STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: guvern

  • Începe decontarea cheltuielilor cu refugiații ucraineni pentru primele trei luni din acest an

    Începe decontarea cheltuielilor cu refugiații ucraineni pentru primele trei luni din acest an

    De astăzi, 12 mai, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va începe plata sumelor necesare decontării cheltuielilor cu hrana și cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, aferente lunilor ianuarie, februarie și martie ale anului curent – se arată într-un comunicat.

    Sumele aferente celor 3 luni vor fi repartizate integral inspectoratelor județene pentru situații de urgențe și ISU București-Ilfov, și mai departe fiecărei primării, până la mijlocul săptămânii viitoare, pentru a fi virate beneficiarilor.
    Sumele necesare intră astăzi în contul IGSU, după ce Ministerul Afacerilor Interne a depus în regim de urgență toate diligențele pentru majorarea bugetului IGSU, având în vedere măsurile aprobate în ședința de Guvern din data de 10 mai 2023.

    Ministerul Afacerilor Interne s-a preocupat constant să identifice surse de finanțare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de statul român pentru acordarea de sprijin cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina. Astfel, în luna mai a.c., a semnat în calitate de beneficiar, Contractul de Finanțare cu titlul ”Solidari pentru Ucraina”, care va permite compensarea unei părți din cheltuielile efectuate în continuare de statul român pentru acoperirea nevoilor de bază imediate și sprijinirea refugiaților.
    Proiectul are o valoare totală de 585.307.121,49 lei și este co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară CARE – Măsuri imediate pentru acordarea de sprijin cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina – se precizează în comunicatul IGSU.

  • Introducerea săptămânii de lucru de 4 zile în România, blocată în Parlament

    Introducerea săptămânii de lucru de 4 zile în România, blocată în Parlament

    Proiectul de modificare a Codul Muncii prin introducerea săptămânii de lucru de 4 zile, inițiat de liberali și susținut de toate celelalte partide parlamentare, nu a întrunit, luni, numărul de voturi necesare pentru a trece de Senat, reprezentanții PSD votând împotrivă.

    Prin introducerea săptămânii de lucru de 4 zile, în loc de 5 zile, în cazul angajaților cu normă întreagă durata de muncă ar urma să fie de 10 ore pe zi, în loc de 8 ore, în limita a 40 de ore pe săptămână, iar în acest mod angajații ar beneficia de 3 zile libere săptămânal, relatează profit.ro

    Comisia de specialitate a întocmit raport de respingere proiectului, însă acesta a fost respins la vot. Ca urmare, a fost supus votului direct proiectul, care, pentru că modifică o lege organică, avea nevoie de jumătate plus unul din voturile tuturor celor 135 de senatori.

    La votul în plen au fost prezenți însă doar 99 de senatori, din care 59 de senatori PNL, USR, UDMR, AUR plus 2 senatori neafiliați au susținut și votat pentru, dar 41 de senatori PSD și senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă au votat împotriva introducerii săptămânii de lucru de 4 zile. Pentru a fi adoptat, proiectul mai avea nevoie de 9 voturi.

    Comisia de specialitate a întocmit raport de respingere proiectului, însă acesta a fost respins la vot. Ca urmare, a fost supus votului direct proiectul, care, pentru că modifică o lege organică, avea nevoie de jumătate plus unul din voturile tuturor celor 135 de senatori. La votul în plen au fost prezenți însă doar 99 de senatori, din care 59 de senatori PNL, USR, UDMR, AUR plus 2 senatori neafiliați au susținut și votat pentru, dar 41 de senatori PSD și senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă au votat împotriva introducerii săptămânii de lucru de 4 zile. Pentru a fi adoptat, proiectul mai avea nevoie de 9 voturi.

    “Creșterile ad-hoc ale pensiilor și salariilor au condus la deficite mari încă dinainte.” Potrivit proiectului, care acum va fi dezbătut și votat de Camera Deputaților, Codul Muncii ar urma să fie modificat și completat cu următoarele noi formulări:

    Alineatul (1) al articolului 112 va avea următorul cuprins: ”Art.112. -(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.” Alineatul (1) al articolului 113 se modifică după cum urmează

    Art.113. – (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederiior Directivei 2003/8d/CE a Parlamentuiui European şi Consiliului Uniunii Europene.”

