Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR/EPP) a declarat astăzi, cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, că sărbătoarea este strâns legată în acest an de manifestările dedicate Anului european al tineretului (EYY2022), iar Comisia Europeană și Consiliul Europei fac eforturi pentru a lărgi numărul de limbi străine pe care oamenii le învață de-a lungul vieții lor, pentru a îmbunătăți plurilingvismul și înțelegerea interculturală.
”Ziua Europeană a Limbilor din 26 septembrie a devenit, de-a lungul anilor, o ocazie unică de a sensibiliza publicul cu privire la bogata diversitate lingvistică și culturală a Europei. În acest an, Ziua Limbilor Europei este pusă în slujba tinerilor. Aceasta este abordarea susținută de Grupul PPE din Parlamentul European, este abordarea pe care o promovez și eu. Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită pe 26 septembrie, trebuie să devină mai cunoscută și mai bine apreciată și în România.”, a spus Iuliu Winkler.
Deputatul european spune că implicarea tinerilor europeni pentru a împărtăși viziunea lor este extrem de importantă pentru noi toți. Acesta este motivul pentru care, în 2022, sărbătorile în jurul învățării limbilor străine merg, de asemenea, mână în mână cu Anul european al tineretului.
”#EYY2022 se concentrează pe importanța tinerilor europeni pentru construirea unui viitor mai bun și îi sprijină în apărarea și promovarea libertății, a valorilor europene și a solidarității, oferindu-le oportunități de a-și împărtăși viziunea, de a întâlni oameni și de a se implica în activități în întreaga Europă. Îi încurajez pe toți tinerii să participe activ la aceste evenimente. ”, a completat deputatul european Iuliu winkler.
Ziua Europeană a Limbilor a fost instituită în comun în 2001 de către Comisia Europeană și Consiliul Europei. Aceasta se străduiește să lărgească numărul de limbi străine pe care oamenii le învață de-a lungul vieții lor pentru a îmbunătăți plurilingvismul și înțelegerea interculturală.
Eurodeputatul UDMR/EPP, Iuliu Winkler a declarat astăzi pentru Știrile Transilvaniei că decizia Consiliului European prin care țările membre își asumă reducerea voluntară a consumul de gaz cu 15%este ”o victorie a solidarității în Uniunea Europeană vizavi de încercările Federației Ruse de a folosi energia ca pe o armă împotriva țărilor membre.”
Winkler consideră că nu este ceva nou ca Moscova să aibă ”mâinile pe robinetul de gaze și să șantajeze întreaga Uniune Europeană”, dar acum s-a dovedit că Uniunea este solidară și a luat această decizie de reducere voluntară a consumului de gaze. Winkler a spus însă că trebuie să înțelegem ce se ascunde în spatele acestei reduceri ”voluntare” care, în anumite condiții, poate deveni obligatorie pentru statele membre.
”Reducerea poate deveni obligatorie în momentul în care situația s-ar înrăutăți și Consiliul European – la propunerea Comisiei Europene – va putea hotărî că reducerea de 15% devine obligatorie. Mecanismul va putea fi activat tot printr-o decizie a statelor membre, adică o decizie a Consiliului de miniștri, exact cum s-a întâmplat astăzi”.
De asemenea, spune eurodeputatul EPP, decizia de astăzi nu este finalizată, ea fiind urmată de o ”procedură scrisă” , unde se vor stabili amănunte foarte importante, precum actualizarea planurilor naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere sau procedura de plată ”pentru că în momentul în care un stat membru – România spre exemplu – contribuie cu un anumit volum de gaze naturale aflate în rezerva strategică, atunci este evident că trebuie stabilit prețul acestora, care va fi prețul pieței de la acel moment”.
Ascultă aici întregul dialog purtat cu eurodeputatul Iuliu Winkler
În declarația pentru Știrile Transilvaniei, Iuliu Winkler a enumerat și excepțiile acestei decizii, pe care le-a considerat logice. De asemenea, consideră eurodeputatul, politica energetică este o competență a statelor membre, neexistând o politică energetică comună, așa că Parlamentul European nu are vreo competență în legătură cu noul mecanism.
Trei scenarii posibile pentru gazul rusesc
Întrebat ce s-ar putea face pe termen lung pentru asigurarea securității energetice a Uniunii Europene, Winkler a subliniat că există trei scenarii posibile în legătură cu gazul în Uniunea Europeană în lunile următoare.
