STIRILE TRANSILVANIEI

Categorie: CORONAVIRUS

  • Danemarca ridică toate restricțiile, în ciuda numărului ridicat de contaminări

    Danemarca ridică toate restricțiile, în ciuda numărului ridicat de contaminări

    Danezii se întorc, de azi, la viața normală, guvernul anulând toate restricțiile împotriva răspândirii coronavirusului, asta deși numărul de infectări este mare, informează dpa, citată de Agerpres.

    Obligaţia de a purta mască sanitară este de acum de domeniul trecutului, la fel şi prezentarea „permiselor de sănătate” care demonstrează că posesorul s-a vaccinat pentru COVID-19, s-a recuperat după boală sau s-a testat şi e negativ.

    Evenimentele cu public se pot desfăşura, de azi înainte, fără nicio limită de participanţi şi petrecerile se pot face exact ca înainte de pandemie, cu petrecăreţii înghesuindu-se fără mască pe ringurile de dans din cluburi.

    Toate acestea pot avea loc întrucât COVID-19 nu mai este considerat „critic pentru societate”, desemnare care permitea guvernului să adopte măsuri dure vizând îngrădirea răspândirii sale.

    Doar călătorii care intră în Danemarca trebuie să prezinte în continuare dovada vaccinării.

    Autorităţile daneze au luat o decizie similară în septembrie, dar măsurile au fost reintroduse treptat, după ce cazurile au început să se înmulţească.

    Pe parcursul ultimei săptămâni, Danemarca a înregistrat între 33.000 şi 47.000 de cazuri noi zilnic, cifre care erau greu de imaginat înainte de apariţia variantei Omicron, cu nivelul ei ridicat de contagiozitate.

    Totuşi, spitalele nu s-au aglomerat, aşa cum existau temeri în trecut. Rata ridicată de vaccinare este considerată a fi principalul motiv pentru care sistemul de sănătate s-a menţinut bine, menţionează dpa.

    Spitalele şi căminele sunt încurajate încă să ceară vizitatorilor să poarte măşti şi să folosească permisele sanitare, pentru a-i proteja pe cei vulnerabili şi vârstnici.

    „Am trecut de faza critică”, a declarat săptămâna trecută premierul danez Mette Frederiksen, anunţând iminenta ridicare a măsurilor.

    „De la 1 februarie, Danemarca va fi deschisă, complet deschisă. Suntem gata să ieşim din umbra coronavirusului. Spunem ′ adio ′ restricţiilor şi ′ bun-venit ′ vieţii de dinainte”, a spus Frederiksen.

    Sursa foto: Pexels

  • Ministrul Sănătăţii: Este aproape imposibil să nu te infectezi cu Omicron

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, duminică, că este „aproape imposibil” ca o persoană să nu se infecteze cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2.

    „La gradul de transmisibilitate al acestei tulpini Omicron, este aproape imposibil, vă spun, este aproape imposibil să nu te infectezi. Gândiţi-vă că se infectează persoane vaccinate şi persoane nevaccinate. Noi nu am avut niciun fel de informaţii despre acest virus. El a venit pe un teren, şi asta este problema acestui virus, a venit pe un teren imunologic, dacă vreţi, virgin, în care nu aveam niciun fel de reactivitate. Între timp, avem, pentru că sunt multe persoane care s-au îmbolnăvit inaparent. Au făcut sau nu au făcut nimic sau a fost o chestie tranzitorie de câteva ore trecerea lor prin infecţie. Aceste persoane au trecut prin boală, deci au o memorie imună faţă de acest virus şi dacă se reîmbolnăvesc o fac mult mai eficient sau nu se reîmbolnăvesc. Este o situaţie cu totul diferită”, a spus Alexandru Rafila, la Prima TV. 

  • Directorul Pfizer: Un vaccin anual anti-COVID-19 ar fi de preferat dozelor booster frecvente

    Directorul Pfizer: Un vaccin anual anti-COVID-19 ar fi de preferat dozelor booster frecvente

    Directorul executiv al Pfizer Inc, Albert Bourla, a declarat sâmbătă că un vaccin anual anti-COVID-19 ar fi de preferat dozelor booster frecvente în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, informează Reuters.

    Vaccinul anti-COVID-19 şi-a demonstrat eficacitatea împotriva formelor severe de boală şi a decesului cauzate de varianta Omicron, care prezintă numeroase mutaţii, dar s-a dovedit mai puţin eficient în prevenirea transmiterii.