    Printre considerentele invocate în sprijinul măsurii se numără faptul că tinerii absolvenţi de studii superioare, precum şi persoanele între 25- 40 ani, care sunt extrem de adaptabile, se vor acomoda mai ușor la acest program. De asemenea, persoanele cu familii (1-2 copiii) vor avea mai mult timp pentru cei apropiați.

    Este invocată și opinia specialiştilor în resurse umane, potrivit cărora perioada de adaptare la un astfel de program este în medie de trei luni. Ca urmare, fiecare angajator (fie din mediul privat sau public) trebuie să își asume că, cel un puţin un timp, randamentul oamenilor nu o să fie acelaşi ca înainte de schimbarea programului. Dar, după perioada de acomodare poate creşte productivitatea muncii, este un alt argument invocat.

    Nu învățăm din lecțiile fondurilor – 10 miliarde euro din perioada anterioară îmi dau fiori noaptea Acum, Codul Muncii prevede la Articolul 113 că:

    (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.

    (2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. De asemenea, la Articolul 115 este prevăzut că.

    ”Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore”. Totodată, la Articolul 116 mai este prevăzut că:

    (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern

    (2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. Deși Codul Muncii nu menționează nicăieri însă posibilitatea legală și explicită a săptămânii de lucru de 4 zile cu 10 ore pe zi, atât Consiliul Economic și Social, cât și Consiliul Legislativ au avizat negativ proiectul susținând că săptămâna de lucru poate fi organizată și acum în 4 zile, nefiind necesare alte modificări.

    Consiliul Legislativ a susținut că o astfel de modificare lelgislativă ar fi ”superfluă”, în timp ce Consiliul Economic și Social a arătat chiar că msura ar ”afecta grav activitatea de producție, angajatorii aflându-se în imposibiitatea de a acoperi întreg programul de lucru cu personalul disponibil”. Poziția partidelor care au susținut proiectul, inclusiv din perspectiva oamenilor de afaceri, a fost tocmai că săptămâna de lucru 4 zile nu este prevăzut în mod explicit în legislație, respectiv în Codul Muncii, fiind acum doar o excepție, stabilită prin ”înțelegere” între părți și nicidecum o măsură reglementată juridic.

  • Liderii Coaliţiei, acord de principiu pe reducerea accizei la carburanţi

    Liderii Coaliţiei, acord de principiu pe reducerea accizei la carburanţi

    Liderii coaliţiei de guvernare au ajuns, marţi, la un acord de principiu pentru reducerea accizei la carburanţi, precum şi pentru prelungirea actualei scheme de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale după 1 aprilie, au informat surse politice.

    Coaliţia a validat marţi reducerea temporară, cu 50%, a accizei la carburanţi, măsură care ar scădea preţul la pompă imediat cu peste 1 leu, a anunţat, marţi, pe Facebook, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

    „Am propus liderilor coaliţiei soluţia scăderii temporare cu 50% a accizei la combustibil, măsură care ar reduce preţul la pompă imediat cu peste 1 leu. Propunerea a fost validată în şedinţa de azi, astfel că, în perioada imediat următoare, vom avea discuţii cu Comisia Europeană şi marile companii distribuitoare de carburanţi pentru ca preţurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toţi consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii. Am venit la guvernare să luăm măsuri care să protejeze populaţia şi firmele româneşti de impactul crizei energetice. Acesta este doar una dintre deciziile care vor constitui pachetul major de soluţii ce au ca scop reducerea facturilor energetice şi calmarea puseului inflaţionist manifestat la acest început de an”, a precizat sursa citată.

  • Noi măsuri de organizare a Guvernului și ministerelor

    Noi măsuri de organizare a Guvernului și ministerelor

    În prima şedinţă a Cabinetului Nicolae-Ionel Ciucă a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, act normativ care aduce o serie de modificări în structura Executivului, în conformitate cu Hotărârea Parlamentului României de acordare a încrederii Guvernului. Conform actului normativ, atribuţiile viceprim-miniştrilor se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului se reorganizează prin divizare parţială, partea corespunzătoare activităţilor şi personalului din domeniul antreprenoriatului, IMM-urilor, investiţiilor străine, mediului de afaceri, turismului şi comerţului exterior se transmite Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, care se înfiinţează. Tot Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului va gestiona şi schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, constituită conform Hotărârii Guvernului nr. 421/2018, şi, totodată, va asigura resursele financiare necesare conservării şi pazei activelor realizate de România pentru Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog – Ucraina.
    Ca urmare a reorganizării prin divizare parţială, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului îşi schimbă denumirea în Ministerul Economiei.

    Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse se înfiinţează prin preluarea unor părţi din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, corespunzătoare domeniului familiei şi egalităţii de şanse, şi prin preluarea părţii aferente tineretului de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Ca urmare a divizării, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale îşi schimbă denumirea în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar Ministerul Tineretului şi Sportului îşi schimbă denumirea în Ministerul Sportului.

    De asemenea, se reorganizează Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, prin divizare parţială, prin desprinderea activităţilor şi personalului din domeniul protecţiei şi promovării persoanelor cu dizabilităţi şi transmiterea către Autoritatea pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, care se înfiinţează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    Ca urmare a divizării parţiale, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii îşi schimbă denumirea în Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care trece în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu păstrarea activităţii, personalului şi patrimoniului aferente programelor din domeniul protecţiei copilului şi adopţiei.

    Totodată, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi trece din subordinea Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

    O altă modificare vizează Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care se reorganizează prin divizare parţială prin desprinderea unei părţi din patrimoniu corespunzătoare activităţii şi personalului din Direcţia Controlul Armamentelor şi Verificare şi transmiterea acestei părţi către Ministerul Apărării Naţionale. Direcţia Controlul Armamentelor şi Verificare se reorganizează potrivit normelor specifice Ministerului Apărării Naţionale, ca structură fără personalitate juridică, cu aceleaşi atribuţii.

    În cadrul aparatului de lucru al Guvernului se înfiinţează Cancelaria Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, prin preluarea activităţii, posturilor şi personalului Cancelariei Prim-Ministrului, structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, care se desfiinţează. Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru, numit şi eliberat prin decizie a prim-ministrului. Şeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator de credite.

    Actul normativ desemnează Secretariatul General al Guvernului ca instituţie responsabilă la nivel naţional pentru coordonarea gestionării contribuţiei financiare acordate României din rezerva de ajustare la Brexit.

    Totodată, se instituie o derogare de la dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pentru posturile şi funcţiile vacante şi temporar vacante, altele decât cele prevăzute la art. II din Legea nr. 203/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi organizate şi desfăşurate concursuri în condiţiile legii, până la data de 1 iunie 2022, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate în bugetul pentru anul 2022.

    Ministerele nou-înfiinţate şi instituţiile care preiau activităţi şi structuri de la alte ministere preiau şi personalul aferent acestora, în condiţiile legii. Personalul preluat îşi păstrează drepturile salariale avute la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

  • Persoanele care au vârsta de pensionare și stagiu incomplet de cotizare pot cumpăra vechime

    Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă (foto), a anunțat că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede că persoanele care au vârsta de pensionare şi un stagiu incomplet de cotizare pot cumpăra vechime.

    Actul normativ vizează modificarea Legii 263/2010 privind sistemul public de pensii.

    ”Prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă, în termeni populari, persoanele care au vârsta de pensionare şi au un stagiu incomplet de cotizare pot cumpăra vechime pentru completarea stagiului de cotizare, fie stagiul minim de cotizare, fie stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Şi, prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă, iniţiat de Ministerul Muncii (…) practic se repară această inechitate şi persoanele îndreptăţite la o pensie, după îndeplinirea vârstei de pensionare, pot să-şi completeze stagiul de cotizare în limita maximă a 6 ani şi la nivelul salariului minim brut pe economie. Practic, o persoană care în momentul de faţă nu are stagiul minim de cotizare de 15 ani, dar are vârsta de pensionare sau lipsesc câţiva ani de contribuţii din stagiul complet de cotizare de 35 de ani, după adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, pot încheia un contract de asigurări sociale pentru plata contribuţiilor pentru perioadele respective. Nivelul contribuţiilor sociale care vor fi plătite va fi la nivelul salariului minim brut pe economie”, a declarat Ionel Dancă.

  • Restaurantele se redeschid după aproape șase luni. Ce reguli a decis Guvernul

    Guvernul a decis luni deschiderea de la 1 septembrie a restaurantelor, cafenelelor, cinematografelor, instituțiilor de cultură și spectacole, cu respectarea unor măsuri de prevenire a infectării cu COVID-19.

    Potrivit Hotărârii de Guvern adoptată luni, crește numărul persoanelor care stau la terasă sau restaurant.

