STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: parlament

  • Sute de parlamentari primesc anual peste 30.000 de euro fără să justifice cheltuielile. Care e situația parlamentarilor din ALBA

    Sute de parlamentari primesc anual peste 30.000 de euro fără să justifice cheltuielile. Care e situația parlamentarilor din ALBA

    De cele mai multe ori românul e suficient de nepregătit să înțeleagă anumite învârteli de la cel mai mare nivel. Însă atunci când este și ajutat să nu le înțeleagă, lucrurile se complică și mai tare. Citim în presă și vedem la televizor că parlamentarii nu o duc chiar atât de bine, că au salarii bunicele, dar și ele ar trebui ajustate la zilele pe care le trăim cu toții, așa așa declară unii parlamentari pentru care nu există termenul „destul”.

    Însă adevărul este puțin diferit. În fiecare an, deputații și senatorii primesc până la 33.000 de euro în baza unei simple declarații pe proprie răspundere. Banii sunt încasați fără ca demnitarul să prezinte vreun document justificativ despre cheltuieli sau să existe vreun control pentru a se constata dacă a utilizat corect sumele. Mai mult, suma urmează să crească cu 25% din martie, conform votului aleșilor din ultimele zile.

    Parlamentarii iau bani fără să prezinte nici un document justificativ


    Acești bani pot fi obținuți pentru 4 tipuri de cheltuieli: protocol, birotică, carburant sau produse pentru curățenie. Senatorii și deputații au decis acum câteva zile să extindă lista. Odată cu decizia de-a mări plafonul, lista de cheltuieli a fost ajustată, dar oricum anumiți parlamentari nu respectă legea și au recunoscut că își cumpără haine, mai dau din bani angajaților sau îi folosesc în acțiuni pentru partid. Mese de protocol, detergenți, carburant și birotică. Pentru aceste patru categorii de cheltuieli, deputații și senatorii au încasat anual aproape 33.000 de euro pe cabinetele lor parlamentare. Tot ce trebuie să facă este să semneze lunar declarația pe proprie răspundere că banii au fost folosiți conform legii. Într-un mandat de patru ani, suma poate ajunge la peste 130.000 de euro (665.000 de lei) în dreptul fiecărui ales.

    Extremele
    Cel care a profitat la maxim de această facilitate a fost chiar premierul României și președintele PNL, Nicolae Ciucă, obținând în 2022 maximumul posibil – 168.480 de lei. În timp ce 2 dintre cei 465 de parlamentari nu au cerut nici un ban în 2022. Poate îi inspirăm! Irineu Darău – senator USR și Marius Andrei Miftode – deputat USR sunt ultimii în listă, fără nici un leu decontat pe propria răspundere.

    Situația parlamentarilor din ALBA

    Nici trimișii din Alba în Parlament nu stau chiar rău la capitolul „bani primiți pe semnătură”.

    RADU MARCEL TUHUŢ – 168.476.00
    FLORIN CLAUDIU ROMAN -167.696,49
    CORNELIU OLAR – 21.060,00
    BENIAMIN TODOSIU – 155.977,00
    DANIEL GHEORGHE RUSU – 141.764,95
    GHEORGHE MATIEŞ – 168.403.27
    IOAN BUMB – 153,046.60

    Este un venit complementar


    Aceste sume se adaugă îndemnizației de parlamentar (care trebuie ajustată, după cum consideră unii parlamentari) și care este de peste 2 mii de euro lunar. De asemenea, deplasările spre Parlament, indiferent de mijlocul de transport (tren, avion) sunt gratuite. Chiar și cazarea în București este decontată, dar și telefon de serviciu sau diurnă.

    Acum poate ne este mai ușor să înțelegem de ce se dau lupte atât de serioase pentru cine să ajungă în Parlament
    După președintele PNL, următorul ierarhic este Secretarul General al PSD, Paul Stănescu care încasează 168.466 lei. Nici Bode nu se lasă mai prejos și a încasat în 2022 suma de 167.742 lei. Aproape de el este și liderul UDMR, Kelemen Hunor cu 163.324 lei. Puțin mai cumpătat este Marcel Ciolacu, președintele PSD cu 143.326 lei în 2022.

