Vineri, 18 martie se împlinesc 116 ani de la primul zbor. De la marele succes aviatic al lui Traian Vuia, care în data de 18 martie 1906, la Montesson, în apropiere de Paris, a deschis porțile cerului după ce a reușit primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, cu motor propriu.
Însă drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu şi-a permis constucţia primului aparat de zbor.
Începuturi
Traian Vuia s-a născut în luna august a anului 1872 în satul Surducu Mic, judeţul Timiş. Deși a avut o minte strălucită, viitorul prim aviator nu a avut destul bani pentru a urma decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta. După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, din cauze financiare, Vuia s-a înscris la Drept şi după absolvire a lucrat ca avocat în Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai. La 6 mai 1901, Traian Vuia și-a luat doctoratul în Ştiinţe Juridice.
Paris, o şansă
La scurt timp, aflat la Lugoj unde încerca să-şi construiască aparatul de zbor pe care-l numeşte „aeroplan-automobil”, a hotărât că numai capitala Franţei i-ar putea oferi o soluţie. Pe atunci Parisul era centrul pioneriatului în aviaţie, iar Vuia a văzut o şansă de finanţare şi a decis să plece în iulie 1902.
A sperat că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanţeze proiectul, dar s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o maşină zburătoare mai grea decât aerul ar putea zbura.
Inventatorul român și-a prezentat ideea celebrului Victor Tatin, un cunoscut teoretician care a construit în 1879 un model experimental de aeroplan. Acesta a fost imediat interesat de proiect, dar a încercat să-l convingă pe Vuia să renunțe pentru că aparatului îi lipseşte un motor adecvat şi este instabil. Totuși, românul a continuat să-şi promoveze proiectul şi l-a trimis Academiei de Ştiinţe de la Paris pe 16 februarie 1903, prezentând atât posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât şi procedura de decolare.
Avionul lui Traian Vuia, prea utopic pentru Academia de Ştiinţe de la Paris
Academia i-a respins proiectul cu motivaţia că ar fi prea utopic, cu menţiunea că: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis„.
Doctorul în Ştiinţe Juridice îi ignoră şi pe aceştia şi se înscrie pentru obținerea un brevet, care îi este acordat pe 17 august 1903 şi publicat pe 16 octombrie în același an. Invenţia brevetată se numeşte „aeroplan automobil”.
Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aeroplanul automobil „Vuia I” a zburat pentru prima dată. A fost nevoie de aproximativ 50 de metri pentru ca aparatul de zbor să atingă portanța, după care a zburat circa 12 metri, la o înălțime de 1 metru de la sol. Din cauza unui vânt lateral puternic, avionul nu a putut zbura mai mult, dar premierea fusese deja realizată. Avionul era construit dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză, care îi dădeau aspectul unui liliac, iar trenul de aterizare era format din patru roți cu pneuri. În total cântărea în jur de 250 de kilograme.
Invenţia primului aparat de zbor autopropulsat, contestată
Acceptarea aparatului „Vuia I” ca fiind primul aeroplan care a zburat autopropulsat a fost de multe ori negată de comunitatea internaţională; chiar şi astăzi subiectul continuă să fie unul foarte controversat. Reușitele lui Vuia au fost de-a lungul timpului ignorate de Aeroclubul Francez și chiar de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a și îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi.
Dumitru Prunariu, primul roman care a zburat în spațiul cosmic, a declarat următoarele în Parlamentul European, cu prilejul unei conferințe organizate la 111 ani de la reușita lui Vuia: ”Acesta a fost primul zbor al unui aparat autopropulsat mai greu decât aerul, chiar dacă premierea le-a fost atribuită eronat altor inventatori. Francezului Santos-Dumont a obținut aceeași reușită, dar în toamna aceluiași an. Frații Wright, cărora le-a fost atribuită eronat prima reușită de acest fel s-au folosit de o catapultă pentru a decola. Evident, nu trebuie subapreciate în nicio măsură celelalte inovații ale lor. Deși pare modest, impactul la acea vreme a fost foarte puternic. Presa străină consemna atunci că zborul lui Vuia a fost primul de acest fel și au fost dedicate articole întregi reușitei inventatorului roman”.
Muzeul Traian Vuia
În cinstea marelui inventator, în comuna care îi poartă acum numele, a fost inaugurat în data de 25 aprilie 2012, ”Muzeul Traian Vuia”. Cei care îi trec pragul pot vedea mai multe machete ale aparatelor de zbor pe care acesta le-a construit, printre care și cea a aeroplanului cu care Traian Vuia a rulat pe pista de la Montesson de lângă Paris în 18 martie 1906. De asemenea, cei interesați pot cerceta imagini şi documente istorice din perioada studiilor pe care inventatorul bănăţean le-a făcut la Făget, Lugoj şi Budapesta, precum şi acte legate de perioada petrecută la Paris.
Contestat și contestatar, Traian Vuia a fost, este și va rămâne una dintre personalitățile bănățene care a scris importante pagini de istorie pentru zona noastră și nu numai. ”Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă știu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanță are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există” – spunea Traian Vuia.