    Ce prevede hotărârea de Guvern

    – se interzice participarea la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 50 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.

    – se interzice participarea la evenimente private în spaţii deschise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 100 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.

    – se permite organizarea de cursuri de instruire şi workshopuri pentru adulţi, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maximum 50 de persoane în interior și de maximum 100 de persoane în exterior şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății.

    – permiterea reluării activității restaurantelor și cafenelelor aflate în interiorul unor clădiri, cu respectarea normelor de protecție stabilite de specialiști, activitatea putând fii reluată în județele unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori;

    – administratorii restaurantelor și cafenelelor, atât a celor de la exterior, cât și a celor de la interior, trebuie să asigure o distanță de minimum 2 metri între mese și să limiteze ocuparea meselor la maximum 6 persoane la o masă;

    – creșterea numărului persoanelor care pot participa la evenimente private, noile norme stabilind că la evenimentele private organizate în interior pot participa maxim 50 de persoane, iar la cele organizate în exterior cel mult 100 de persoane.

    – nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci.

  • Ajutoare de urgență pentru familiile din Bistrița-Năsăud afectate de inundații

    261 de familii din Bistrița-Năsăud, care au fost afectate de inundațiile din acest an, vor primi ajutoare de urgență de la Guvern.

    83 de beneficiari vor primi atât ajutorul pentru bunuri, cât și cel pentru afectarea locuinței, fiecare în funcție de gradul de afectare.

    Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bistrița-Năsăud va începe marți efectuarea plăților în valoare de 286.500 lei prin serviciile Poștei Române sau prin transfer bancar, după caz.

    „Este un sprijin bine-venit pentru aceste familii afectate de inundați și viituri. Am întâlnit mulți din acești oameni în vizitele din teren și am fost impresionat de resemnarea cu care au acceptat situația în care au ajuns din cauza fenomenelor periculoase, dar și demnitatea cu care au mers mai departe. Mulțumesc Guvernului pentru că a făcut posibil ca, pe lângă despăgubirile oferite pentru refacerea infrastructurilor afectate din județul nostru, să aducă o fărâmă de speranță și încredere acestor oameni cărora le-a fost afectată munca de o viață”, a declarat prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha.

    Ajutoarele de urgență se acordă în limita sumei de cinci milioane de lei din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

    (FOTO: Prefectura Bistrița-Năsăud)

  • CCR: Guvernul poate prelungi starea de alertă fără încuviințarea Parlamentului. Carantina stabilită prin ordin al ministrului Sănătății, neconstituțională

    Executivul poate să instituie și să prelungească starea de alertă fără să fie necesară încuviințarea Parlamentului, a decis joi Curtea Constituțională, potrivit unor surse din instituție, informează HotNews.ro.

    CCR a stabilit însă că este neconstituțională prevederea potrivit căreia carantina este instituită prin ordin al ministrului Sănătății.

    CCR a luat aceste decizii în urma sesizărilor Avocatului Poporului.

  • Parlamentul nu mai poate modifica prelungirea stării de alertă

    Conducerea Birourilor Permanente reunite a luat act miercuri de informarea trimisă de către Guvern privind prelungirea stării de alertă pe o perioadă de 30 de zile. Practic, Guvernul Orban a informat doar Parlamentul și nu a solicitat prelungirea stări de alertă folosindu-se de faptul că în lege nu este prevăzut faptul că Legislativul trebuie să aprobe prelungirea stării de alertă, informează HotNews.ro.

    Parlamentul nu poate interveni asupra Hotărârii de Guvern! Motivul? O prevedere explicită din Legea nr. 55, din 15 mai 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

    La articolul 4, alineatul 1, scrie:

    (1) „Starea de alertă se instituie de Guvern prin Hotărâre, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne”.

    Același articol, la alineatele 3 și 4, prevede:

    (3) „Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.”

    (4) „Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.”

    Așadar, încuviințarea Parlamentului este prevăzută doar pentru instituirea stării de alertă, nu și pentru prelungirea ei! Este o scăpare a PSD-iștilor, care au votat legea în această formă, în urmă cu două luni. O scăpare pe care acum o regretă amarnic: nu mai pot face praf strategia Guvernului în lupta cu Covid-19.

    Opoziția și-a dat seama de această scăpare din lege miercuri dimineață, când la Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere a ajuns informarea din partea Guvernului.