    Cum s-a ajuns la această sumă și lipsă de control


    O Hotărâre a Birourilor Permanente reunite ale Camerei și Senatului, publicată în Monitorul Oficial pe 10 iulie 2013, a stabilit ca suma forfetară alocată cabinetelor parlamentare să fie „cel puțin o dată și jumătate din indemnizația lunară a alesului”. Situația financiară s-a schimbat substanțial în ultimii ani, iar suma primită de deputați și senatori a crescut semnificativ. După ce indemnizația brută a unui parlamentar a ajuns la aproape 18.000 de lei, automat s-a majorat și suma forfetară, după cum menționează Cristian Andrei, într-un articol semnat pentru Liberatea.ro. Parlamentul trimite în fiecare lună 28.080 de lei în conturile senatorilor și deputaților. Din martie, suma urmează să fie majorată la peste 35.000 de lei, ceea ce va atrage și o creștere a sumei forfetare pe propria răspundere, ca urmare a unei decizii adoptate de conducerea Parlamentului, pe 10 februarie.

    În rest, numai de bine!

    Foto: Ziarul Unirea

  • Introducerea săptămânii de lucru de 4 zile în România, blocată în Parlament

    Introducerea săptămânii de lucru de 4 zile în România, blocată în Parlament

    Proiectul de modificare a Codul Muncii prin introducerea săptămânii de lucru de 4 zile, inițiat de liberali și susținut de toate celelalte partide parlamentare, nu a întrunit, luni, numărul de voturi necesare pentru a trece de Senat, reprezentanții PSD votând împotrivă.

    Prin introducerea săptămânii de lucru de 4 zile, în loc de 5 zile, în cazul angajaților cu normă întreagă durata de muncă ar urma să fie de 10 ore pe zi, în loc de 8 ore, în limita a 40 de ore pe săptămână, iar în acest mod angajații ar beneficia de 3 zile libere săptămânal, relatează profit.ro

    Comisia de specialitate a întocmit raport de respingere proiectului, însă acesta a fost respins la vot. Ca urmare, a fost supus votului direct proiectul, care, pentru că modifică o lege organică, avea nevoie de jumătate plus unul din voturile tuturor celor 135 de senatori.

    La votul în plen au fost prezenți însă doar 99 de senatori, din care 59 de senatori PNL, USR, UDMR, AUR plus 2 senatori neafiliați au susținut și votat pentru, dar 41 de senatori PSD și senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă au votat împotriva introducerii săptămânii de lucru de 4 zile. Pentru a fi adoptat, proiectul mai avea nevoie de 9 voturi.

    Comisia de specialitate a întocmit raport de respingere proiectului, însă acesta a fost respins la vot. Ca urmare, a fost supus votului direct proiectul, care, pentru că modifică o lege organică, avea nevoie de jumătate plus unul din voturile tuturor celor 135 de senatori. La votul în plen au fost prezenți însă doar 99 de senatori, din care 59 de senatori PNL, USR, UDMR, AUR plus 2 senatori neafiliați au susținut și votat pentru, dar 41 de senatori PSD și senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă au votat împotriva introducerii săptămânii de lucru de 4 zile. Pentru a fi adoptat, proiectul mai avea nevoie de 9 voturi.

    “Creșterile ad-hoc ale pensiilor și salariilor au condus la deficite mari încă dinainte.” Potrivit proiectului, care acum va fi dezbătut și votat de Camera Deputaților, Codul Muncii ar urma să fie modificat și completat cu următoarele noi formulări:

    Alineatul (1) al articolului 112 va avea următorul cuprins: ”Art.112. -(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.” Alineatul (1) al articolului 113 se modifică după cum urmează

    Art.113. – (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederiior Directivei 2003/8d/CE a Parlamentuiui European şi Consiliului Uniunii Europene.”

    Printre considerentele invocate în sprijinul măsurii se numără faptul că tinerii absolvenţi de studii superioare, precum şi persoanele între 25- 40 ani, care sunt extrem de adaptabile, se vor acomoda mai ușor la acest program. De asemenea, persoanele cu familii (1-2 copiii) vor avea mai mult timp pentru cei apropiați.

    Este invocată și opinia specialiştilor în resurse umane, potrivit cărora perioada de adaptare la un astfel de program este în medie de trei luni. Ca urmare, fiecare angajator (fie din mediul privat sau public) trebuie să își asume că, cel un puţin un timp, randamentul oamenilor nu o să fie acelaşi ca înainte de schimbarea programului. Dar, după perioada de acomodare poate creşte productivitatea muncii, este un alt argument invocat.

    Nu învățăm din lecțiile fondurilor – 10 miliarde euro din perioada anterioară îmi dau fiori noaptea Acum, Codul Muncii prevede la Articolul 113 că:

    (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.

    (2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. De asemenea, la Articolul 115 este prevăzut că.

    ”Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore”. Totodată, la Articolul 116 mai este prevăzut că:

    (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern

    (2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. Deși Codul Muncii nu menționează nicăieri însă posibilitatea legală și explicită a săptămânii de lucru de 4 zile cu 10 ore pe zi, atât Consiliul Economic și Social, cât și Consiliul Legislativ au avizat negativ proiectul susținând că săptămâna de lucru poate fi organizată și acum în 4 zile, nefiind necesare alte modificări.

    Consiliul Legislativ a susținut că o astfel de modificare lelgislativă ar fi ”superfluă”, în timp ce Consiliul Economic și Social a arătat chiar că msura ar ”afecta grav activitatea de producție, angajatorii aflându-se în imposibiitatea de a acoperi întreg programul de lucru cu personalul disponibil”. Poziția partidelor care au susținut proiectul, inclusiv din perspectiva oamenilor de afaceri, a fost tocmai că săptămâna de lucru 4 zile nu este prevăzut în mod explicit în legislație, respectiv în Codul Muncii, fiind acum doar o excepție, stabilită prin ”înțelegere” între părți și nicidecum o măsură reglementată juridic.

  • Moțiunea simplă iniţiată de USR împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, a picat în Parlament

    Moțiunea simplă iniţiată de USR împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, a picat în Parlament

    Camera Deputaţilor a respins, miercuri, moţiunea simplă iniţiată de USR împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, potrivit Agerpres.

    S-au înregistrat 98 voturi ‘pentru’ şi 190 ‘împotrivă’ şi 4 abţineri.

    Camera Deputaţilor urmează să dea, în şedinţa de miercuri, votul final la moţiunea simplă iniţiată de USR împotriva ministrului Energiei Virgil Popescu, transmite Agerpres.

    Dezbaterea moţiunii simple a fost programată pentru şedinţa de luni, însă a fost întreruptă în urma incidentului în care liderul deputaţilor AUR George Simion l-a bruscat pe ministrul Energiei în timpul discursului de la tribuna Camerei.

    Şedinţa a fost reluată, ulterior, însă dezbaterile s-au desfăşurat doar cu deputaţii USR, AUR şi neafiliaţi, în absenţa lui Virgil Popescu şi a reprezentanţilor PSD, PNL, UDMR şi minorităţilor, în semn de protest.

    USR a depus săptămâna trecută moţiunea simplă intitulată „Incompetenţa şi minciuna închid lumina în România. Ministrul ‘săptămâna viitoare’ Virgil Popescu, un pericol pentru securitatea energetică a României”.

    Potrivit USR, ministrul Popescu „periclitează” în fiecare zi securitatea energetică a României şi trebuie să plece imediat din această funcţie.

    Semnatarii moţiunii susţin că actualul ministru al Energiei a primit „şansa” să reformeze sistemul energetic şi să pună umărul la consolidarea securităţii energetice a României, însă „a continuat acelaşi dezastru şi aceleaşi combinaţii din ultimii 31 de ani”.

    „Poate nu ştiaţi, dar domnul Popescu este cel mai longeviv ministru al Energiei. Deci a avut timp să ne arate ce poate şi să facă reforme. Dar să vedem ce a făcut Virgil Popescu la minister în ultimii ani. A continuat acelaşi dezastru şi aceleaşi combinaţii din ultimii 31 de ani: a promovat în funcţii cheie din companiile de stat în energie mulţi incompetenţi cu carnet de partid, a amânat să promoveze legislaţia pentru consumatorii vulnerabili odată cu liberalizarea pieţei, a lăsat pe ‘săptămâna viitoare’ decizii care ne-au crescut dependenţa de gazul rusesc şi ne-au făcut să importăm din ce în ce mai multă energie electrică. Mai mult, acest ministru liberal a preluat cu succes de la Liviu Dragnea un discurs anti-companii private. Doar contra unora, pentru că pe altele le-a promovat până şi în PNRR”, se afirmă în moţiune.

