Șeful grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a oferit, sâmbătă, o explicație pentru votul Austriei în privința respingerii României pentru Schengen.
El a transmis, într-un mesaj pe Twitter, că îl susține pe cancelarul Austriei Karl Nehammer.
„Situația Austriei din cauza afluxului de migranți este inacceptabilă. Karl Nehammer are tot sprijinul nostru pentru ca acest lucru să se schimbe. Legile Schengen trebuie aplicate din nou corespunzător la frontierele externe ale UE”, a scris Weber pe Twitter.
Amintim că printr-o decizie contestată de aproape toata Europa, România nu a fost acceptată în spaţiul Schengen, după ce Austria s-a opus. Poziția Austriei a rămas nechimbată în ultimele zile, invocând fenomenul migrației ilegale.
Experiența ne arată că implementarea Regulamentului european pentru mineralele care provin din zone de conflict a început cu succes și produce deja efecte, consideră europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE), cel care a fost raportorul Parlamentului European (PE) în acest dosar.
”La jumătate de an de la intrare în vigoare, regulamentul european începe să producă efecte. Cel mai important scop al PE este acela de a schimba în bine viața oamenilor din țările măcinate de conflicte interne, iar regulamentul are capacitatea de a împlini acest obiectiv dacă vom continua să colaborăm cu instituțiile din țările terțe și dacă vom încuraja industriile europene să se comporte responsabil”, a afirmat deputatul european în cadrul unui dialog on-line găzduit, luni după-amiază, de președintele Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a PE, Bernd Lange, și care a fost organizat de Fundația Friderich Ebert. La dialogul Bruxelles – Kinshasa au participat reprezentanți ai Consiliului Economic și Social din Republica Democratică Congo (RDC), ai Reprezentanței UE în RDC, ai asociațiilor industriale europene și societății civile care acționează în plan global.
”Ca raportor în dosarul referitor la mineralele din zonele de conflict am avut ca prioritate implementarea regulamentului european în țările terțe, ajutând comunitățile locale să elimine încălcările drepturilor omului și exploatarea care sunt frecvente în sectorul extractiv din zonele de conflict și statele eșuate. Dialogul cu partenerii din RDC a confirmat faptul că buna guvernare este un element esențial pentru atingerea acestor obiective. De aceea, UE va trebui să acționeze în continuare atât la nivelul serviciului diplomatic european, cât și prin intermediul politicilor de dezvoltare pentru implementarea unor programe concrete. Statele măcinate de conflict sunt de cele mai multe ori state eșuate, în cazul cărora nivelul regional și local al guvernării trebuie consolidat. Este, de asemenea, foarte importantă colaborare cu societatea civilă, iar UE trebuie să continue programele de asistență care susțin societatea civilă și întăresc capacitatea de acțiune a acesteia”, a declarat Iuliu Winkler.
Iuliu Winkler în dialogul on-line găzduit de președintele Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a PE, Bernd Lange, și care a fost organizat de Fundația Friderich Ebert
Potrivit acestuia, experiența din UE arată că implementarea Regulamentului cu privire la mineralele care provin din zone de conflict a început cu succes, majoritatea autorităților naționale de implementare funcționează deja, iar companiile europene au început să construiască inițiative comune, scheme de colaborare în vederea transparentizării lanțurilor de aprovizionare și a verificării originii mineralelor și metalelor care sunt importate în UE.
”Este important pentru viitor ca instituțiile UE să crească eficiența colaborării în două direcții: colaborarea cu actorii economici în interiorul Uniunii pentru a-i ajuta să aplice corect regulamentul și colaborarea cu actorii din țările terțe pentru a crește capacitatea acestora de a reforma sectorul minier cu scopul eliminării abuzurilor în cazul drepturilor omului și pentru a crește bunăstarea și securitatea propriilor cetățeni”, a mai spus Winkler.
Raportul europarlamentarului UDMR a fost adoptat în PE în martie 2017, iar la scurtă vreme a intrat în vigoare. Conform regulamentului, actorii economici și instituțiile statelor membre au avut o perioadă de pregătire în vederea aplicării regulamentului de la 1 ianuarie 2021.
La momentul adoptării în plenul PE a regulamentului, Winkler declara că principalul scop al acestuia este ruperea legăturii dintre activitățile economice, minerit și comerțul cu staniu, tantal, tungsten și aur și finanțarea conflictelor armate cu banii obținuți din aceste activități. El anunța, totodată, și faptul că PE va monitoriza cu atenție implementarea regulamentului de către companiile europene, prin rapoartele periodice pe care CE le va prezenta. Europarlamentarii au posibilitatea, în funcție de efectele pe care aplicarea regulamentului le generează, să intervină și ajusteze prevederile acestuia.