    Conducerea Parlamentului a hotărât să trimită o scrisoare premierului Ludovic Orban în care să îi atragă atenţia că această hotărâre trebuie votată de Parlament, iar prelungirea stării de alertă trebuie încuviinţată de parlamentari şi nu doar să fie transmisă spre informare.

  • Toate măsurile propuse de Guvern în hotărârea privind prelungirea stării de alertă

    Guvernul a aprobat marţi prelungirea stării de alertă cu 30 de zile. Hotărârea a fost adoptată „în unanimitate” în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    Rămân închise restaurantele, locurile de joacă și teatrele. Se menține obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spații comerciale, la locul de muncă sau în mijloacele de transport în comun.

    Pe de altă parte, Executivul a hotărât redeschiderea bisericile pentru slujbe în interior, cu respectarea unor condiții care vor fi stabilite de Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

    Lista măsurile propuse odată cu prelungirea stării de alertă

    1. În aplicarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin ordin al comandantului acțiunii, măsurile necesare prevenirii şi combaterii infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acțiunilor de răspuns la nivel național.

    2. Se continuă coordonarea operaţională a serviciilor de ambulanţă și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele judeţene/Bucureşti-lifov pentru situaţii de urgenţă, precum și a poliției locale de către Direcția generală de poliție a Municipiului Bucureşti/inspectoratele judeţene de poliție.

    3. Se menţine obligativitatea asigurării continuității activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile şi stabilirea și organizarea programului de lucru al angajaţilor, în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii.

    4. Se menține desfășurarea în regim permanent a activității tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitatea temporară, precum și a Centrului Naţional de Coordonare și Conducere a Intervenţiei şi a centrelor județene! al municipiului București de coordonare şi conducere a intervenției.

    5. Se consideră necesară menţinerea obligativităţii purtării măștii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

    6. Pentru toate persoanele care vin în România din ţările care nu fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare, stabilită de Institutul Naţional! de Sănătate Publică şi aprobată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, se instituie măsura carantinării/izolării la locuinţa/locația declarată de persoana în cauză timp de 14 zile, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparţinătorii, după caz.

    7. Persoanele care vin în România din ţările care fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare, prevăzută la pct. 6, dar care, înaintea plecării din țara respectivă, nu au stat cel puţin 14 zile pe teritoriul acesteia, intră în carantină/izolare la locuința/locaţia declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii, după caz.

    8. Persoanele care fie au plecat din România și petrec o perioadă mai scurtă de 14 zile în altă ţară exceptată de la măsura carantinării/izolării, fie au petrecut o perioadă de cel puţin 14 zile cumulativ în țări exceptate de la măsura carantinării/izolării nu intră în carantină/izolare la intrarea în România.

    9. Prin excepţie de la prevederile pct. 6, persoanele care nu au posibilitatea îndeplinirii condiţiilor pentru carantina/izolarea la locuinţă/altă locaţie sau care solicită acest lucru pentru a nu își expune familia, pot opta pentru măsura carantinei instituționalizate, în spaţii special destinate puse la dispoziţie de autoritățile administraţiei publice locale.

    10. Se menţine măsura introducerii în carantină instituţionalizată pentru o perioadă de 14 zile şi obligarea de a suporta contravaloarea cazării și hrănirii pe perioada carantinei instituționalizate, a persoanelor care nu respectă măsurile de carantină/izolare la locuinţă/ locaţia declarată.

    11. Se propune ca persoanele aflate în izolare / carantină instituționalizată la data intrării în vigoare a prezentei anexe, să rămână în izolare / carantină în spaţiile respective, până la expirarea perioadei de 14 zile.

    12. Se propune să fie exceptate de la prevederile pct. 6, următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19:

    a. conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

    b. conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

    c. conducătorii auto prevăzuţi la lit. a) şi lit. b) care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidenţă al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

    d. membri ai Parlamentului European, parlamentari și personal aparținând instituţiilor internaţionale și sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională;

    e. piloţii de aeronave şi personalul navigant;

    f. mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

    g. personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităților competente «certificatul pentru lucrătorii din transportul internațional», al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 096 1 din 24 martie 2020;

    h. personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente «certificatul pentru lucrătorii din transportul internațional», al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 096 1 din 24 martie 2020.

    i. personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

    j. lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din țările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

    k. angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară şi dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național;

    l. reprezentanţii companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanțe sau agenţii pe teritoriul național, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entitățile economice de pe teritoriul naţional;

    m. persoanele care intră în România pentru activități de utilizare, instalare, punere în funcțiune, mentenanţă, service al echipamentelor și tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activități profesionale specifice în domeniile menționate, dacă dovedesc raporturile contractuale / de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaționale;

    n. membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de pașapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice sau de serviciu, precum si membrii familiilor acestora;

    o. angajaţii sistemului național de apărare, ordine publică şi siguranță naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării, precum și membrii familiilor acestora;

    p. elevii/studențţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României şi care au de susținut probe sau examene la încheierea ciclurilor de învățământ gimnazial/liceal/învățământ superior ori pentru activități legate de finalizarea studiilor în unități /instituții de învățământ de pe teritoriul ţării noastre.

    13. Se propune menținerea ca pe perioada executării măsurii de izolare/carantină la domiciliu sau carantină instituționalizată, persoanele care nu prezintă simptome asociate COVID-19, să poată participa la ceremonialul de înmormântare în cazul decesului soțului/soției, unei rude / afin de gradul 1-3, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, cu acordul Direcţiei de Sănătate Publică și avizul Centrelor Judeţene /al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

    14. Consideră necesară menţinerea interdicțiilor privind organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor \u000Cde natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor organizate şi desfăşurate potrivit punctelor 15-24.

    15. Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului și ministrului sănătăţii;

    16. Competiţiile sportive organizate în aer liber sau în bazine acoperite ori aflate în aer liber se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului și al ministrului sănătății;

    17. În condiţiile pct. 15, se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimaţi şi/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între paticipanți, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

    18. Prevederile pet. 15, 16 şi 17 nu se aplică în cazul sporturilor de contact.

    19. Activităţile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, studiourilor de producţiei de film și audiovizual, precum şi evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.

    20. În condiţiile pct. 19, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleași familii, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecție.

    21. Se propune ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se poată desfășura cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății şi al ministrului afacerilor inteme.

    22. Se propune interzicerea activităților recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 6 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activități recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

    23. Se propune interzicerea participării la evenimente private în spaţii închise, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 20 de persoane și cu respectarea repulilor de distanţare fizică.

    24. Se propune interzicerea participării la evenimente private în spaţii deschise, cu excepția celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 50 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanțare fizică.

    25. Se propune interzicerea circulaţiei în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 care nu aparţin aceleiași familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

    26. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini şi apatrizilor, definiţi potrivit OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarele excepții:

    a) membri de familie ai cetăţenilor români;

    b) membri de familie ai cetățenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidență în România;

    c) persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități ori un document echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit dreptului U.E.;

    d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii și alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;

    e) personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaționale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;

    f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției consulare;

    g) pasageri care călătoresc din motive imperative;

    h) persoane care au nevoie de protecţie internațională sau din alte motive umanitare.

    27. Se propune ca instituirea carantinei în clădirile, localitățile şi zonele peografice să se stabilească în continuare prin ordin al comandantului acțiunii, la solicitarea comitetelor județene pentru situații de urgenţă, pe baza analizelor realizate de către direcțiile de sănătate publică şi avizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

    28. Propune menținerea suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre țările şi din aceste țări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru care nu se aplică excepția carantinării / izolării, stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică și aprobate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    29. Se pot relua zborurile către și dinspre ţările care fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    30. Sunt exceptate de la prevederile pct. 28 următoarele categorii de zboruri:

    a) efectuate cu aeronave de stat;

    b) de transport marfă și/sau corespondență;

    c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;

    d) pentru căutare-salvare sau de intervenție în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorități publice din România;

    e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliți în România;

    f) aterizări tehnice necomerciale;

    g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială (ferry);

    h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;

    1) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetățeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorității competente din statul de destinaţie;

    j) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;

    k) efectuate de transportatori aerieni deținători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes) în temetul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state și din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române și al autorității competente din statul de destinaţie.

    31. Consideră necesară menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

    31.1. la frontiera româno-ungară:

    a) Săcuieni, județul Bihor (cu excepția circulației lucrătorilor transfrontalieri);

    b) Carei, judeţul Satu Mare.

    31.2. la frontiera româno-bulgară:

    a) Lipnița, județul Constanţa;

    b) Dobromir, judeţul Constanţa;

    c) Bechet, judeţul Dolj (cu excepția traficului de marfă).

    31.3. la frontiera româno-ucraineană:

    a) Isaccea, județul Tulcea.

    31.4. la frontiera româno-sârbă:

    a) Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinţi (cu excepția traficului de marfă);

    b) Orşova, judeţul Mehedinţi;

    c) Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin;

    d) Naidăș, județul Caraş-Severin;

    e) Vălcani, judeţul Timiș;

    f) Stamora-Moraviţa, județul Timiş – feroviar (cu excepţia traficului de marfă);

    g) Lunga, judeţul Timiş;

    h) Foeni, judeţul Timiş;

    32. Se propune menținerea suspendării consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor.

    33. În spaţiile menţionate la pct. 32 se consideră necesar să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu şe consumă în spaţiile respective destinate acestui scop.

    34. Se propune ca prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între mese şi participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    35. În centrele comerciale în care îşi desfășoară activitatea mai mulți operatori economici în scopul realizării activităților de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor, nu este permisă:

    a) activitatea restaurantelor, cafenelelor sau altor asemenea unităţi de alimentaţie publică, cu excepția celor dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe minime de 2 metri între mese și cel mult 4 persoane care nu sunt membri ai aceleiaşi familii la o masă.

    b) exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri şi a cinematografelor.

    36. Se propune ca transportul aerian să se desfășoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricțiilor referitoare la igiena şi dezinfecția spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile și protocoalele din interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătății şi al ministrului afacerilor interne.

    37. Se propune ca transportul feroviar să se desfășoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricțiilor referitoare la igiena şi dezinfecția spațiilor comune din gări, halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii și al ministrului afacerilor inteme.

    38. Se propune ca transportul rutier să se desfășoare în continuare cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătății şi al ministrului afacerilor interne.

    39. Se propune ca transportul naval să se desfășoară în continuare cu respectarea măsurilor şi restricțiilor referitoare la igiena şi dezinfecția navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății şi al ministrului afacerilor interne.

    40. Se propune ca transportul intern și internaţional de mărfuri și persoane să se desfășoare în continuare, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicaţiilor, ministrului sănătăţii și al ministrului afacerilor interne.

    41. Se propune suspendarea activității operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri.

    42. Se propune menținerea instituirii obligaţiei pentru instituţiile și autoritățile publice, operatorii economici și profesionişti de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii și al ministrului afacerilor interne.

    43. Se consideră necesară instituirea obligativității de organizare a activităţii la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităților sanitare non-COVID, în condițiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

    44. Se propune instituirea obligație: operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri şi al ministrului sănătăţii, în baza căruia își pot desfăşura activitatea.

    45. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfășoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătăţii.

    46. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activități de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

    47. Se propune ca suprafaţa sectorului/subsectorului de plajă amenajată folosită pentru închirierea şezlongurilor și umbrelelor în suport fix să fie de maximum 70% din suprafața totală închiriată, diferența reprezentând-o zona destinată plajei pe nisip. La dimensionare nu se vor lua în calcul spaţiile destinate amplasării altor dotări de pe plajă.

    48. Se propune ca accesul pe piaja neamenajată să se facă în mod liber, cu respectarea regulilor de distanțare fizică. Utilizarea plajei se va face cu menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 m între persoane în orice moment, cu excepția membrilor aceleiaşi familii.

    49. Se propune ca accesul persoanelor pe suprafețele de plaje amenajate cu şezlonguri să se realizeze doar cu asigurarea obligatorie de şezlonguri pentru fiecare dintre persoanele prezente, asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între şezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite şi cu respectarea normelor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, al ministrului sănătății şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor. Aceleaşi reguli de distanţare fizică se aplică şi pentru suprafaţa de 30% fără şezlonguri.

    50. Se propune ca activitatea în creşe, grădinițe şi after-school-uri, pe perioada vacanței de vară, să fie permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului muncii şi protecției sociale şi al ministrului sănătății.

    51. Se propune să se permită în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ organizarea şi desfășurarea examenelor pentru elevi/studenți, cadre didactice, precum şi activitățile specificeunităților/instituţiilor de învățământ în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetări: şi al ministrului sănătăţii.

    (FOTO CREDIT: Mircea Iancu / Pixabay)