  • CCR: Guvernul poate prelungi starea de alertă fără încuviințarea Parlamentului. Carantina stabilită prin ordin al ministrului Sănătății, neconstituțională

    Executivul poate să instituie și să prelungească starea de alertă fără să fie necesară încuviințarea Parlamentului, a decis joi Curtea Constituțională, potrivit unor surse din instituție, informează HotNews.ro.

    CCR a stabilit însă că este neconstituțională prevederea potrivit căreia carantina este instituită prin ordin al ministrului Sănătății.

    CCR a luat aceste decizii în urma sesizărilor Avocatului Poporului.

  • Parlamentarii au scos de pe ordinea de zi proiectul prin care erau eliminate pensiile lor speciale

    Conducerea celor două camere ale Parlamentului a decis joi dimineață să scoată de pe ordinea de zi a plenului reunit inițiativa USR pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. La plen, însă, va fi votat, din nou, proiectul care impozitează pensiile speciale cu până la 85%, astfel încât să poată fi impozitate și pensiile parlamentarilor, informează Digi24.

    Majoritatea pensiilor speciale ale parlamentarilor vor fi impozitate cu doar 10%, pentru că sunt mai mici de 7.000 de lei. Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt cuprinse între 2.000 și 13.000 de lei în funcție de numărul de mandate. Aproape 800 de foști parlamentari primesc pensie specială, potrivit sursei citate.

  • Parlamentul nu mai poate modifica prelungirea stării de alertă

    Conducerea Birourilor Permanente reunite a luat act miercuri de informarea trimisă de către Guvern privind prelungirea stării de alertă pe o perioadă de 30 de zile. Practic, Guvernul Orban a informat doar Parlamentul și nu a solicitat prelungirea stări de alertă folosindu-se de faptul că în lege nu este prevăzut faptul că Legislativul trebuie să aprobe prelungirea stării de alertă, informează HotNews.ro.

    Parlamentul nu poate interveni asupra Hotărârii de Guvern! Motivul? O prevedere explicită din Legea nr. 55, din 15 mai 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

    La articolul 4, alineatul 1, scrie:

    (1) „Starea de alertă se instituie de Guvern prin Hotărâre, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne”.

    Același articol, la alineatele 3 și 4, prevede:

    (3) „Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.”

    (4) „Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.”

    Așadar, încuviințarea Parlamentului este prevăzută doar pentru instituirea stării de alertă, nu și pentru prelungirea ei! Este o scăpare a PSD-iștilor, care au votat legea în această formă, în urmă cu două luni. O scăpare pe care acum o regretă amarnic: nu mai pot face praf strategia Guvernului în lupta cu Covid-19.

    Opoziția și-a dat seama de această scăpare din lege miercuri dimineață, când la Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere a ajuns informarea din partea Guvernului.

    Conducerea Parlamentului a hotărât să trimită o scrisoare premierului Ludovic Orban în care să îi atragă atenţia că această hotărâre trebuie votată de Parlament, iar prelungirea stării de alertă trebuie încuviinţată de parlamentari şi nu doar să fie transmisă spre informare.

  • PSD a anunțat că nu va vota prelungirea stării de alertă. “Nu avem dovada epidemiologică necesară prelungirii”

    PSD a anunțat prin vocea purtătorului său de cuvânt că nu va vota prelungirea stării de alertă anunțată de președintele Klaus Iohannis, informează Digi24.

    “Ideea este în felul următor: Nu avem în acest moment din partea președintelui sau a specialiștilor niciun fel de dovadă epidemiologică necesară prelungirii stării de alertă. Înseamnă că dumnealor trebuiau cu data de 1 iunie să înceapă testarea în masă, lucru oricum întârziat dincolo de orice normă pe care alte țări în rândul cărora vrem și noi să fim… Nu avem niciun fel de dovadă epidemiologică a situației în care se află România. Noi testăm 4-5000 de teste pe zi ceea ce este extrem de puțin și domnul Iohannis vine și ne spune că trebuie să facem lucrul ăsta”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, potrivit Digi24.