STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: religie

  • Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului și lui Hristos Cel Înviat

    Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului și lui Hristos Cel Înviat

    Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului, este prăznuită anul acesta pe 21 aprilie. Nu are dată fixă. Ea este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, prima după Sfintele Paști. La originea acestei sărbători se află o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Potrivit Tradiției, un orb a primit vederea după ce s-a spălat cu apă unui izvor din jurul acestui loc. Orbul ajunge la izvor datorită împăratului Leon (457- 474), pe atunci neincoronat, care împlinește descoperirea făcută de Maică Domnului: „Nu este nevoie să te ostenești, căci apă este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâini apă tulbure, potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii lui cei întunecați”.Mai târziu, când Leon ajunge împărat, ridică pe locul unde s-a petrecut minunea o biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Aici primește vindecare de o boală grea și împăratul Justinian (526-575), care ridică drept mulțumire o biserica și mai mare. Biserica zidită de împăratul Justinian a fost distrusă în anul 1453, de turci.

    Izvorul tămăduirii din timpul lui Leon se păstrează și în zilele noastre. Credincioșii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetăți a Constantinopolului), se pot închină în biserica Izvorului Tămăduirii. Actuală construcție este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se află un paraclis din secolul al V-lea, unde există izvorul cu apă tămăduitoare din trecut.

    De Izvorul Tămăduirii, se sfințesc apele, slujba cunoscută sub denumirea de Aghiasmă Mică. Termenul „aghiasmă” vine de cuvântul grecesc „aghiasmos”, care își are originea în cuvântul „aghios”(sfânt). „Aghiasmos” se poate traduce și că slujba de sfințire, dar și că apă sfințită. Astfel, atunci când spunem „voi face o aghiasmă”, înțelegem slujba, iar când spunem „voi bea un pic de aghiasmă”, ne referim la apă sfințită.

  • Săptămâna Patimilor culminează cu Sfânta și Marea zi de Sâmbătă

    Săptămâna Patimilor culminează cu Sfânta și Marea zi de Sâmbătă

    Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere.

    Potrivit tradiţiei, aceasta este ultima zi de pregătire a Paştilor, când se sacrifică mielul iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale şi definitivează curăţenia. Se spune că nu este bine să dormi în Sâmbătă Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini.

    Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cunoscută drept Sâmbăta Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.

    În Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti. Vopsesc ouăle, în cazul în care nu au făcut acest lucru în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. Deretică prin casă şi pregătesc pentru întreaga familie hainele curate pe care le vor îmbrăca la slujba de Înviere.

    Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

    După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.

    Fa asta inainte de Inviere si cea mai mare dorinta ti se va implini. Ce sa faci in Sambata Mare ca sa ai parte de bine tot anul

    La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului Hristos.

    Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paştelui este marcată de superstiţii, tradiţii şi obiceiuri ce încununează străduinţele creştinilor din timpul Postului Paştelui, marcând încheierea unui ciclu al morţii şi sacrificiului, şi inaugurând o vreme a renaşterii, învierii şi a reînvigorării speranţei şi împlinirii întru Dumnezeu.

    În Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.

    Pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi în decursul întregului an, oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos.

  • Arhiepiscopul Irineu: Suntem datori să aducem bucuria Învierii în rândul celor bolnavi, săraci şi necăjiţi

    Arhiepiscopul Irineu: Suntem datori să aducem bucuria Învierii în rândul celor bolnavi, săraci şi necăjiţi

    Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, Irineu, îndeamnă, în pastorala adresată clerului şi credincioşilor din eparhie, la solidaritate, rugăciune şi fapte de ajutorare a persoanelor vârstnice, care se confruntă în ultimii ani de viaţă cu neputinţe şi suferinţe, precum şi a celor întristaţi de „sărăcie şi necaz”.