    Odată cu creşterea numărului de cazuri, unele state au extins campaniile pentru administrarea dozelor booster ale vaccinurilor anti-COVID-19 sau au scurtat intervalul dintre inoculări în contextul în care guvernele depun eforturi să consolideze protecţia populaţiei împotriva bolii.

    Într-un interviu acordat publicaţiei israeliene N12 News, Bourla a fost întrebat dacă preconizează administrarea unor doze booster la fiecare patru până la cinci luni în mod regulat.

    ”Nu ar fi un scenariu bun. Eu sper să avem un vaccin care să fie administrat o dată pe an”, a spus Bourla.

    ”O dată pe an – este mai uşor să convingi oamenii să-l facă. Oamenilor le va fi mai uşor să-şi amintească”, a mai spus el.

    ”Din punctul de vedere al sănătăţii publice, este situaţia ideală. Încercăm să creăm un vaccin care să vizeze Omicron, dar care să nu uite nici celelalte variante şi acesta ar putea fi soluţia”, a spus Bourla.

    Bourla a afirmat că Pfizer ar putea fi pregătit să solicite autorizarea unui vaccin regândit împotriva Omicron şi să înceapă producţia de masă chiar din martie.

    Menţionând concluziile a trei studii, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) a afirmat vineri că o a treia doză dintr-un vaccin ARN-mesager este esenţială în combaterea Omicron, oferind o protecţie de 90% împotriva spitalizării.

    Potrivit unui studiu preliminar publicat luni de Sheba Medical Center din Israel, o a patra doză dintr-un vaccin anti-COVID-19 creşte numărul de anticorpi la un nivel şi mai ridicat decât a treia doză, dar este posibil să nu asigure o protecţie suficientă împotriva Omicron. Cu toate acestea, un al doilea booster este în continuare indicat pentru grupele de risc, a mai precizat Sheba.

  • INSP a actualizat definiţiile de caz pentru COVID-19

    Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat, joi, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

    Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt: tuse, febră, scurtarea respiraţiei şi debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei. Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee, frisoane, mialgii, astenie, vărsături şi/sau diaree.

    Pentru copiii cu vârsta de până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2, precizează INSP.

    Este considerat caz COVID o persoană care se încadrează în cel puţin unul dintre următoarele criterii epidemiologice:

    * contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului;

    * rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

    Cazurile de COVID se clasifică după cum urmează:

    *** caz posibil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice;

    *** caz probabil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic;

    *** caz confirmat – orice persoană care întruneşte criteriile de laborator;

    Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

    Contactul direct este definit ca:

    * persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

    * persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

    * persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

    * persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute;

    * persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri;

    * persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

    „Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct”, precizează INSP.

    Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

    Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

    COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

    În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar şi auxiliar
    asimptomatic care face parte din una din categoriile: nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă şi care nu a avut niciodată boala sau nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă şi care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv se va testa prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR/NAAT o dată la 7 zile.

    Conducerea unităţii medico-sanitare are obligaţia verificării rezultatului testării şi a instituirii măsurilor care se impun. Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.

    Conform INSP, această testare se solicită în următoarele situaţii:

    * în condiţiile în care rata cumulată a incidenţei cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritorială, raportată la 1.000 de locuitori este mai mare sau egală cu 1,5;

    * pentru unităţi sanitare care îngrijesc pacienţi confirmaţi cu varianta Delta sau Omicron a SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidenţă din unitatea administrativ teritorială;

    Personalul medico-sanitar şi auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum şi cel care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai puţin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital şi/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv nu necesită testare periodică.

  • Rafila: Mortalitatea generată de COVID-19, de 8-10 ori mai mică decât în octombrie 2021

    Rafila: Mortalitatea generată de COVID-19, de 8-10 ori mai mică decât în octombrie 2021

    Mortalitatea generată de COVID-19 este în prezent de 8 – 10 ori mai mică decât în luna octombrie a anului trecut când se înregistra acelaşi număr de cazuri, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, în debutul şedinţei de Guvern.

    „Din punct de vedere al mortalităţii, în acest moment, faţă de situaţia similară din luna octombrie, când se înregistra acelaşi număr de cazuri, mortalitatea este de circa 8 – 10 ori mai mică decât în luna octombrie”, a spus el.

    Rafila şi-a exprimat convingerea că facilitarea testării privind infectarea cu SARS-CoV-2 va permite un mai bun control al pandemiei.

