Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, propune ca exponat al lunii mai, un manuscris semnat de scriitorul albaiulian Rubin Patiția, despre Avram Iancu și Revoluția desfășurată în Transilvania între anii 1848-1849.
Manuscrisele lui Rubin Patiția despre evenimentele anilor 1848-1849 în Transilvania și Avram Iancu (1824-1872), intrate în colecția muzeului albaiulian în 1971 ca donație făcută de avocatul Zaharia Muntean, ginerele autorului, au o valoare incontestabilă.
În ciuda subiectivismului, explicabil până la urmă prin admirația pe care Patiția a avut-o totdeauna pentru Avram Iancu, textele manuscrise pun la dispoziția cititorului informații interesante, familiarizându-l cu epoca, cu oamenii timpului, cu ideile democratice europene care i-au animat.
Suntem în fața unor lideri români care au înțeles pe deplin spiritul vremii în care au trăit și care, înțelegând acest spirit, și-au asumat misiunea de a lupta pentru propriul neam.
Dacă Avram Iancu a fost imaginea simbol a tinerimii intelectuale transilvănene angajată în lupta pentru recâștigarea libertății și a drepturilor națiunii române în perioada anilor 1848-1849, Rubin Patiția a fost un lider memorandist din vechiul comitat Alba Inferioară care, marcat de înaintașul său, i-a călcat pe urme luptând pentru aceleași idealuri câteva decenii mai târziu.
Rubin Patiția a încercat reconstituirea evenimentelor sângeroase care i-au marcat copilăria, cu ajutorul propriilor amintiri precum și a amintirilor celor care l-au cunoscut pe Avram Iancu și care au participat la confruntările cu trupele maghiare în timpul războiului civil din Transilvania din 1848-1849, lăsându-ne moștenire aceste manuscrise.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, propune ca exponat al lunii aprilie, Comunicatul către Români dat de comisarul regal baronul Vay Miklos în 13/25 octombrie 1848 la Cluj.
Vernisajul exponatului va avea loc marți, 4 aprilie, cu începere de la ora 11:00.
Piesa aflată în colecția muzeului albaiulia face parte dintr-un lung șir de comunicate date de guvernul maghiar și de reprezentații acestuia în Transilvania către revoluționarii români încercând să determine aplanarea conflictului care evolua abrupt de la un moment la altul și era pe cale să se transforme în război civil.
Tema principală a acestor comunicate viza datoria față de” Patrie” a românilor, chemarea la păstrarea” rândului și liniștii”, sub amenințarea represaliilor armate ale” nației ungureazska și szekujeleaszka spre zdrobirea orbeștilor voasztre fapte.” Aceste comunicate nu au avut succesul scontat pentru că românii nu se raportau pozitiv la patria invocată de nobilimea maghiară și, mai mult, au accentuat agresivitatea conflictului.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, propune ca exponat al lunii martie o sculptură din epoca romană, reprezentând pe zeița Venus.
Vernisajul exponatului va avea loc miercuri, 8 martie, cu începere de la ora 11:00.
Exponatul lunii martie reprezintă, probabil, una dintre cele mai frumoase sculpturi din Dacia romană. Stilul elegant de redare a părților anatomice prin păstrarea proporțiilor ne arată că avem în față opera unui artist, nu cea a unui simplu meșter cioplitor în piatră. Încercând să ne imaginăm tipul iconografic, zeița privea spre stânga, avea brațul stâng ușor ridicat, ținându-și veșmântul pe un vas pentru apă (hydria).
Spărtura din vechime de la piciorul stâng ne indică acea legătură creată de sculptor între statueta propriu-zisă și himation-ul pe care zeița îl ținea în mâna stângă așezată deasupra vasului. Nuditatea zeiței semnifică nașterea ei divină din mare, iar gestul pudic nu indică rușinea ci fertilitatea, tinerețea ei eternă prin curățare, purificare și renaștere ritualică.
O asemenea tehnică o întâlnim la Venus Colonna (Musei Vaticani) și la Afrodita Ludovisi (Museo Nazionale Romano), copii de epocă romană după originalul sculptat de Praxiteles. Calitatea remarcabilă a execuției statuetei ne îndeamnă spre o încadrare cronologică în sec. I-II p.Chr., sculptura ajungând la Apulum pe parcursul sec. II-III p.Chr., ca piesă de import.