    „Anul 2023 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al pastoraţiei persoanelor vârstnice, când atenţia noastră trebuie să se îndrepte spre acestea, făcându-le să se bucure de Înviere ‘cu bucurie negrăită şi preaslăvită’ (…). Au nevoie de bucurie, mai ales în ultimii ani de viaţă când bătrâneţea este însoţită de un cortegiu de neputinţe şi suferinţe. Totodată, noi suntem datori de a aduce bucuria Învierii celor bolnavi în spitale şi în case, celor întristaţi de sărăcie şi necaz şi tuturor celor apăsaţi de greul zilei de azi şi de teama zilei de mâine. Prin rugăciune, fapte de ajutorare şi solidaritate, putem să le împărtăşim acestora speranţa şi bucuria Învierii spre a-i face să înţeleagă că bucuria în credinţă şi bucuria prin cruce reprezintă o cale regală ce ne conduce la părtăşia cu Dumnezeu şi la ‘înnoirea vieţii’ (…)”, spune Arhiepiscopul Irineu.

    Înaltul ierarh ortodox adaugă şi că „oricâţi nori întunecaţi ar putea să apară la orizontul omenirii”, acum este celebrat triumful strălucitor al bucuriei pascale.

    „Dacă un vânt puternic îngreunează drumul popoarelor, dacă marea istoriei devine furtunoasă, nimeni nu trebuie să cedeze descurajării şi neîncrederii. Hristos este ‘viu în vecii vecilor’ (…), gata să ajute la nevoie. În lumea noastră marcată de conflicte violente între popoare, de confuzie şi de instabilitate, noi suntem chemaţi să trimitem raze şi unde de bucurie către toţi aceia care sunt trişti, melancolici, pribegi, însinguraţi, istoviţi şi zdrobiţi”, arată Arhiepiscopul.

    Irineu mai spune că bucuria omenească şi bucuria creştină sunt două realităţi diferite ce se integrează în Hristos, Dumnezeu adevărat şi Om adevărat.

    „Când experimentezi bucuria, caracterul uman cunoaşte un fel de transfigurare: lumea ni se dăruieşte nouă, iar noi suntem recunoscători să trăim bucuria ca experienţă a plinătăţii de sens, care deschide viitorul şi întăreşte speranţa în suflet. (…) În primul rând, bucuria credinţei se intensifică şi se statorniceşte atunci când omul are o relaţie iubitoare cu Dumnezeu, fără Care toate lucrurile devin sumbre şi dificile. Această relaţie se concretizează prin rugăciune, eliberare de patimi şi pocăinţă, prin cuvânt bun şi vieţuire virtuoasă. (…) În al doilea rând, creştinul se bucură şi păstrează bucuria în inima sa atunci când manifestă iubirea milostivă faţă de aproapele său. (…) Bucuria egoistă nu are viaţă lungă, pe când bucuria dăruirii este cea care rămâne pentru totdeauna. (…) Deci, avem datoria să ne bucurăm de binele semenilor şi să suferim când ei sunt întristaţi”, conchide înaltul ierarh.

  • Muzeul ASTRA va fi închis sâmbătă, până la slujba de Înviere

    Muzeul ASTRA va fi închis sâmbătă, până la slujba de Înviere

    Muzeul ASTRA situat în pădurea Dumbrava Sibiului, la marginea municipiului, va fi închis sâmbătă, până seara, când publicul va putea participa la slujba de Înviere care va fi oficiată la una din bisericile de lemn din incinta muzeului, Biserica din Bezded, au anunţat reprezentanţii instituţiei.

    Joi, de la ora 18, va fi oficiată Denia celor 12 evanghelii, iar vineri, în Biserica din Bezded din Muzeul ASTRA vor avea loc două slujbe: prima de la ora 10, scoaterea sfântului epitaf, iar de la ora 18, slujba prohodului.

    Vizitatorii au acces în Muzeul ASTRA, vineri, între orele 10 şi 18. Sâmbătă, accesul vizitatorilor va fi permis doar de la ora 23, pentru slujba de Înviere, oficiată la Biserica din Bezded, urmată de împărţirea paştilor. Duminică, Muzeul ASTRA va fi deschis în intervalul 11-18, iar luni, între orele 8 şi 18.