După mai mult de un an de funcționare on-line sau în regim hibrid, Parlamentul European se pregătește pentru o activitate mai eficientă și mai deschisă în perioada post-pandemie, a declarat, marți, pentru Știrile Transilvaniei, deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Trebuie să reluăm în măsură cât mai mare întâlnirile directe cu participarea fizică a deputaților și trebuie să refacem cât mai curând ceea ce distinge Parlamentul European de toate celelalte instituții ale UE, și anume deschiderea față de cetățean. Toate acestea vor fi posibile în măsura în care evoluția pandemiei de coronavirus va fi controlată și campaniile de vaccinare din toate statele membre realizează progresul necesar”, a afirmat europarlamentarul.
Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a inițiat în rândul deputaților un proces de consultare despre activitatea viitoare și a invitat membri să participe în focus grupuri de reflecție care să genereze idei noi și propuneri. La invitația președintelui, Iuliu Winkler face parte din focus grupul pentru intensificarea diplomației parlamentare.
”Avem de luat numeroase decizii, unele cât se poate de practice, cum ar fi accesul fizic al asistenților parlamentari, ai experților și ai stagiarilor în clădirea Parlamentului European sau reluarea sesiunilor plenare organizate la Strasbourg. Este extrem de important și contactul direct cu cetățenii, iar acum, în contextul dezbaterii despre viitorul UE, este și mai important. În fiecare zi, noi, ca parlamentari europeni, trebuie să luăm decizii politice, iar dezbaterea necesară pentru acest lucru este mult mai dificilă în mediul on-line. Întâlnirea personală, dezbaterea, schimbul de idei, argumentarea pozițiilor sunt cu adevărat semnificative doar când se întâmplă nemijlocit. Tehnologia vine în ajutorul proceselor democratice, dar nu se poate substitui dezbaterii democratice directe. (…) Salut inițiativa președintelui Parlamentului European! Domeniul în care particip la dezbatere este unul esențial. Diplomația parlamentară va avea un rol din ce în ce mai mare în relațiile externe ale UE. Trebuie să ne gândim atât la vecinătatea noastră imediată, dar și la partenerii globali ai Uniunii. Trebuie să explicăm parlamentarilor din țările partenere care sunt valorile UE și care sunt mecanismele de decizie care se aplică în UE”, a subliniat Iuliu Winkler.
Politica energetică este cheia tranziției verzi, a atingerii țintelor de reducere a emisiilor cu efect de seră și a acțiunii împotriva schimbărilor climatice, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Grupul PPE din Parlamentul European susține crearea unei Uniuni Energetice funcționale bazată pe doi piloni și anume pe diversificarea resurselor de energie cu accent din ce în ce mai mare pe sursele de energie regenerabilă, respectiv pe dezvoltarea gradului de integrare a pieței energetice comune a UE cu accent pe creșterea interconectivității transfrontaliere în domeniul energetic”, a precizat Winkler.
Potrivit europarlamentarului UDMR, în contextul eforturilor de revenire la creșterea economică după pandemia de coronavirus, UE asigură, prin Programul de Redresare și Reziliență, fonduri pentru obiectivele Uniunii Energetice, și anume pentru decarbonizare și tranziția către energii regenerabile, pentru sporirea eficienței energetice, pentru securitatea energetică, dar și pentru construcția pieței interne unice a energiei și pentru cercetarea din domeniul energetic.
”Țara noastră are trei mari priorități de urmărit la nivel european în privința viitoarei politici energetice comune. În primul rând, să contribuim la izolarea politicii energetice față de influențele ideologice și să salvgardeze interesele noastre în domeniul gazelor naturale și al energiei nucleare. Apoi, să utilizeze resursele de finanțare ale UE, inclusiv cele din Planul de Redresare și Reziliență, pentru investiții majore în noile domenii de vârf ale energiei regenerabile, cum ar fi fabricarea bateriilor și în tehnologiile bazate pe hidrogen verde. Iar în al treilea rând, trebuie să fim foarte eficienți în elaborarea proiectelor aferente Programului pentru Tranziția Justă în cazul celor două mari bazine carbonifere ale României, Valea Jiului și Motru-Rovinari, dar și pentru celelalte regiuni defavorizate în contextul tranziției verzi”, a subliniat Iuliu Winkler.
*Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.