Statueta din marmură a zeiței Venus a fost descoperită cu ocazia unei cercetări arheologice preventive efectuate în anul 2022, în Alba Iulia (str. Brândușei). Echipa de cercetare a fost alcătuită din: A. Bolog, responsabil științific, G. Balteș, arheolog (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), N. Pâclișan, R. Bobăilă, I. Florea, masteranzi (Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia).
Locul descoperirii se află la aprox. 1100 m sud-vest de castrul legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. A fost cercetat un mormânt de inhumație din epoca migrațiilor, datat în a doua jumătate a sec. V, aparținând unei aristocrate germanice gepide.
Inventarul funerar a fost unul foarte bogat, reflectând statutul social al defunctei și importanța acesteia în comunitate. În apropierea mormântului, la cca. doi metri de latura sudică a gropii, a fost descoperită statueta din marmură reprezentând-o pe zeița Venus.
Probabil această sculptură a fost găsită pe teritoriul orașului roman de familia celei decedate, fiind recuperată dintr-un sanctuar sau dintr-o locuință particulară aflată în vecinătate.
Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, statueta a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratorilor Dan Anghel și Sidonia Petronela Olea. După restaurare, zeița a participat la numeroase ședințe foto, a trecut prin scanarea 3D realizată de Călin Șuteu, și a fost vedeta unui film de prezentare realizat de Andrei Buta și Anca Timofan.
Miercuri, 8 martie, la ora 11, vă așteptăm la Muzeului Național al Unirii Alba Iulia unde Radu Ota, Gabriel Balteș, Dan Anghel și toți cei implicați în descoperirea, restaurarea și digitizarea piesei vă vor oferi mai multe informații despre această spectaculoasă descoperire.
Vestind începutul primăverii, zeița iubirii și a frumuseții a coborât din Olimp pentru a fi admirată într-una dintre cele mai grațioase ipostaze artistice ale ei – Afrodita din Knidos.
Exponatul lunii martie este statueta votivă din marmură de la Apulum care o înfățișează pe Venus în această variantă celebră, o imagine-simbol desăvârșită de marea artă a Antichităţii.
Statuia de cult a Afroditei din Knidos reprezintă primul nud feminin monumental din arta clasică, fiind realizată din marmură de Paros în sec. IV a.Chr. de către faimosul sculptor atenian Praxiteles.
Renumită prin frumusețea ei, opera a fost concepută pentru a putea fi admirată din orice unghi. Această statuie a zeiței frumuseții a stabilit un canon în reprezentarea nudului feminin și a inspirat mai multe variante.
Chiar dacă originalul nu a supraviețuit, tipul iconografic a fost reluat de numeroase copii romane din marmură, bronz și teracotă. Venus Knidos de la Apulum păstrează această ipostază celebră.
Venus, zeița frumuseții și a dragostei, este o interpretare romană a Afroditei din mitologia greacă. Aceasta era fiica lui Uranus, născută din spuma mării. Din sec. II a.Chr., statuile grecești ale Afroditei sunt copiate, uneori cu mici ajustări, pentru a oferi zeiței romane un repertoriu divers de tipuri. Cel mai frecvent sunt reprezentate Venus de Milo, Venus Pudica (Knidos), Venus Anadyomene și Venus de la Capua.
Caius Iulius Caesar și-a construit o imagine oficială prin care familia sa își trăgea originile din legendarul erou troian Enea, fiul Venerei. Cultul zeiței Venus este bine atestat pe teritoriul Daciei romane, atât de epigrafie și gliptică, cât și de numeroase piese sculpturale din piatră, bronz, chihlimbar, os și coroplastică. Multe dintre aceste descoperiri provin din situl roman Apulum.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, propune ca exponat al lunii februarie, un coș de fum (horn) roman de la Apulum.
Exponatul va fi vernisat miercuri, 8 februarie, cu începere de la ora 11:00.
Cum arăta un coș de fum utilizat în epoca romană? O descoperire recentă din situl roman Apulum aduce noi informații cu privire la aspectul și dimensiunile acestor piese care nu aveau doar un rol funcțional, ci și unul decorativ.