Primu scenariu, optimist, este acela în care livrarea gazelor din Rusia va continua, chiar și cu un debit redus, așa cum e cazul astăzi. Al doilea scenariu este acela al reducerii severe a volumului de gaze livrate de Rusia, fapt ce ar putea fi motivat de Moscova prin pretinse motive tehnice care nu încalcă contractele existente. Cel de-al treilea scenariu este cel în care Putin, care folosește livrările de gaze ca pe o armă, va decide să oprească complet robinetul pentru Europa. Indiferent ce anume se va întâmpla, spune Winkler, Comisia Europeană este obligată să ia în calcul cel mai negru dintre aceste scenarii.
”Este vorba despre principiul răspunderii. Nu ne putem gândi că va fi bine pentru că vom avea noroc de o iarnă ușoară. Dar dacă vom avea o iarnă lungă și grea? Privită din această perspectivă, decizia de astăzi a Consiliului European este nu doar un triumf al solidarității ci și un triumf al responsabilității.”, a spus Iuliu Winkler.
Eurodeputatul susține că, pentru viitor, este absolut necesar să continuăm decuplarea de gazele rusești, dar asta este o chestiune care nu poate fi rezolvată nici în șase luni și nici într-un an.
Economisirea nu înseamnă neapărat restricții, ci economisirea înseamnă eliminarea risipei
Iuliu Winkler consideră că este vorba despre nevoia de a investi în anumite proiecte energetice. ”Trebuie să investim în interconectivitate, în rețele” spune eurodeputatul, astfel încât producția de energie electrică – pe cale să se descentralizeze în prezent prin intermediul programelor de încurajare a micilor producători de energie verde – să poată fi adusă în rețeaua care astăzi nu suportă ca fiecare locutor din România să își monteze câteva panouri fotovoltaice.
”Este o schimbare de paradigmă totală în care noi am luptat în Parlamentul European pentru un lucru extrem de important și anume ca energia nucleară să fie considerată sustenabilă în așa numita taxonomie a Uniunii Europene, adică acea listă a domeniilor în care investițiile sunt considerate sustenabile. Și am mai luptat pentru un lucru și anume ca gazul să fie considerat combustibil de tranziție, tot sustenabil, pentru următorii cel puțin 20-25 de ani. De ce este nevoie de acest lucru? Pentru a găsi investitori în exploatarea de mare adâncime din Marea Neagră sau pentru a găsi încrederea investitorilor că noi, prin PNRR sau Anghel Saligny, vrem să extindem rețelele de gaz, să avem o liniște în privința perspectivei gazului.”, a spus Iuliu Winkler.
Referindu-se la situația din România, Iuliu Winkler a spus că, din punct de vedere al securității aprovizionării, putem sta liniștiți, întrucât „avem producție proprie, există surse diversificate și un mix energetic foarte echilibrat, iar nivelul de umplere a rezervoarelor de gaz depășește deja 50%”.
Răspunzând la o întrebare referitoare la eventuale reacții critice ale populației din unele țări europene la decizia de reducere a consumului de gaz, Winkler a declarat că pot exista întrebări, dar nu crede că vor fi proteste legate de decizia de astăzi. El a spus că sunt diferențe și nervozități în Uniunea Europeană și vor putea să apară întrebări.
”Sigur că un cetățean din zona Mediteranei ar putea să se întrebe de ce au nevoie germanii, din motive ideologice, să închidă ultimele trei reactoare nucleare la 31 decembrie? De ce, dacă văd că este o problemă pe piața energiei, nu pot să prelungească funcționarea lor? Și eu am o presimțire că acest guvern de coaliție german, care cuprinde și partidul verzilor, își va lua inima în dinți și va decide să prelungească funcționarea celor trei centrale nucleare, pentru că este nevoie de ele. Cred că este mai bine să faci asta decât să dai drumul la toate centralele pe cărbune, așa cum se vorbește astăzi. Dar chiar și așa, acel cetățean mediteranean își va da seama că a fost luată o decizie care acomodează toate punctele de vedere și arată flexibilitate, respectă subsidiaritatea și este realistă”, a spus eurodeputatul UDMR.
Winkler este de părere că, oricum modul nostru de viață ar trebui regândit, fiindcă ”economisirea nu înseamnă neapărat restricții, ci economisirea înseamnă eliminarea risipei, inclusiv a risipei de energie”.
”Eliminarea risipei este un mod de a economisi și, chiar dacă afirmația mea nu este populară, cred că asta trebuie să facem fiecare”, a concluzionat Iuliu Winkler.
Informații de context. Ce a decis astăzi Comisia Europeană
În efortul de a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, statele membre au ajuns astăzi la un acord politic privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul Consiliului prevede, de asemenea, posibilitatea declanșării unei „alerte la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.
Scopul reducerii cererii de gaz este de a face economii înainte de iarnă, pentru a se pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care folosește sursele de energie ca pe o armă.
Întrucât țările UE vor depune toate eforturile pentru a îndeplini reducerile, Consiliul a specificat câteva scutiri și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul de reducere obligatoriu, pentru a reflecta situațiile particulare ale statelor membre și pentru a se asigura că reducerile de gaze sunt eficiente în creșterea securității aprovizionării în UE.
Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre sunt scutite de reduceri obligatorii de gaz, deoarece nu ar putea elibera volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul electric european și depind în mare măsură de gaze pentru producerea de energie electrică sunt, de asemenea, exceptate, pentru a evita riscul unei crize de alimentare cu energie electrică.
Statele membre pot solicita o derogare pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export de interconexiuni sau infrastructura lor internă GNL sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazul către alte state membre.
Statele membre pot solicita, de asemenea, o derogare dacă și-au depășit obiectivele de umplere a stocării de gaze, dacă depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an în comparație cu media. din ultimii cinci ani.
Statele membre au convenit să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei „alerte la nivelul Uniunii”. Alertarea ar fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, hotărând la propunerea Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte la nivelul Uniunii” în cazul unui risc substanțial de lipsă gravă de gaze sau a unei cereri excepțional de mare de gaze sau dacă cinci sau mai multe state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei să face acest lucru.
Atunci când au ales măsuri de reducere a cererii, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejați, cum ar fi gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea. Măsurile posibile includ reducerea gazului consumat în sectorul electric, măsuri de încurajare a schimbului de combustibil în industrie, campanii naționale de conștientizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitația între companii.
Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta în mod regulat Comisiei cu privire la progresul planurilor lor.
Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp. Prin urmare, se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o revizuire pentru a lua în considerare extinderea sa în lumina situației generale a furnizării de gaze în UE, până în mai 2023.
Textul convenit astăzi va fi adoptat oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma revizuirilor tehnice ale textului.
UE se confruntă cu o potențială criză de securitate a aprovizionării, cu o reducere semnificativă a livrărilor de gaze din Rusia și un risc serios de oprire completă, pentru care statele membre trebuie să se pregătească imediat, într-un mod coordonat și cu spirit de solidaritate. Deși toate statele membre nu se confruntă în prezent cu un risc semnificativ de securitate a aprovizionării, întreruperile grave asupra anumitor state membre vor afecta economia UE în ansamblu.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a participat, marți după-amiază, în calitate de membru al Société d’Encouragement au Progrès (SEP), la ceremonia de decernare a medaliilor SEP către inginerul Gheorghe Francisc Grün, fost director al Camerei de Comerț și Industrie a județului Hunedoara, și prof. univ. dr. Iosif András. Participanții la eveniment s-au bucurat de prezența rectorului Universității din Petroșani, prof.univ. dr. Sorin Radu, membru al SEP, și a unei delegații venite din Franța condusă de Jean-Luc Habermacher, fost membru al Adunării Naționale.
”Cei care împărtășesc credința în progres și au simțul datoriei față de copiii noștri și față de lume trebuie să acționeze în conformitate cu convingerile lor”, se afirmă în statutul SEP, care s-a pus în slujba promovării umanismului prin susținerea progresului în toate domeniile de activitate.
Cu prilejul ceremoniei care s-a desfășurat la Biblioteca Universității din Petroșani, europarlamentarul Iuliu Winkler a rostit un discurs în care a subliniat faptul că este alumnus al Universității din Petroșani care este de foarte mulți ani partener în proiectele de cooperare dintre România și Franța, dintre județul Hunedoara și Regiunea Bourgogne-Franche-Comté. Winkler a fost și bursier, în anul 1997, al Conservatoire National des Arts et Métiers din Belfort.
”Suntem cu toții, cei prezenți astăzi la această ceremonie, promotori ai relațiilor franco-române. Aceste relații complexe, de ordin economic, politic și militar își au originea în istoria noastră comună și au jucat un rol extrem de important și în parcursul democratic al României după 1990. Susțin cu convingere importanța bunelor relații la nivel înalt dintre țările noastre, în același timp promovez cu egală convingere relațiile dintre comunitățile noastre la nivel local. Susținem de multe ori că România are o vocație francofonă, însă împlinirea în fapt a acestei vocații se realizează prin oameni dedicați proiectelor comune și prieteniei noastre reciproce.”, a spus eurodeputatul UDMR/EPP.