Universitățile din România trebuie să-și exercite rolul de actori esențiali în societate, ele fiind o componentă importantă a țesutului social, fiind generatoare de expertiză, centre de dezbatere și progres, a declarat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”În Uniunea Europeană se pune un accent tot mai mare pe dezvoltarea Spațiului European de Cercetare și al Spațiului European al Educației. În contextul în care obiectivele UE sunt tranziția digitală și tranziția verde, rolul universității în susținerea acestor două procese este esențial”, a afirmat Winkler.
Iuliu Winkler, Eurodeputat UDMR/PPE
Potrivit europarlamentarului UDMR, Grupul PPE din Parlamentul European susține toate inițiativele și programele europene care vin în sprijinul învățământului superior, pentru crearea de rețele de cooperare între universitățile europene, pentru realizarea de proiecte de cercetare și inovare, în vederea schimbului de studenți în cadrul Programului Erasmus+, de exemplu, sau a perfecționării cadrelor didactice.
Iuliu Winkler a precizat că, la nivel european, universitățile sunt jucători centrali, iar acest rol a fost câștigat datorită faptului că spațiul academic se bazează pe gândirea liberă, pe dezbaterea constructivă. ”Cred că, în vremurile tumultoase în care trăim, universitățile trebuie să-și continue și să-și consolideze rolul de generatoare de idei progresiste, care să vină în beneficiul cetățenilor, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă spațiul universitar este liber”, a spus europarlamentarul UDMR.
Deputatul european a arătat că universitățile noastre trebuie să se străduiască să aibă acces la toate beneficiile care decurg din programele și proiectele europene, subliniind că este esențial ca ele să se conecteze la Spațiul European al Educației și la Spațiul European al Cercetării. ”Dar, cred că, la fel de important, este să își ocupe rolul activ în societate. Sunt convins de faptul că viitorul aparține societăților care vor înțelege că progresul și modernizarea depind în cea mai mare măsură de cooperarea dintre universitate, autoritățile publice și mediul antreprenorial”, a mai spus Winkler. În acest fel, conform europarlamentarului UDMR, învățământul superior va fi mai strâns legat de piața muncii și îi va înzestra pe tineri cu acele competențe care sunt căutate de angajatori.
*Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.
Tranziția digitală este provocarea deceniului pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, iar condiția pentru a răspunde cu succes acestei provocări este reușita tranziției digitale în educație, a declarat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Pandemia de coronavirus a demonstrat că trecerea în mediul digital a învățării este dificilă pentru toți tinerii, dar mai ales pentru cei care provin din categorii sociale defavorizate. Excluziunea duce la creșterea inegalității, cu efecte grave asupra viitorului societății. La inițiativa Comisiei pentru Cultură și Educație, Parlamentul European a adoptat recent un raport care recomandă statelor membre să ia măsuri imediate și în care atrage atenția că finanțarea necesară pentru concretizarea acestora este pusă la dispoziție de Uniunea Europeană”, a afirmat europarlamentarul UDMR.
Potrivit acestuia, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să aloce cel puțin 10% din totalul resurselor pentru domeniul învățământului. ”Grupul PPE din Parlamentul European sprijină implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, susține necesitatea unor investiții substanțiale în modernizarea infrastructurii de educație și promovează educația digitală pentru adulți. Învățarea continuă este o realitate pentru toate generațiile active. Pentru o tranziție digitală reușită în domeniul învățământului este nevoie de perfecționarea competențelor digitale ale cadrelor didactice”, a precizat Winkler.
Deputatul european a mai spus că în proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență al Guvernului României sunt alocate peste 4 miliarde de euro pentru educație. ”Consider că proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență prezentat de Guvernul României, prin alocarea unor resurse de peste 4 miliarde de euro pentru educație, satisface recomandările europene. Este important ca în negocierile care vor începe, în luna mai, reprezentanții Guvernului să susțină propunerile din domeniul digitalizării învățământului și să obțină aprobarea acestora din partea Comisiei Europene”, a subliniat Iuliu Winkler.
*Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.
Studenții europeni, tinerii în general, sunt greu loviți de pandemia de coronavirus, ei fiind afectați atât de transferarea cursurilor în mediul online, dar și de rezilierea contractelor de muncă cu timp redus, pericolul major fiind că aceștia, pe zi ce trece, își pierd încrederea în viitor și în educație, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Grupul PPE din Parlamentul European solicită atât statelor membre, cât și Comisiei Europene ajutor imediat și direct pentru tineri. Credem că statele membre trebuie să acționeze urgent și să găsească soluțiile prin care studenții și tinerii să-și păstreze locurile de muncă, iar Comisia ar trebui rapid să mobilizeze toate fondurile de care dispune, cum sunt cele din Garanția pentru Tineret și Erasmus+, concentrându-se direct asupra tinerilor pentru a veni în sprijinul lor”, a afirmat deputatul european.