  • Cardinalul Lucian: Învierea este adevărată mântuire a întregii omeniri

    Sărbătoarea Învierii este expresia cea mai înaltă şi mai plină de măreţie a acelei iubiri nesfârşite care îmbrăţişează omenirea întreagă şi care învinge răul, afirmă în pastorala sa adresată credincioşilor Cardinalul Lucian, Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş.

    „Este celebrarea Tainei mântuirii din robia păcatului şi a morţii, este celebrarea glasului Cerului deschis, a iubirii lui Dumnezeu dovedite prin jertfa vieţii Fiului Său, preţul răscumpărării neamului omenesc. (…). Dumnezeu îşi manifestă şi îşi exprimă dragostea, chiar dacă omul continuă să îşi trăiască realitatea vieţii răscolit de păcat. (…). Noi creştinii credem că Învierea este adevărata mântuire a întregii omeniri. Moartea şi iadul au fost distruse, iar păcatele ne-au fost iertate. (…). Înflăcăraţi fiind de acestea, datori suntem şi noi, asemenea femeilor care au alergat cu bucurie mare să vestească ucenicilor că Domnul a înviat, să împărtăşim speranţa şi trăirile noastre tuturor oamenilor”, spune Cardinalul Lucian, care este şi Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma.

    Acesta arată că Mântuitorul se află şi în cel flămând şi în cel însetat, în cel întemniţat sau străin, în cel gol sau în cel bolnav.

    „El este viu şi prezent în altarul uman aflat la fiecare colţ de stradă, în altarul uman aflat pe fiecare pat de spital, sau în altarul uman care se luptă pentru salvarea vieţilor. Ne gândim în aceste momente la fraţii noştri greu încercaţi de războiul din Ucraina, dar şi la populaţiile din Turcia şi Siria, grav afectate de cutremurele care au cauzat o adevărată tragedie. Ei sunt fraţii noştri. Lacrimile lor sunt lacrimile noastre. Dumnezeu suferă alături de ei şi de noi”, spune înaltul prelat greco-catolic.

    Cardinalul Lucian face referire şi la faptul că deşi sunt atâtea zvonuri şi ştiri false în jurul nostru, a fost şi rămâne important faptul că apostolii, după ce au aflat de la femeile mironosiţe vestea Învierii, au mers la mormânt să vadă cu ochii lor ce s-a întâmplat. „Ucenicii nu au verificat vestea învierii lui Isus doar pentru ei, ci şi pentru noi. Certitudinea lor devine şi certitudinea noastră. Bucuria lor devine şi bucuria noastră”, punctează prelatul.

    Acesta subliniază că vremurile tulburi pe care le trăim arată că există nevoie de convertire continuă, extinsă de la fiecare credincios la întreaga Biserică, în componenta sa umană şi istorică.

    „Cuvântul Domnului ne întăreşte ori de câte ori înfruntăm nedreptăţi în societate şi ne învaţă să le depăşim aşa cum Isus Însuşi a făcut, mărturisind adevărul cu iubire şi iertare”, spune cardinalul Lucian, care face referire şi la demolarea lăcaşului de cult greco-catolic din Ungheni, „o veste tristă, un eveniment nedrept şi de neimaginat într-o societate democratică şi în relaţiile dintre Bisericile surori”.

    El aminteşte şi faptul că 2023 este pentru Biserica Greco-Catolică un prilej de sărbătoare, deoarece se celebrează 170 de ani de la ridicarea Episcopiei Române Unite din Transilvania la demnitatea de Mitropolie.

    „Doar prin credinţă vom gusta din semnificaţia Învierii! Credinţa ne luminează, ne susţine şi ne transformă. Fără credinţă suntem singuri, suntem săraci sufleteşte şi nu putem vedea dincolo de mormânt. (…). Aşa cum ducem acasă ‘lumina’, în Sfânta Noapte a Învierii, la fel să ducem, zi de zi, lumina lăuntrică a credinţei noastre acolo unde trăim, unde muncim, unde studiem. Aceasta înseamnă să trăim ca adevăraţi creştini în familia noastră, să ne facem datoria conform principiilor creştine la locul de muncă, la şcoală şi în societate”, mai spune în pastorală capul Bisericii Române Unite cu Roma

