa PPE conturată în Declarația privind realizarea redresării – prin consolidarea Casei europene a democrației prin care susțin că Mecanismul de redresare și reziliență trebuie să adopte drept principiu esențial guvernanța pe mai multe niveluri. Mai simplu spus, cred într-un „demaraj economic” rapid susținut de mai multe „motoare” județene decât într-o relansare lentă, frânată de eventuale blocaje centrale.”, a scris Nica pe pagina de socializare.

  • Trei persoane din Alba, trimise în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

    Trei persoane din Alba au fost trimise în judecată de către procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul teritorial Alba Iulia după ce, în urmă cu şase ani, o asociaţie ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene în valoare de peste 460.000 de lei printr-un proiect de combatere a şomajului.

    Potrivit unui comunicat postat miercuri de DNA, procurorii au dispus trimiterea în judecată a trei persoane fizice (coordonator activitate Asociaţie PROFACTUM, consilier privind orientarea în carieră în cadrul proiectului „Combate şomajul” din partea Asociaţiei PROFACTUM, manager de proiect în cadrul proiectului „Combate şomajul”), în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, săvârşită în formă continuată, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşită în formă continuată.

    În sarcina Asociaţiei din Alba Iulia s-a reţinut infracţiunea de participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, săvârşită în formă continuată.

    Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2015, „în contextul implementării proiectului ‘Combate şomajul’, finanţat din fonduri nerambursabile, cei trei inculpaţi ar fi întocmit, semnat şi ar fi pus la dispoziţia reprezentantului liderului de proiect, Colegiul Tehnic ‘I.D. Lăzărescu’ Cugir, mai multe documente false (fişe de pontaj, fişe de consiliere, foi colective de prezenţă etc.) din care rezulta faptul că o persoană, consilier privind orientarea în carieră din partea Asociaţiei PROFACTUM Alba Iulia, ar fi participat la desfăşurarea activităţilor de consiliere a persoanelor ţintă a proiectului, cu toate că au avut cunoştinţă despre neimplicarea acestuia în proiect”.

    Ulterior, fără a cunoaşte caracterul fals al înscrisurilor, reprezentantul Colegiului Tehnic I.D. Lăzărescu Cugir le-a transmis spre decontare către Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Centru. „Consecinţa acestor demersuri a avut drept rezultat obţinerea pe nedrept de către Asociaţia PROFACTUM a sumei de 460.387 lei, reprezentând fonduri nerambursabile”, se menţionează în comunicat.

    Ministerul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă în cauză.

    Potrivit comunicatului, a fost dispusă instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ce aparţin a doi dintre inculpaţi.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Alba, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

  • Cele trei măsuri de finanțare pentru IMM-uri au fost deblocate

    Cele trei măsuri de finanțare pentru IMM-uri au fost deblocate

    Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene și Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, anunță deblocarea celor trei măsuri de finanțare pentru antreprenori, lansate în contextul pandemiei COVID-19.

    Soluția identificată asigură resursele necesare de bani pentru a acoperi în întregime bugetul celor trei măsuri de sprijin pentru antreprenori, inclusiv măsura 3, se arată într-un comunicat de presă.

    ”Vineri, 15 ianuarie, a avut loc întrevederea cu Comisia Europeană pentru notificarea schemelor de ajutor de stat în forma așteptată de către zecile de mii de antreprenori care au depus aplicații. În săptămâna 22 – 26 ianuarie vom avea acceptul pentru măsuri. Schimbarea cadrului legislativ în timpul derulării procedurilor, sursele neclare de finanțare, lipsa de dialog între ministere și cu Comisia Europeană au afectat stabilitatea acestor intervenții ale statului român. Am depășit aceste probleme prin muncă și dialog.”, se arată în documentul citat.

    Respectarea promisiunilor pe care statul român le-a făcut antreprenorilor reprezintă un punct crucial în crearea unui relații de încredere între stat și mediul de afaceri, pentru că predictibilitatea joacă un rol esențial în determinarea bunului mers al oricărei afaceri.

    Cele trei măsuri de finanțare au ca scop sprijinirea mediului de afaceri, care este extrem de afectat de pandemia COVID și de efectele asupra activității comerciale. Două dintre acestea iau forma unor granturi: microgranturi, adică 2.000 euro, și granturi pentru capitalul de lucru de la 2.000 euro până la 150.000 euro. În cazul celei de-a treia măsuri, granturile pentru investiții, valorile sunt cuprinse între 50.000 euro și 200.000 euro.

    După suplimentarea care a avut loc în octombrie anul trecut, măsurile nu mai aveau toată finanțarea asigurată. Concret, lipseau 500 de milioane de euro din fonduri europene. Prin urmare, au existat mai multe discuții între cei doi miniștri precum și între aceștia și Comisia Europeană, pentru a identifica o soluție.

    Pasul următor este ca bugetul să fie adoptat de către parlament, cu noile modificări. De asemenea, în ultimele zile, în cadrul ministerului Economiei și a agențiilor din subordine, ritmul de procesare a crescut considerabil la aproape 845 de dosare/zi. Toate acestea înseamnă că, odată cu noul buget, banii vor intra în conturile aplicanților admiși într-un timp mult mai redus.

  • Județul Brașov primește peste nouă milioane de euro din fonduri europene pentru gestionarea crizei COVID-19

    Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veștea, a semnat cu Ministerul Fondurilor Europene contractul de finanţare pentru proiectul „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în județul Brașov”.

    Valoarea totală a proiectului aprobat este de 45,5 milioane de lei, distribuită astfel: Județul Brașov – 116.176,00 lei (sumă alocată pentru informare și publicitate, management de proiect, audit financiar, conform ghidului solicitantului); Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 24.036.436,41 lei (sumă destinată achiziţiei de echipamente şi aparatură medicală, inclusiv pentru dotarea unităţii modulare de ATI); Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov – 8.415.484,09 lei (sumă destinată achiziţiei de echipamente, aparatură și materiale medicale); Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea” Brașov – 6.142.536,63 lei (sumă destinată achiziţiei de echipamente, aparatură şi materiale medicale, precum și management de proiect); Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Brașov – 2.165.079,16 lei (sumă destinată achiziţiei de materiale medicale); Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov – 4.657.734,64 lei (sumă destinată achiziţiei de echipamente, aparatură și materiale medicale).

    Astfel, fondurile pe care Consiliul Județean Brașov le-a alocat în cursul acestui an spitalelor aflate în prima linie a combaterii pandemiei vor fi recuperate în totalitate.

    „Chiar de la începutul crizei sanitare, pentru obținerea unui răspuns în timp util și eficient al sistemului medical public la criza COVID-19 am decis că se impune de urgență dotarea corespunzătoare cu echipamente și materiale de strictă necesitate a spitalelor din subordinea noastră, astfel încât serviciile medicale să se poată desfăşura în condiții optime și de maximă securitate, pacienţii să aibă acces la cele mai bune şi mai sigure condiţii, iar normativele în vigoare să poată fi respectate. Mă bucur că avem posibilitatea să recuperăm din bani europeni alocările bugetare pe care le-am făcut pentru limitarea răspândirii virusului. Avem în lucru încă un proiect similar, deoarece să atragem cât mai multe fonduri eupopene pentru care suntem eligibili în cadrul POIM”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea.