Etichetă: Iuliu Winkler

  • Iuliu Winkler: Mecanismul de redresare și reziliență asigură finanțări pentru modernizarea României

    Iuliu Winkler: Mecanismul de redresare și reziliență asigură finanțări pentru modernizarea României

    Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, sunt așteptate ca înainte de finele lunii aprilie, să transmită către Comisia Europeană planurile lor naționale pentru a obține finanțările din Mecanismul de redresare și reziliență care însumează în total 672,5 miliarde de euro, a declarat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).

    ”Grupul PPE din Parlamentul European și-a adus în mod semnificativ contribuția la îmbunătățirea Mecanismului de redresare și reziliență, element central al instrumentului Next Generation EU, care are ca scop diminuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus. O modificare importantă adusă propunerii Comisiei Europene se referă la majorarea de la 10 % la 13 %, a pre-finanțărilor acordate statelor membre. Apoi, europarlamentarii vor putea să evalueze programele și, de asemenea,  vor putea decide, o dată la doi ani, dacă este cazul, ameliorarea acelor aspecte care nu funcționează corespunzător în cadrul Mecanismului. Finanțările vor susține, în statele membre, proiecte în domeniul ecologizării și digitalizării, în cel al competitivității și coeziunii economice, în cel al coeziunii teritoriale și sociale, dar și proiecte pentru tineret”, a afirmat deputatul european.

    Iuliu Winkler a precizat că România trebuie să fructifice fondurile de 29,2 miliarde de euro ce îi vor reveni prin intermediul acestui mecanism și va trebui, cu ajutorul acestor bani, să continue, prin investiții și reforme, procesul de modernizare. ”Țara noastră trebuie să se pregătească adecvat pentru a face față provocărilor generate de tranziția spre o economie verde și de cea digitală, iar având sprijinul UE, societatea noastră trebuie să devină mai durabilă și mai rezilientă după ce va lăsa pandemia în urmă”, a subliniat europarlamentarul UDMR. Proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență întocmit de guvern vor trebui finalizate până în anul 2026.

    *Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.

  • Iuliu Winkler: Este esențială sprijinirea sectorului IMM în tranziția digitală

    Iuliu Winkler: Este esențială sprijinirea sectorului IMM în tranziția digitală

    IMM-urile, micro-întreprinderile și start-up-urile trebuie sprijinite, prin finanțări publice și private, pentru a realiza tranziția digitală, dar și pentru a integra tehnologiile și abilitățile digitale în activitatea lor, a declarat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).

    ”Prea multe IMM-uri, așa cum o arată Indicele economiei și societății digitale pe 2020 publicat de Comisia Europeană, nu au acces deplin la digitalizare și au rămas în urma marilor întreprinderi atât în ceea ce privește competențele digitale, cât și digitalizarea operațiunilor lor”, a afirmat Winkler. Conform acestuia, pandemia de coronavirus a arătat, dacă mai era cazul, necesitatea realizării grabnice a tranziției digitale în sectorul IMM.

    Europarlamentarul a spus că Grupul PPE recunoaște că este nevoie de crearea la nivelul UE a unei piețe unice de date, iar sectorul IMM nu trebuie să piardă startul, ci să fie, de la bun început, să fie integrat în acest sistem. ”Utilizarea datelor poate conduce la un avantaj competitiv și poate permite IMM-urilor să beneficieze de avantajele tranziției digitale, în timp ce accentul pus pe alfabetizarea digitală și competențele digitale ar trebui să meargă mână în mână cu consolidarea investițiilor UE în infrastructura digitală, precum și cu îmbunătățirea accesului IMM-urilor la date. Trebuie realizate cadre comerciale și de reglementare echitabile în toate tipurile de contexte de piață, și anume între întreprinderi, între întreprinderi și consumatori și între întreprinderi și guverne”, precizat europarlamentarul UDMR.

    Potrivit acestuia, pandemia a demonstrat că tranziția digitală este extrem de importantă, digitalizarea economiei urmând să asigure o mai bună reziliență în viitor. ”Este esențial să sprijinim IMM-urile, micro-întreprinderile, start-up-urile în acest proces. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene, iar de reziliența lor depinde cum, în UE, vom face față acerbei concurențe din partea actorilor globali. Este important să susținem sectorul IMM pentru face față și unor perspective economice mai puțin încurajatoare. Unele prognoze ale OCDE nu exclud posibilitatea ca, în cazul unui alt val grav al pandemiei, pierderea de venituri până la sfârșitul anului 2021 să depășească orice recesiune din cele înregistrate în ultimii 100 de ani”, a subliniat Winkler.

    *Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.

  • STUDIU: Trei sferturi dintre IMM-urile europene au fost afectate în ultimul an de restricțiile impuse pentru a contracara pandemia de coronavirus

    STUDIU: Trei sferturi dintre IMM-urile europene au fost afectate în ultimul an de restricțiile impuse pentru a contracara pandemia de coronavirus

    Trei sferturi dintre IMM-urile europene au fost afectate în ultimul an de restricțiile impuse pentru a contracara pandemia de coronavirus, reiese dintr-un studiu realizat recent de SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European (PPE).

    ”În acest ultim an, sectorul european al IMM-urilor a fost lovit în plin. În ciuda programelor de ajutor desfășurate în toate statele membre, 7,5% dintre IMM-uri au fost nevoite să-și închidă activitatea, iar 68,5% au fost închise pentru diverse perioade începând din luna martie a anului trecut”, a declarat, marți, europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR), prim-vicepreședinte al SME Europe, cu ocazia lansării rezultatelor studiului amintit.

    Deputatul european a afirmat că, în conformitate cu rezultatele prezentate de SME Europe, și mai îngrijorător este faptul că 56% din IMM-urile europene susțin că vor mai supraviețui cel mult 6 luni dacă și în acest an situația va fi similară cu cea din 2020. 18% din IMM-uri spun că au resurse să-și mai mențină activitatea un an.

    ”Sectorul IMM reprezintă 99% din întreprinderile din Uniune, asigurând două treimi din locurile de muncă din sectorul privat  și contribuind cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE. În aceste condiții, faptul că mai puțin de 25% din micile firme europene sunt sigure că pot să facă față măsurilor luate de contracarare a pandemiei trebuie să fie un semnal de alarmă atât pentru statele membre, cât și pentru Comisia Europeană”, a precizat Winkler.

    Potrivit prim-vicepreședintelui SME Europe, sectorul IMM recunoaște rolul important jucat de ajutoarele de stat în această perioadă de criză, însă 61,9% dintre firmele participante au afirmat că programele de asistență sunt dificil de accesat. ”Studiul SME Europe ne arată că sectorul IMM are nevoie de trei intervenții urgente: finanțare și servicii de suport în privința digitalizării și dezvoltării domeniul de e-commerce; consultanță în domeniul planificării și dezvoltării afacerilor; debirocratizarea și simplificarea accesării programelor de asistență financiară pe timp de criză”, a adăugat Winkler.

    Acesta este cel de-al doilea studiu realizat de SME Europe de la declanșarea pandemiei de coronavirus. Primul a fost realizat în luna aprilie a anului trecut, iar rezultatele sale au fost date publicității în luna mai 2020, SME Europe elaborând și o serie de recomandări în vederea sprijinirii sectorului IMM în această perioadă de criză.

    Rezultatele studiului din acest an și concluziile care s-au desprins din acesta pot fi accesate pe pagina www.smeeurope.eu.

  • Iuliu Winkler: Succesul InvestEU în România depinde de implicarea băncilor și a instituțiilor financiare

    Este important ca, în următorii ani, băncile comerciale și instituțiile financiare din România să folosească în mod activ noile posibilități create de InvestEU pentru a sprijini mediul de afaceri, în mod special IMM-urile și start-up-urile, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE) în declarația sa de vot la adoptarea în Parlamentul European a raportului referitor la acest nou program al UE.

    Parlamentul European a adoptat raportul referitor la InvestEU, continuatorul Planului Juncker, care va contribui, în perioada 2021-2027, la creșterea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă și la stimularea inovării.

    Statele membre vor putea finanța proiecte beneficiind de garanția UE prin programul InvestEU. Conform lui Winkler, proiectele complexe pot fi co-finanțate din resursele atrase prin InvestEU, din fonduri structurale și din resursele Mecanismului de Redresare și Reziliență. ”Realizarea de sinergii între aceste finanțări este un atu ce trebuie valorificat în România în cadrul unor proiecte menite să impulsioneze creșterea economică durabilă și redresarea din criza provocată de pandemie. De asemenea, România trebuie să folosească întregul suport tehnic de care poate beneficia din partea instituțiilor europene pentru fructificarea acestui instrument financiar.  Îmi exprim speranța că băncile comerciale și instituțiile financiare din România vor folosi în mod activ aceste noi posibilități create de InvestEU pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri din țară, în special pentru IMM-uri și start-up-uri”, a precizat Winkler în explicația sa de vot.

    Europarlamentarul a mai arătat că InvestEU stabilește o garanție de 26 de miliarde de euro prin care acordă partenerilor săi de investiții posibilitatea de a sprijini proiecte cu grad de risc mai ridicat. InvestEU ar urma să atragă investiții de 373 de miliarde euro, contribuind astfel la redresarea din criza provocată de pandemie și la atingerea priorităților pe termen lung ale UE.

    În context, europarlamentarul UDMR și-a exprimat regretul că țara noastră a avut o performanță modestă în folosirea oportunităților asigurate de Planul Juncker în perioada 2014-2020. România a atras sub 800 de milioane de euro care se așteaptă să genereze investiții de peste 3 miliarde de euro. ”Este foarte puțin. Ne situăm pe locul 21 în UE după ponderea în PIB a investițiilor atrase prin Planul Juncker. Sper să fi învățat ceva din experiența avută cu obținerea de finanțări prin Fondul European pentru Investiții Strategice. Din păcate, conform datelor Comisiei Europene, România se situează după state din regiune cum ar fi Bulgaria, Grecia sau Ungaria”, a precizat Winkler. Implicarea băncilor și a instituțiilor financiare din România este crucială pentru facilitarea accesului IMM-urilor la investiții noi. ”Principalul capitol la care Parlamentul European a fortificat instrumentul InvestEU este acela al accesului IMM-urilor la finanțare”, a completat deputatul european.

    InvestEU urmărește realizarea de investiții în 4 obiective majore: infrastructură sustenabilă (energie sustenabilă, economie circulară, managementul deșeurilor etc); cercetare, inovare și digitalizare (transpunerea rezultatelor cercetării în practică, digitalizarea industrială, creșterea rolului companiilor inovative etc.); sectorul IMM; investiții sociale și competențe (proiecte de formare continuă, de educație, de sănătate, de locuințe sociale și inovare socială, integrarea persoanelor vulnerabile etc.)

  • Iuliu Winkler: Dezvoltarea durabilă presupune schimbarea de mentalitate și învățarea continuă

    Dezvoltarea durabilă presupune schimbarea de mentalitate și învățarea continuă, a evidențiat europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler în intervenția pe care a avut-o în cadrul unei conferințe regionale organizată online, în acest weekend, de Liceul Teoretic ”Téglás Gábor” din Deva.

    „Revoluția digitală și tranziția verde, două importante procese de tranziție, nu pot fi ocolite de societatea noastră. Astăzi, putem fi siguri doar de faptul că schimbarea este constantă și că devine din ce în ce mai rapidă. În consecință, o provocare importantă este legată de viitorul muncii și de rolul educației într-o societate bazată pe cunoaștere”, a afirmat europarlamentarul. În intervenția sa, el a atras atenția și asupra faptului că în noua lume digitală selectarea informației relevante și credibile este o provocare atât pentru adulți, cât și pentru copii.

    Amintind faptul că Uniunea Europeană a pus la dispoziție resurse financiare semnificative pentru combaterea crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, Iuliu Winkler a arătat că acestea trebuie folosite tocmai pentru a crea un răspuns eficient în fața provocărilor ridicate de tranzițiile verde și digitală. „Trebuie să fim conștienți că acești bani nu susțin o simplă reorganizare, ci obiectivul este să ne sprijine să ajungem într-o zonă nouă, răspunzând noilor provocări. Nu putem să revenim acolo unde ne-am oprit acum un an, și nici nu ar trebui. Să luăm exemplul numeroaselor domenii în care activitatea s-a mutat în lume online. Tranziția digitală poate influențează calitatea vieții noastre, formează perspectivele noastre de viață, poate fi cu siguranță deprimantă, dar și eliberatoare, și aceasta am trăit-o cu toții în ultimul an. Nu putem fi siguri nici de faptul că din cauza modului nostru actual de viață peste 100 de ani va mai exista un mediu viabil. Modul de viață sustenabil necesită o schimbare de mentalitate, necesită învățare continuă. Trebuie să asigurăm aer curat, apă proaspătă, un mediu înconjurător fără poluare și pentru generațiile viitoare. Când planificăm viitorul trebuie să luăm în calcul tranzițiile despre care vorbeam. Atât la nivel individual, cât și instituțional trebuie să fim capabili să navigăm pe valurile schimbării ”, a spus deputatul european.

    Iuliu Winkler a mai vorbit și despre nevoia dobândirii de noi competențe și abilități pentru noi profesii în sectoare aflate în plină expansiune în contextul în care într-un ritm alert de pe piața muncii dispar profesii vechi. „Evident, întrebarea este dacă sistemul nostru de învățământ este suficient de flexibil și de adaptabil pentru a pregăti elevii pentru această lume în schimbare”, a subliniat europarlamentarul UDMR. În opinia sa, într-o societate bazată pe cunoaștere, locul școlii este în triunghiul format împreună cu mediul de afaceri și autoritățile publice. Winkler consideră că numai printr-o bună colaborare între școală, mediul de afaceri și administrația publică se va putea crea și adapta programa școlară care să pregătească tinerii pentru piața muncii.

    ”Acest model triunghiular poate fi completat luând în considerare societatea civilă, respectiv ONG-urile, și să ținem cont și de mediul înconjurător. În acest fel legăm responsabilitatea socială și gândirea ecologică de dezvoltarea sistemului de învățământ”, a mai spus Iuliu Winkler.

    * Conferința a făcut parte dintr-un proiect internațional la care participă și Liceul Teoretic ”Téglás Gábor” din Deva în cadrul Programului Erasmus +.Tema principală a conferinței s-a referit la competențe cheie din secolul 21, respectiv la managementul educațional, gândirea critică, abilitățile de a rezolva probleme. Proiectul LELLE2 „Să învățăm cum să învățăm!” – Dezvoltarea abilităților de învățare ale elevilor de liceu, un parteneriat strategic Erasmus +, a fost lansat în 2018 pentru universități, licee și instituții de cercetare educațională din Ungaria, Slovacia, Estonia și România. Conferința de închidere se va desfășura, în iunie 2021, la Budapesta. 

    **Educația, cultura, tineretul și sportul sunt domenii care intră în competența statelor membre, dar UE poate ajuta mult în privința cooperării. Comisia de cultură (CULT) din Parlamentul European, în care europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler activează ca membru supleant, este preocupată de dezvoltarea de strategii și programe de cooperare la nivel european în sectoarele amintite.

  • Iuliu Winkler: Reducerea poverii administrative, simplificarea procedurilor și mai multă flexibilitate sunt obiective în procesul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC)

    Iuliu Winkler: Reducerea poverii administrative, simplificarea procedurilor și mai multă flexibilitate sunt obiective în procesul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC)

    Reducerea poverii administrative, simplificarea procedurilor și mai multă flexibilitate sunt trei obiective importante care trebuie urmărite de Partidul Popular European (PPE) și grupul său politic din Parlamentul European în procesul de înverzire a Politicii Agricole Comune (PAC) și în contextul adoptării noului Cadru Financiar Multianual (MFF) 2021-2027, a susținut europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE), miercuri, la reuniunea Grupului PPE care a avut loc la Bruxelles.

    Parlamentarii europeni ai PPE au dezbătut proiectul documentului de poziție cu privire la reforma PAC.

    ”Consider că acest document este un bun punct de plecare. Desigur, știm că unele dintre opțiunile din document vor stârni discuții chiar în interiorul PPE pentru că venim din state membre care au sisteme și condiții agricole diferite, cu specificități pe care trebuie să le reprezentăm”, a afirmat Winkler.

    Deputatul european al UDMR consideră că noua PAC își va putea atinge obiectivele de mediu și schimbări climatice doar dacă va fi înzestrată cu suficientă flexibilitate. ”Obiectivele climatice și de mediu din noua PAC le vom putea atinge doar dacă vom avea suficientă flexibilitate, deoarece statele membre vor trebui să adapteze aceste ținte europene la condițiile lor specifice”, a spus Winkler.

    Potrivit acestuia, simplificarea procedurilor este ”crucială” mai ales în ceea ce-i privește pe micii fermieri. ”Micii fermieri fac parte din nucleul nostru de bază. Să nu uităm că suntem PPE, iar printre multe altele, suntem partidul micilor fermieri și al întreprinderilor mici și mijlocii.  Cred că este important să nu uităm nicio clipă acest lucru”, a subliniat europarlamentarul UDMR.

    Reducerea poverii administrative, a birocrației, este, în opinia lui Winkler, esențială pentru noua PAC. ”Dacă fermierii se vor confrunta cu noi cerințe, cu îndeplinirea de noi condiții, atunci cred că ei ar trebui să primească finanțări suplimentare. Iar dacă aceste cerințe suplimentare provin din noile prevederi ale PAC, atunci UE, și nu statele membre, trebuie să asigure finanțarea. Cred că este o chestiune extrem de importantă pentru noul MFF, pentru țările noastre, să reducem birocrația, povara administrativă”, a precizat  deputatul european.

    Proiectul documentului de poziție cu privire la reforma PAC al Grupului PPE este structurat în 9 părți și își propune să exprime viziunea PPE începând de la înverzirea PAC, schimbările climatice, până la dimensiunea socială a acestei politici europene, atingând chestiunea plafoanelor, a redistribuirii, dar și a lanțurilor alimentare.

    În preambulul documentului se afirmă că Grupul PPE este și va continua să fie vocea și apărătorul fermierilor europeni și al comunităților noastre rurale, agricultura fiind văzută ca un sector strategic. ”Credem într-o politică agricolă multifuncțională, comună, centrată pe fermele familiale din Europa, care le permite fermierilor să facă ceea ce fac cel mai bine: să producă alimente de înaltă calitate pentru care suntem renumiți”, se mai spune în documentul de poziție.

  • Europarlamentarul Iuliu Winkler: Existența a milioane de IMM-uri și întreprinzători individuali din UE, în pericol

    Un studiu realizat în luna aprilie de SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European (PPE), arată că peste 90% dintre întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană sunt afectate în mod grav de consecințele economice ale pandemiei de coronavirus.

    ”Luând în considerare și scăderea drastică a vânzărilor din această perioadă, este clar că criza economică în care ne adâncim pune în pericol existența a milioane de IMM-uri și întreprinzători individuali din UE”, a afirmat europarlamentarul (UDMR) Iuliu Winkler, prim-vicepreședintele SME Europe.

    Potrivit acestuia, indiferent de statul membru, IMM-urile nu au rezerve la care să apeleze, doar 11% din cei întrebați afirmând că au rezerve financiare pentru a rezista un an. Studiul SME Europe relevă faptul că locurile de muncă din cadrul IMM-urilor sunt periclitate.  25% din IMM-uri au fost nevoite să efectueze concedieri sau suspendări ale contractelor de muncă, iar alte 25% au apelat la șomaj tehnic sau la timp redus de muncă. Și investițiile sunt afectate, 68% din IMM-uri au amânat investiții productive planificate înaintea crizei. ”Întrebate despre ce forme de sprijin așteaptă, 71% din IMM-uri au spus că au nevoie de ajutor sub formă de lichidități, 33% doresc o extindere sau renegociere a liniilor de credit bancare de care dispun. Solicitarea generală a tuturor categoriilor intervievate a fost reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și mai multă transparență în relația cu statul”, a arătat Winkler. 

    Studiul SME Europe a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns, în luna aprilie,  peste 900 de IMM-uri și întreprinzători individuali din state membre ale UE, între acestea și din România.

    ”Pe baza rezultatelor chestionarului, dar și a dezbaterilor sectoriale online realizate de SME Europe pe durata ultimelor două luni, SME Europe a formulat un număr de recomandări pe care le vom promova în Parlamentul European și le vom transmite și decidenților din Comisia Europeană în această perioadă crucială în care se așteaptă propunerea Comisiei cu privire la noul buget multianual 2021-2027, dar și a planului european de relansare economică”, a precizat europarlamentarul.

    Recomandările SME Europe sunt structurate în patru categorii importante. ”În primul rând este vorba despre accesul la resurse financiare pentru IMM-uri. Nu este suficient să oferim credite, ci este nevoie de granturi, de ajutor financiar nerambursabil. Apoi, IMM-urile solicită măsuri imediate de simplificare administrativă și de reducere a birocrației atât la nivel european, cât și în statele membre. În al treilea rând, refacerea pieței interne, deschiderea granițelor și renunțarea la măsurile unilaterale impuse în perioada pandemiei. Și în sfârșit, investițiile în infrastructură inclusiv cea digitală sunt cruciale”, a adăugat europarlamentarul UDMR.

    Detalii despre studiul SME Europe pot fi găsite AICI.