Vă vom prezenta un artefact deosebit a cărui formă reflectă atât pragmatismul funcționalității, al utilității, cât și estetica arhitecturală și preocuparea romanilor pentru frumos.
Piesa a fost descoperită în anul 2022, în cursul cercetării arheologice preventive efectuate de un colectiv de arheologi din cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia (Dr. Anca Timofan, drd. Anca Matiș, Dr. Ilie Lascu, Dr. Ovidiu Oargă, Cristian. T Florescu) alături de absolvenți și masteranzi ai Universității 1 Decembrie 1918 Alba Iulia (Andrei Buta, Darius Groza, Iulian Florea, Nicolae Pâclișan) pe terenul fostei tipografii „Altip”.
Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă (canabae) a castrului legiunii a XIII-a Gemina, care a fost ridicată la rangul de municipium Septimium Apulense în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.).
Au fost recuperate mai multe fragmente și părți ale hornului, care, alături de alte materiale de construcție, reprezentintă resturi rezultate în urma dezafectării unei clădiri romane, cel mai probabil o locuință de mari dimensiuni care a funcționat aici între mijlocul sec. II- începutul sec. III p.Chr.
Coșurile de fum romane sunt descoperiri destul de rare, a căror funcționalitate a iscat de-a lungul timpului numeroase controverse. Timp de aproape 70 de ani au existat diverse teorii privind rolul acestor piese: felinare, lămpi sepulcrale, obiecte ritualice, modele miniaturale ale turnurilor romane etc.
Descoperirea câtorva piese care făceau corp comun cu olanele de acoperiș i-a făcut pe cercetători să ajungă la adevărata utilitate, cea practică. Coșuri de fum au fost descoperite în mai multe provincii romane (Britannia, Germania, Pannonia, Dacia) și provin din aprox. 30 de situri arheologice.
În Dacia romană au fost descoperite coșuri de fum la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Turda (Potaissa), Apulum, Drajna de Sus, Tibiscum, Țaga.
Prin aceste coșuri de fum (hornuri) se degaja fumul generat în instalațiile de încălzire amenajate de romani sub pardoseală (hypocaustum), ele fiind fixate direct pe tuburile de aer cald amplasate vertical în pereți.
Coșul de fum de la Apulum, fiind descoperit fragmentar, a fost restaurat în laboratorul muzeului de către Sorin Șerban, Valentin Deleanu și Dr. Dan Anghel, acest important proces presupunând metode specifice de curățare, asamblare a fragmentelor, completare și încadrare cromatică. Astfel, s-a putut constata maniera complicată în care romanii realizau aceste piese și materialul folosit care este lutul local amestecat cu nisip, ca degresant.
După restaurare, coșul de fum a fost scanat 3D de către Dr. Călin Șuteu (Gigapixel Art SRL). Pentru a se putea oferi o imagine cât mai apropiată de forma inițială, artefactul a fost apoi reconstruit integral prin modelare 3D de către arheologul Andrei Buta. Reconstituirea 3D reprezintă pentru Muzeul Național al Unirii Alba Iulia un nou pas în evoluția utilizării tehnologiilor digitale în scopul valorificării patrimoniului arheologic în mediul virtual.
Ce veți vedea la vernisaj? Cu ocazia prezentării exponatului, Dr. Anca Timofan alături de specialiștii implicați în cercetarea și prelucrarea muzeală a piesei vă vor oferi mai multe informații despre această inedită descoperire.
De asemenea, va rula un montaj foto-video cu prezentarea tuturor etapelor de cercetare și documentare, cu interesante secvențe filmate în timpul descoperirii arheologice, restaurării și documentării digitale 3D.
Un ecran tactil va permite vizitatorilor accesarea modelelor 3D reprezentând hornul roman, atât în forma păstrată, cât și în varianta reconstituită digital. Modelele 3D au fost încărcate pe platforma Sketchfab, în cadrul colecției virtuale a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, propune ca exponat al lunii iulie, un posibil instrument muzical preistoric descoperit în anul 2018, în site arheologic de la Tărtăria.
Exponatul va fi vernisat duminică, 15 ianuarie, cu începere de la ora 11:00.