Winkler a subliniat că laureații s-au distins, de asemenea, ca ”promotori activi ai colaborării noastre. Ei au sprijinit schimburile de idei și de experiență, au contribuit la consolidarea relațiilor dintre camerele noastre de comerț, au creat legături economice între actori locali, au contribuit la construirea relațiilor dintre studenții și doctoranzii de la ESTA Belfort – L’École Supérieure des Technologies et des Affaires și cei ai Universității din Petroșani. Cei doi colegi și prieteni ai noștri au lucrat fiind ghidați în munca lor de ideea nobilă a progresului în numele valorilor universale ale umanismului. Cei doi laureați au activat împreună cu noi, membrii SEP, punându-și talentul în slujba progresului comunității lor locale. În acest mod au lucrat pentru avansul ideii europene, au clădit partea lor din construcția europeană și au fost mereu motivați de dorința unui viitor mai bun pentru comunitatea lor.”
SEP a fost înființată în 1908 la Paris, printre fondatorii acesteia numărându-se frații Auguste și Louis Lumière, inventatorii cinematografului, Albert Lebrun, ultimul președinte al celei de a 3-a Republici Franceze, Paul Painlevé, matematician, de două ori premier al Franței, Louis Cailletet, fizician și inventator, inventatorii Édouard Belin și Édouard Branly.
Parlamentul European va lua, săptămâna aceasta, la Strasbourg, o decizie crucială pentru viitorul sectorului energetic din România și pentru securitatea energetică europeană în general. Va fi supus votului Actul delegat al Comisiei Europene care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă.
Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR/EPP) susține că demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018.
”Acum, când am ajuns în etapa votului în Parlamentul European, s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni. Se apelează la numeroase argumente, unele de-a dreptul deplasate în contextul în care prețurile la energie au crescut într-un mod fără precedent şi s-a ajuns la o vulnerabilizare extremă a securității energetice a UE, atât din cauza războiului din Ucraina și a utilizării energiei ca armă de către Rusia, cât și din cauza modului agresiv în care este promovată tranziția rapidă către energiile regenerabile fără un acompaniament social adecvat la nivelul persoanelor, al IMM-urilor și al regiunilor defavorizate.
Cu toată această campanie agresivă împotriva energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție, sprijinul meu este și mai ferm pentru aceste obiective strategice pentru România. Voi susține prin votul meu includerea energiei nucleare în Taxonomia UE.”, spune eurodeputatul într-o luare de poziție pe această temă.
Iuliu Winkler spune că citește scrisorile pe care le primesc cu toții în cadrul acestei campanii și constată că semnatarii par să creadă că legile fizicii și legile economiei pot fi modificate printr-un vot în Parlament.
”Campania anti-nucleară motivată ideologic pune presiune pe fiecare dintre parlamentarii europeni și are toate șansele să aibă succes. Sper că nu se va întâmpla așa. Sper că rațiunea va triumfa”, susține Iuliu Winkler.
”Acum mai bine de 30 de ani, am fost detaşat o scurtă perioadă pe șantierul centralei nucleare de la Cernavodă ca tânăr inginer stagiar, absolvent de electronică și telecomunicații, specializat în automatizări industriale. Am urmat ulterior cursuri de specializare și am obținut atestatul de lucru în mediul nuclear, am devenit apoi metrologul coordonator al filialei din Hunedoara a societății IAMSAT București. În toată acea perioadă, am avut ocazia să mă familiarizez cu domeniul nuclear, să cunosc oameni cu o pregătire profesională desăvârșită și să-mi dau seama de importanța energiei nucleare pentru întreaga economie a țării. Astăzi, la 3 decenii distanță, sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu de vârf al industriei energetice autohtone.”, mai precizează eurodeputatul.
Iuliu Winkler pune, totodată, la dispoziția publicului textul unei scrisori (facsimil mai jos) semnate de directorul general al Nuclearelectrica și de președintele onorific ROMATOM din care se pot afla şi alte argumente care susțin poziția exprimată de el, poziție pe care – spune Winkler – ”o voi exprima prin vot în Parlamentul European”.
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă veți continua să utilizați acest site, vom presupune că sunteți de acord cu asta.OkNuPolitica de cookie-uri