Studiile de până acum au arătat că tinerii sunt printre cele mai vulnerabile și expuse categorii la anxietate și depresie din cauza pandemiei de Covid-19. ”Știrile pe care le primim din partea specialiștilor nu sunt deloc încurajatoare. Tinerii se află printre cele mai afectate categorii de măsurile anti-Covid, aceștia prezentând, în procente însemnate, manifestări de anxietate și chiar depresie. Conform Organizației Internaționale a Muncii, de la debutul crizei provocate de coronavirus peste 20% din tinerii din întreaga lume s-au luptat cu plata locuinței, iar veniturile a aproape jumătate din studenți au scăzut. Noi credem că tinerii europeni trebuie să beneficieze, pe scară largă, de servicii personalizate și de asistența psihosocială. Doar așa vom putea evita un impact pe termen lung asupra sănătății psihologice a tinerei noastre generații. Finanțarea publică pentru a sprijini aceste servicii este esențială și, prin urmare, cerem statelor membre să dedice surse financiare speciale, inclusiv cele pe care le vor primi în cadrul finanțării UE, pentru a îmbunătăți sănătatea mintală a tinerilor noștri”, a mai spus Winkler.
*Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.
Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, sunt așteptate ca înainte de finele lunii aprilie, să transmită către Comisia Europeană planurile lor naționale pentru a obține finanțările din Mecanismul de redresare și reziliență care însumează în total 672,5 miliarde de euro, a declarat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Grupul PPE din Parlamentul European și-a adus în mod semnificativ contribuția la îmbunătățirea Mecanismului de redresare și reziliență, element central al instrumentului Next Generation EU, care are ca scop diminuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus. O modificare importantă adusă propunerii Comisiei Europene se referă la majorarea de la 10 % la 13 %, a pre-finanțărilor acordate statelor membre. Apoi, europarlamentarii vor putea să evalueze programele și, de asemenea, vor putea decide, o dată la doi ani, dacă este cazul, ameliorarea acelor aspecte care nu funcționează corespunzător în cadrul Mecanismului. Finanțările vor susține, în statele membre, proiecte în domeniul ecologizării și digitalizării, în cel al competitivității și coeziunii economice, în cel al coeziunii teritoriale și sociale, dar și proiecte pentru tineret”, a afirmat deputatul european.
Iuliu Winkler a precizat că România trebuie să fructifice fondurile de 29,2 miliarde de euro ce îi vor reveni prin intermediul acestui mecanism și va trebui, cu ajutorul acestor bani, să continue, prin investiții și reforme, procesul de modernizare. ”Țara noastră trebuie să se pregătească adecvat pentru a face față provocărilor generate de tranziția spre o economie verde și de cea digitală, iar având sprijinul UE, societatea noastră trebuie să devină mai durabilă și mai rezilientă după ce va lăsa pandemia în urmă”, a subliniat europarlamentarul UDMR. Proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență întocmit de guvern vor trebui finalizate până în anul 2026.
*Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.
Trei sferturi dintre IMM-urile europene au fost afectate în ultimul an de restricțiile impuse pentru a contracara pandemia de coronavirus, reiese dintr-un studiu realizat recent de SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European (PPE).
”În acest ultim an, sectorul european al IMM-urilor a fost lovit în plin. În ciuda programelor de ajutor desfășurate în toate statele membre, 7,5% dintre IMM-uri au fost nevoite să-și închidă activitatea, iar 68,5% au fost închise pentru diverse perioade începând din luna martie a anului trecut”, a declarat, marți, europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR), prim-vicepreședinte al SME Europe, cu ocazia lansării rezultatelor studiului amintit.
Deputatul european a afirmat că, în conformitate cu rezultatele prezentate de SME Europe, și mai îngrijorător este faptul că 56% din IMM-urile europene susțin că vor mai supraviețui cel mult 6 luni dacă și în acest an situația va fi similară cu cea din 2020. 18% din IMM-uri spun că au resurse să-și mai mențină activitatea un an.
”Sectorul IMM reprezintă 99% din întreprinderile din Uniune, asigurând două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și contribuind cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE. În aceste condiții, faptul că mai puțin de 25% din micile firme europene sunt sigure că pot să facă față măsurilor luate de contracarare a pandemiei trebuie să fie un semnal de alarmă atât pentru statele membre, cât și pentru Comisia Europeană”, a precizat Winkler.