Artefactul, un posibil instrument muzical, a fost descoperit în timpul campaniei de cercetări sistematice a anului 2018 în cunoscuta stațiune arheologică Tărtăria-Gura Luncii. Realizat dintr-o rocă albicioasă, sedimentară, cu perforații longitudinale și verticale provenind dintr-o valvă fosilă din familia Ostreidae, obiectul cântărește 173,67 grame.
Prin analogii și comparație cu alte obiecte din aceeași categorie, a instrumentelor de suflat, specialiștii au ajuns la concluzia că este vorba de un instrument muzical, un fluier vertical fără dop, ceea ce implică menținerea sa în poziţie verticală în momentul utilizării.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va găzdui miercuri, 30 noiembrie 2022, cu începere de la ora 17.00, un eveniment special dedicat Basarabiei.
Sub numele „Basarabia acasă”, se vor desfășura o serie de manifestări care vor include o scurtă prezentare a filmului „Nicolae Costin – Apostol al Românismului”, vernisarea expoziției „Monumentele furate ale Basarabiei”, lansarea volumului „Războiul Monumentelor” și un recital artistic susținut de Viorel Burlacu.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Asociația de Dezvoltare pentru România și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia organizează în perioada 24-25 noiembrie 2022, Sesiunea Științifică Unitate, Continuitate și Independență în Istoria Poporului Român. 104 ani de la Marea Unire (1918-2022), 100 de ani de la Încoronarea regilor României Mari la Alba Iulia (1922-2022).
La această manifestare devenită deja tradiție ca să aibă loc în preajma Zilei Naționale a României, vor participa specialiști de la instituții muzeale sau universitare din România (Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, București, Sighișoara, Deva, Satu Mare și Alba Iulia).
Lucrările conferinței, care va avea deschiderea oficială joi, 24 noiembrie 2022, de la ora 10.00 la Sala Unirii, vor fi împărțite în 3 secțiuni: Arheologie, Istorie și Conservare-restaurare.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va găzdui miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 13.00, vernisajul expoziției Conservare și Restaurare/Artă și Diversitate.
Cu această ocazie vor fi expuse o serie de piese de patrimoniu restaurate de specialiștii muzeului albaiulian din cadrul secției Conservare – Restaurare.
Dintre acestea amintim manuscrise de secol XV, tipărituri românești vechi, ceramică cu o vechime de aproximativ 3500, textile de secol XVII sau icoane de secol XIX.
În cadrul acestei manifestări, care încununează activitatea conservatorilor și restauratorilor muzeului albaiulian din ultimii ani, va fi lansat și un interesant catalog al expoziției.
Evenimentul, care face parte din seria de manifestări dedicate zilei de 1 Decembrie- Ziua Națională României la Alba Iulia, este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Sala Unirii din Alba Iulia va găzdui marți, 1 noiembrie, cu începere de la ora 11.00, vernisajul exponatului lunii noiembrie al Muzeului Național al Unirii din municipiu.
Exponatul lunii noiembrie la muzeul din Alba Iulia, este o gravură ce îl înfățișează pe Mihai Viteazul, prezentă în lucrarea Chronologia Oder Historisches beschreibung aller Kriegsempörungen […], de Hieronymus Ortelius, carte tipărită la Nürnberg, în 1603.
Volumul conține o informație istorică abundentă cu privire la spațiul Europei Centrale, dar și o bogată ilustrație: personalități contemporane cu Mihai Viteazul, bătălii, imagini ale unor orașe și cetăți.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Sala Unirii din Alba Iulia va găzdui joi 6 octombrie, cu începere de la ora 11.00, vernisajul exponatului lunii octombrie al Muzeului Național al Unirii din municipiu.
Exponatul lunii septembrie la muzeul din Alba Iulia, este o cămașă de mătase care a aparținut regelui Ferdinand I (1925).
Achiziționată în anul 1925 de la firma „Jean Bally – Tailleur & Chemisier”, care își avea sediul în București, pe Calea Victoriei, cămașa de mătase făcea parte dintr-un lot mai mare de îmbrăcăminte pe care magazinul lui Jean Bally l-a furnizat Casei Regale.
De altfel, Membrii Familiei Regale au încurajat tot timpul comerțul local, cumpărând produse făcute de firmele renumite de pe Calea Victoriei.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă veți continua să utilizați acest site, vom presupune că sunteți de acord cu asta.
