STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: piese restaurate

  • Piese restaurate de specialiștii Muzeului din Deva, expuse online

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune online o altă serie de  piese restaurate în Laboratorul  de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

    Prezentarea obiectelor restaurate este oferită de către Daniela Gheară, expert restaurator ceramică, sticlă, porţelan, Secția Restaurare, Investigaţii, Conservare a instituției muzeale.

    ÎN SPATELE VITRINEI

    „Cercetările arheologice preventive efectuate de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, pe traseul autostrăzii Deva-Orăştie în anul 2011, au condus la descoperirea unui număr mare de aşezări aparţinând epocii bronzului, cu un conţinut mare de artefacte. Continuăm seria „În spatele vitrinei” cu prezentarea a două dintre cele mai spectaculoase obiecte ale colecţiei noastre de arheologie aparţinând culturii Wietenberg, faza III-IV. Modelate cu mâna din pastă fină având ca degresant nisip şi pietricele mărunte, sunt decorate pe exterior,  au suprafaţa lustruită  iar arderea făcută în mediu oxidant le conferă o frumoasă culoare cărămizie. Formele identificate sunt „strachina” şi „cana” iar decorul geometric bogat este realizat prin combinarea tehnicilor inciziei şi a împunsăturilor succesive în pasta crudă.

    Artefactele din ceramică descoperite pe şantierele arheologice sunt în general fragmentate, acoperite cu un strat grosier de pământ, praf şi depuneri chimice aderente care pot să ştirbească integritatea şi frumuseţea lor.

    Ajunse în laboratorul de restaurare – investigaţii, sunt cercetate din punct de vedere fizico-chimic, în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor, factorilor de degradare şi a gradului de fragilizare.  Orice obiect ajuns într-un laborator de restaurare are şansa de „a renaşte.”

    Redobândirea integrităţii vaselor şi a decorului, dau posibilitatea lizibilităţii simbolurilor ornamenticii şi interpretării acestora de către specialişti precum şi păstrarea informaţiilor culturale despre poporul care le-a creat şi folosit. Colaborarea interdisciplinară: arheolog, investigator, restaurator, conservator, a permis finalizarea muncii de cercetare şi valorificare expoziţională prin reconstituirea cu metode ştiinţifice a formei originale a unui număr mare de artefacte din ceramică. Obiectele au fost expuse în cadrul Salonului Naţional de Restaurare Matcons 2012 – Craiova”, relatează Daniela Gheară, expert restaurator ceramică, sticlă, porțelan.

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați exponatele restaurate, virtual, pe pagina de Facebook a muzeului și pe site-ul instituției.

  • Piese restaurate din colecțiile Muzeului din Deva: vas din bronz descoperit în zona Sarmizegetusa Regia

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) din Deva continuă expunerea în mediul online a artefactelor restaurate în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

    Piesa prezentată în această săptămână este un vas din bronz descoperit în zona Sarmizegetusa Regia.  Descrierea obiectului restaurat este oferită în rândurile de mai jos de către Ioana Popițiu, expert restaurator metal-ceramică, Secția Restaurare, Investigaţii, Conservare a MCDR.

    “În urma săpăturilor ilegale efectuate de către căutătorii de comori în zona cetăţilor dacice, au fost descoperite o serie de obiecte de patrimoniu recuperate ulterior de autorităţi. Printre acestea se află şi un obiect tip cană, intrat în inventarul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

    Vasul este din bronz, datat în epoca imperială în sec I-II d. Hr., iar după formă şi stil  constituie un import italic provenit probabil dintr-un atelier din Campania ajuns pe teritoriul Regatului dac înaintea de cucerirea romană. Cele mai multe obiecte de acest fel au fost descoperite în aşezările şi cetăţile concentrate în jurul capitalei Sarmizegetusa Regia.

    Avem de-a face cu o cană  înaltă, cu corpul zvelt, uşor bombat, fund concav, buza evazată înconjurată de trei caneluri dispuse uniform. Toarta este supraînălţată, fiind decorată  și prinsă de buza vasului cu capete sub formă de pasăre stilizată. În partea inferioară unde toarta este fixată pe diametrul maxim al vasului se află un cap bărbos cu mustaţă, gura deschisă, sugerând o figură asemănătoare măştilor de teatru. Un canal străbate toarta pe lungime iar de o parte şi de alta se găsesc incizii oblice. Decorul torţii este completat de o proeminenţă aflată pe înălţimea maximă. 