  • Concurs de muzică religioasă „Imn de slavă, dragoste și dor de dăinuire și nemurire”, la Catedrala Episcopală. Paula Seling, invitat special

    Concurs de muzică religioasă „Imn de slavă, dragoste și dor de dăinuire și nemurire”, la Catedrala Episcopală. Paula Seling, invitat special

    Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului şi Ansamblul Folcloric Național Artistic „Transilvania”, în parteneriat cu CJ Maramureș, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” Baia Mare, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români Baia Mare, Asociația Culturală „Theologos” organizează Concursul de muzică religioasă „Imn de slavă, dragoste și dor de dăinuire și nemurire”.
    Concursul se adresează tinerilor talentați cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani şi va avea loc duminică, 9 aprilie, la Catedrala Episcopală.

    Participanții vor evolua conform celor două secțiuni de concurs, secțiunea I – Muzică Psaltică și Secțiunea II – Cântări religioase tradiționale (pricesne). Evaluarea va fi realizată de către un juriu de specialitate format din etnologi, muzicologi și persoane avizate – reprezentanți ai instituțiilor implicate. Intrarea în concurs se va face potrivit preselecției on line. În concurs vor intra, la fiecare secțiune, câte 10 participanți. Toți participanții vor fi promovați la evenimentele cultural-religioase întreprinse de instituțiile organizatoare.
    PROGRAM:
    15:00 – 17:00 I Concursul de muzică religioasă
    17:00 – 19:00 I Concertul „Din suflet de creștin”
    Recital – Invitat Special I Paula Seling

    Juriul va fi format din Paula Seling, conf.univ.dr. Delia Suiogan – Facultatea de Litere, Centrul Universitar „NORD” Baia Mare Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Pr. lect. univ. dr. Petrică Aurelian Covaciu – profesor la catedra de Muzică Bisericească din cadrul Departamentului de Teologie „Justinian Arhiepiscopul” – Centrul Universitar „NORD” din Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Iuliana Dragoș – directorul Ansamblului Folcloric Național Artistic „Transilvania”, Pr. cons. Virgil Jicărean – Consilier Eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Eduard Albina – Dirijorul Orchestrei Ansamblului Folcloric Național Artistic „Transilvania”, Părintele Iacob Feresoaru – Viețuitorul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” Poiana Brașov, Absolvent al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” Sibiu, protopsalt al Mănăstirii Vatoped 7 ani
    Premii acordate: marele premiu – Trofeul Festivalului. Ordinul Cultural „Crucea Nicolae Steinhardt” (2.500 lei)
    Secțiunea I: premiul I – Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” (2.000 lei), premiul II – Medalia Culturală „Nicolae Steinhardt” (1.500 lei), premiul III – Icoana Maicii Domnului (750 lei), menţiuni (400 lei), premii speciale (400 lei)
    Secțiunea II: premiul I – Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” (2000 lei), premiul II – Medalia Culturală „Nicolae Steinhardt” (1.500 lei), premiul III – Icoana Maicii Domnului (750 lei),menţiuni (400 lei), premii speciale (400 lei)
    Câștigătorul Marelui Premiu va participa în recital la ediţia următoare.

  • 34 de ani de la mutarea la Domnul a monahului Nicolae Steinhardt

    34 de ani de la mutarea la Domnul a monahului Nicolae Steinhardt

    Astăzi, 30 martie, se împlinesc 34 de ani de la mutarea la Domnul a monahului N. Steinhardt Delarohia, care s-a converit la Ortodoxie, botezat în închisoarea de la Jilava de către Arhimandritul Mina Dobzeu în 15 martie 1960, încarcerat și el.
    După eliberarea din detenţie şi după moartea tatălui său, în 1967, Nicolae Steinhardt începe să caute o mănăstire unde să-şi trăiască restul zilelor, însă mai mereu era întâmpinat cu refuzuri, fiindcă stareţii se fereau de un fost deţinut politic.
    Din anul 1973, N. Steinhardt vizita Mănăstirea Rohia, care l-a cucerit imediat şi pe deplin; în 1979 se stabileşte definitiv acolo, pe postul de bibliotecar, iar Părintele Serafim Man îi promite că îl călugăreşte. La 16 august 1980 este tuns în monahism de către episcopul Iustinian Chira şi de către arhiepiscopul Teofil Herineanu, primind numele de Nicolae.
    Steinhardt este creatorul unei opere unice în literatura română, „Jurnalul fericirii”, rămasă posterităţii drept „testamentul” său literar.