Potrivit prim-vicepreședintelui SME Europe, sectorul IMM recunoaște rolul important jucat de ajutoarele de stat în această perioadă de criză, însă 61,9% dintre firmele participante au afirmat că programele de asistență sunt dificil de accesat. ”Studiul SME Europe ne arată că sectorul IMM are nevoie de trei intervenții urgente: finanțare și servicii de suport în privința digitalizării și dezvoltării domeniul de e-commerce; consultanță în domeniul planificării și dezvoltării afacerilor; debirocratizarea și simplificarea accesării programelor de asistență financiară pe timp de criză”, a adăugat Winkler.
Acesta este cel de-al doilea studiu realizat de SME Europe de la declanșarea pandemiei de coronavirus. Primul a fost realizat în luna aprilie a anului trecut, iar rezultatele sale au fost date publicității în luna mai 2020, SME Europe elaborând și o serie de recomandări în vederea sprijinirii sectorului IMM în această perioadă de criză.
Rezultatele studiului din acest an și concluziile care s-au desprins din acesta pot fi accesate pe pagina www.smeeurope.eu.
Este important ca, în următorii ani, băncile comerciale și instituțiile financiare din România să folosească în mod activ noile posibilități create de InvestEU pentru a sprijini mediul de afaceri, în mod special IMM-urile și start-up-urile, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE) în declarația sa de vot la adoptarea în Parlamentul European a raportului referitor la acest nou program al UE.
Parlamentul European a adoptat raportul referitor la InvestEU, continuatorul Planului Juncker, care va contribui, în perioada 2021-2027, la creșterea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă și la stimularea inovării.
Statele membre vor putea finanța proiecte beneficiind de garanția UE prin programul InvestEU. Conform lui Winkler, proiectele complexe pot fi co-finanțate din resursele atrase prin InvestEU, din fonduri structurale și din resursele Mecanismului de Redresare și Reziliență. ”Realizarea de sinergii între aceste finanțări este un atu ce trebuie valorificat în România în cadrul unor proiecte menite să impulsioneze creșterea economică durabilă și redresarea din criza provocată de pandemie. De asemenea, România trebuie să folosească întregul suport tehnic de care poate beneficia din partea instituțiilor europene pentru fructificarea acestui instrument financiar. Îmi exprim speranța că băncile comerciale și instituțiile financiare din România vor folosi în mod activ aceste noi posibilități create de InvestEU pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri din țară, în special pentru IMM-uri și start-up-uri”, a precizat Winkler în explicația sa de vot.
Europarlamentarul a mai arătat că InvestEU stabilește o garanție de 26 de miliarde de euro prin care acordă partenerilor săi de investiții posibilitatea de a sprijini proiecte cu grad de risc mai ridicat. InvestEU ar urma să atragă investiții de 373 de miliarde euro, contribuind astfel la redresarea din criza provocată de pandemie și la atingerea priorităților pe termen lung ale UE.
În context, europarlamentarul UDMR și-a exprimat regretul că țara noastră a avut o performanță modestă în folosirea oportunităților asigurate de Planul Juncker în perioada 2014-2020. România a atras sub 800 de milioane de euro care se așteaptă să genereze investiții de peste 3 miliarde de euro. ”Este foarte puțin. Ne situăm pe locul 21 în UE după ponderea în PIB a investițiilor atrase prin Planul Juncker. Sper să fi învățat ceva din experiența avută cu obținerea de finanțări prin Fondul European pentru Investiții Strategice. Din păcate, conform datelor Comisiei Europene, România se situează după state din regiune cum ar fi Bulgaria, Grecia sau Ungaria”, a precizat Winkler. Implicarea băncilor și a instituțiilor financiare din România este crucială pentru facilitarea accesului IMM-urilor la investiții noi. ”Principalul capitol la care Parlamentul European a fortificat instrumentul InvestEU este acela al accesului IMM-urilor la finanțare”, a completat deputatul european.
InvestEU urmărește realizarea de investiții în 4 obiective majore: infrastructură sustenabilă (energie sustenabilă, economie circulară, managementul deșeurilor etc); cercetare, inovare și digitalizare (transpunerea rezultatelor cercetării în practică, digitalizarea industrială, creșterea rolului companiilor inovative etc.); sectorul IMM; investiții sociale și competențe (proiecte de formare continuă, de educație, de sănătate, de locuințe sociale și inovare socială, integrarea persoanelor vulnerabile etc.)
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă veți continua să utilizați acest site, vom presupune că sunteți de acord cu asta.