    Starea de conservare a obiectului a fost influențată foarte mult de natura solului în care acesta a zăcut precum şi de compoziţia sa. Avem de-a face cu  produşii de coroziune ai aliajului de cupru care au afectat integritatea pereţilor în profunzime devenind  friabili, în unele locuri pilele galvanice formate au distrus în întregime metalul. Întreaga suprafaţă a obiectului prezintă depuneri minerale și vegetale dispuse neuniform. Pe peretele exterior în locul unde toarta a fost desprinsă accidental,  se observă urme de la o intervenţie empirică, probabil o încercare de lipire cu staniu.

    În urma analizelor şi a investigaţiilor efectuate în laborator precum și a unor teste de curățire, s-au identificat produșii de coroziune, s-a stabilit şi aplicat un flux de restaurare care implică; degresare, curăţire mecanică uscată și umedă, tratament chimic local, stabilizare, neutralizare, completarea porţiunilor lipsă, integrare cromatică, conservare finală”, relatează Ioana Popițiu.

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați artefactul, în mediul online, pe pagina de Facebook și pe site-ul instituției.

  • Piese restaurate de specialiștii Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, expuse online

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune online o serie de piese restaurate de specialiștii instituției în Laboratorul  de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

    Puteți vizita virtual aceste exponate pe pagina de Facebook și pe site-ul instituției.

    <<Drumul anevoios al obiectelor descoperite pe şantierele arheologice trece şi prin Laboratorul de Restaurare – Investigaţii, unde sunt cercetate din punct de vedere fizico-chimic, în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor, factorilor de degradare şi a metodologiei de restaurare. Restauratorul trebuie să înţeleagă un întreg context istoric, social, economic şi artistic pentru a aduce bunul cultural la o stare şi un aspect cât mai apropiat de funcţia originală a acestuia,  pentru a oferi specialiştilor informaţiile istorice necesare în încercarea de a reconstitui viaţa unei comunităţi.

    Restaurarea este profesia care îngemănează ştiinţa şi arta. Orice expoziţie de restaurare este o oportunitate extraordinară de dezvăluire a mecanismului care se desfășoară „în spatele vitrinei”.  Fără conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu nu ar fi posibilă salvarea, păstrarea și expunerea acestora. Restaurarea bunurilor culturale se înscrie în sfera mai largă a activităţii generale de ocrotire a patrimoniului, ea realizându-se prin complicate procese de intervenţie întotdeauna individualizate pe fiecare obiect in parte.

    Restauratorul este cel care în fiecare moment al activităţii sale rămâne conştient de faptul că de el depinde păstrarea unei opere pe care înaintaşii lui au zămislit-o, uneori chiar cu câteva mii de ani înaintea vieții sale. Este cel care descoperă, pas cu pas, povestea unei piese patrimoniale unice. Trăiește apoi, etapă cu etapă, fiecare moment al readucerii la viață al acelei piese. Ştiinţa restaurării şi conservării impune reguli stricte, legi şi structuri, dar nu în ultimul rând cunoaşterea altor discipline – fizica, chimia, biologia – ce stau la baza diagnosticării stării de conservare a piesei şi a procesului tehnologic de restaurare.

    Diversitatea formelor de degradare a obiectelor  complică foarte mult demersurile făcute pentru restaurarea lor pentru că o infinitate de forme de deteriorare presupune o aproape tot atât de mare infinitate de modalităţi de abordare practică, fiecare obiect având propriile sale probleme şi deci intervenţii specifice clar documentate.

    Actul de restaurare nu-şi propune să creeze un bun cultural nou, el trebuie să aducă bunul cultural mobil la o stare şi un aspect cât mai apropiat de funcţia iniţială a acestuia, pentru a oferi specialiştilor informaţiile istorice necesare în încercarea de a reconstitui viaţa unei comunităţi şi de a aduce “în lumina vitrinei” obiectul admirat de publicul larg, dezvăluind astfel din “secretele” ascunse în spatele muncii de restaurare.

    Deschiderea unei expoziţii de restaurare constituie însă o mare surpriză pentru public şi o mare emoţie pentru specialişti. Sunt puţine momentele în care ni se dezvăluie ceea ce se întâmplă în culisele unei expoziţii, cu mult înainte de ridicarea cortinei şi aprinderea reflectoarelor. Deseori se admiră exponatele, fără a se bănui, măcar, munca deosebită a restauratorilor și conservatorilor pentru salvarea şi prezervarea obiectelor muzeale>>, relatează specialiștii Laboratorului de Restaurare, Investigaţii, Conservare al  Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.