    Steinhardt pune în ordine cele peste 25.000 de volume ale bibliotecii Mănăstirii Rohia – una dintre cele mai impresionante colecţii existente vreodată în mănăstirile româneşti -, participă la slujbe, predică, dar îşi dedică timpul şi activităţii literare.
    La 30 martie 1989, trece la cele veşnice, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Rohia.
    Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului: „fidelitatea în prietenie, suferința pentru Hristos, credința și mărturisirea până la martiriu” sunt virtuțile care îl recomandă drept un model pentru tinerii de astăzi.
    Preasfinția Sa ne mai mărturisește faptul că „de la părintele Nicolae am învățat că, în fața celor care încearcă să ne umilească, să ne denigreze credința și valorile în care credem se cuvine să stăm cu fermitate și să le răspundem pe măsura netrebniciei lor, fără cruțare și iertare, pentru că atentează la însăși ființa noastră care este după chipul și asemănarea lui Dumnezeu!”.


    Cu siguranță, această pleiadă a culturii, dar totodată unică și de o simplitate aparte – N. Steinhardt, arhim. Serafim Man și Înaltpreasfințitul Justinian – fac din Mănăstirea Rohia – printr-o evocare unică și nemaiîntâlnită a meșteșugului cuvintelor Preasfințitului Părinte Iustin – o Mănăstire a culturii, a dorurilor spuse și poate, încă, nespuse. Este exact ceea ce afirma și N. Delarohia la un moment dat: „Dăruind lumina pe care nu o ai, o vei dobândi și tu!”.
    Veșnica lui pomenire din neam în neam!

  • Slujba Canonului cel Mare, oficiată de Preasfințitul Iustin la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare

    Slujba Canonului cel Mare, oficiată de Preasfințitul Iustin la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare

    În această zi, miercuri, în săptămâna a cincea a Postului Mare, se oficiază Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, numit și „Canonul lacrimilor”.
    Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul se va citi integral în cadrul Deniei din această seară (cuprinzând toate cele patru părți) fiind una dintre cele mai frumoase slujbe ale bisericii ortodoxe.
    Amintim faptul că din punct de vedere liturgic, Denia este o Utrenie care se săvârșește în seara zilei precedente. Așadar, Denia Canonului este Utrenia zilei de joi, 30 martie, săvârșită miercuri seara.
    Canonul cel Mare prezintă în peste 250 de stihiri, alcătuite din nouă cântări duhovnicești, istoria mântuirii neamului omenesc, încă de la căderea în păcat a protopărinților noștri, Adam și Eva, și până la Pătimirile și Învierea Domnului. O atenție deosebită este acordată în canon răscumpărării omului din robia păcatului, mijlocită de Mântuitorul, prin Jertfa de pe Cruce.
    Slujba Canonului cel Mare va fi oficiată în această după-amiază, cu începere de la ora 15:00, de către Preasfințitul Părinte Episcop Iustin la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

  • Se reia „Marșul pentru Viață”. Programul manifestaţiei împotriva avortului în Baia Mare

    Se reia „Marșul pentru Viață”. Programul manifestaţiei împotriva avortului în Baia Mare

    Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, sâmbătă, 18 martie, cu începere de la ora 15:00, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului în colaborare cu instituțiile partenere, va organiza „Marșul pentru Viață” 2023 pe următorul traseu: Bulevardul Regele Mihai I – Bulevardul Unirii – Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”.
    Acest eveniment are în vedere sensibilizarea societății la fenomenul alarmant al avortului, și s-a desfășurat la nivel național în fiecare an, în toate Eparhiile, în numeroase orașe. După o perioadă de întrerupere cauzată de pandemie, „Marșul pentru Viață” s-a reluat.
    Îi îndemnăm pe preoții și pe credincioșii noștri din Protopopiatul Baia Mare să participe la această manifestare mărturisitoare, cu profunde conotații creștine.

    Programul „Marșul pentru Viață” în Baia Mare:
    Ora 15:00
    Întâlnirea participanților în Piața Revoluției
    Încolonarea câte 3, în ordine: Icoana Maicii Domnului, ASCOR, ATOCEM, ATOP Baia Mare, Asociația Femeilor Ortodoxe „Mironosițele Femei” din Baia Mare, Asociația „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, profesorii si studenții Departamentului de Teologie „Justinian Arhiepiscopul”, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, inspectorul școlar și profesorii de religie din Municipiul Baia Mare, clerici si diaconi, studenții și elevii școlilor teologice, cadrele didactice de religie împreună cu elevii, credincioși din Protopopiatul Baia Mare și din împrejurimi.
    Ora 15:30
    Începerea „Marșul pentru Viață” în Municipiul Baia Mare conform programului stabilit, pe traseul: Bulevardul Regele Mihai I – Bulevardul Unirii – Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”.
    Ora 16:00
    Sosirea participanților la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”
    Mesajul copiilor și al tinerilor
    Mesajul unei mame
    Mesajul Ierarhului
    Ora 17:00
    Slujba Vecerniei la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”

    În ședința din 9 februarie 2017, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât binecuvântarea și sprijinirea organizării, la nivel naţional a Marșului pentru Viață.

  • Din inima Maramureșului, tocmai în America de Sud, în capitala Venezuelei – Caracas. Acolo au ajuns cele 60.000 bucăți de șindrilă

    Din inima Maramureșului, tocmai în America de Sud, în capitala Venezuelei – Caracas. Acolo au ajuns cele 60.000 bucăți de șindrilă

    Au ajuns din Maramureș, în America de Sud, în capitala Venezuelei – Caracas, cele 60.000 bucăți de șindrilă oferite de către Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului spre a fi învelită biserica de lemn construită în stil maramureșean, care deservește comunitatea creștinilor ortodocși de pe Continentul Sud American.
    Biserica din Caracas a fost construită de meșteri maramureșeni și a fost sfințită de Patriarhul vrednic de pomenire Teoctist al României în luna noiembrie a anului 1999.

    Printr-un gest fratern, la rugămintea IPS Nicolae, Mitropolitul celor două Americi, PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului și Sătmarului împreună cu maica Filoteia, stareța Mănăstirii Bârsana, au dăruit sub formă de donație toată șindrila necesara înnoirii acestei minunate biserici cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, care reprezintă România – Maramureșul și tradiția bisericilor de lemn din Maramureș la aproximativ 10.000 de kilometri de locul unde s-au născut aceste capodopere în stil maramureșean.

    Comunitatea ortodoxă din Caracas era în imposibilitatea de a acoperi biserica în stilul ei original așa că printr-o frumoasă colaborare frățească între Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Mitropolia celor două Americi, respectiv, Mănăstirea Bârsana și Parohia Ortodoxă din Caracas, a fost rezolvată această problemă, iar biserica maramureșeană va străjui în următorul sfert de secol (cam atâta rezista o generație de șindrilă) pe Continentul Sud American, ducând mai departe faima și geniul meșterilor maramureșeni.
    În Venezuela există o comunitate românească de aproximativ 150 de persoane, formată din cetățeni români ortodocși care au emigrat în perioada regimului comunist, dar și cetățeni de etnie evreiască, originari din Romania, emigrați în perioada celui de-al II-lea Razboi Mondial sau ulterior.

    Caracasul este una din cele mai moderne capitale ale Americii Latine, în care trăiesc astăzi circa 6 milioane de oameni. Având în vedere numeroasa comunitate românească de aici, Patriarhia Ortodoxă Română a trimis încă din anul 1968 un preot pentru a sluji. În prezent, aici slujește părintele Gerardo Antonio Gracia care este de origine venezueleană.

    Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

    Pr. Adrian Dobreanu