    „Un caz diagnosticat şi izolat automat nu va mai transmite boala şi cred că ăsta este un mare câştig, pe de o parte. Pe de altă parte, o persoană care este diagnosticată de la începutul bolii poate să beneficieze, aşa cum trebuie, de asistenţă de sănătate din timp şi nu ajunge în stadii tardive ale bolii, greu controlabile, care au dus, aţi văzut, la o mortalitate foarte mare”, a explicat ministrul.

    El a anunţat, legat de achiziţia de medicaţie antivirală inovativă, că în aceste zile ar putea fi semnat primul contract cu compania MSD, astfel încât la sfârşitul lunii primele tratamente să se găsească atât la nivelul spitalelor, cât şi la nivelul centrelor ambulatorii de evaluare a pacienţilor COVID.

    „În plus, toate aceste centre şi spitale au Remdesivir, antiviral injectabil, au Favipiravir, despre care am făcut o informare pentru populaţie, extrem de accesibilă, aş spune. Medicamentul Favipiravir se va găsi în scurt timp şi în farmacii cu circuit deschis, dar va fi eliberat strict numai pe bază de prescripţie şi cu o evidenţă clară, pentru că e un medicament toxic şi trebuie să evităm ca populaţia să consume un astfel de produs atunci când nu este necesar”, a menţionat ministrul Sănătăţii. 

  • SONDAJ | Maghiarii din Transilvania sunt mai puţin reticenţi faţă de vaccinare, dar în rândul secuilor scepticismul depăşeşte media naţională

    Maghiarii din Transilvania sunt mai puţin reticenţi faţă de vaccinare, dar în rândul secuilor scepticismul depăşeşte media naţională, arată rezultatele unui sondaj de opiniepublică prezentat luni.

    Sondajul a fost efectuat telefonic pe un eşantion reprezentativ de maghiari din Transilvania, de către Institutul Bálványos, în baza datelor colectate de companiile de sondare a opiniei Transylvania Inquiry şi TT Research & Communications, în perioada 16 noiembrie – 20 decembrie 2021.

    Rezultatele sondajului arată că maghiarii din Transilvania sunt mai puţin sceptici faţă de vaccinarea împotriva coronavirusului, comparativ cu media naţională, în schimb în rândul secuilor scepticismul depăşeşte media pe ţară.

    Potrivit cercetării, 53% din populaţia adultă din România a fost vaccinată împotriva coronavirusului cu cel puţin o doză. În rândul maghiarilor proporţia celor vaccinaţi este de 58%, în timp ce în Ţinutul Secuiesc doar 39% din populaţie a fost vaccinată.

    Sociologul Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos, a atribuit faptul că datele diferă uşor de cele oficiale din România prin faptul că a fost analizată doar situaţia populaţiei adulte şi că drept referinţă au fost luate în considerare doar datele populaţiei rezidente.

    În România, 28% din populaţia adultă se împotriveşte categoric vaccinării. În rândul maghiarilor din Transilvania, această proporţie este de 24%, iar în Ţinutul Secuiesc de 40%. În rândul celor care locuiesc la sat, a celor care au un nivel de şcolarizare scăzut şi a celor care se află într-o situaţie financiară precară, proporţia scepticilor şi a celor nevaccinaţi este mai mare. În eşantionul maghiar, dorinţa de vaccinare este mai mare şi reticenţa faţă de vaccinuri este mai scăzut în rândul vârstnicilor şi a celor de religie protestantă. Potrivit cercetătorilor, rata mai mare de scepticism faţă de vaccinare şi dorinţa mai scăzută de vaccinare a romano-catolicilor este parţial legată de faptul că proporţia acestora este mai mare în Ţinutul Secuiesc.

    32% dintre români, 35% dintre maghiarii din Transilvania şi 40% dintre secui sunt sceptici faţă de virus, adică consideră că boala COVID-19 nu reprezintă cu adevărat o ameninţare. 36%, 31%, respectiv 44% consideră că vaccinarea nu oferă o protecţie eficientă împotriva epidemiei. În timpul cercetării, oamenii au fost întrebaţi şi dacă au fost infectaţi, respectiv dacă atunci când au prezentat semne clare de infecţie, au făcut sau nu un test pentru coronavirus. Potrivit sondajului, 13% din populaţia României a avut un test COVID pozitiv; în rândul maghiarilor din Transilvania proporţia celor care au fost confirmaţi ca fiind infectaţi a fost de 12%, iar în rândul secuilor de 9%. Atunci când la calculul persoanelor care au trecut prin infecţie, au fost luaţi în considerare şi cei care au observat simptome clare de infecţie dar nu au făcut un test, s-a dovedit că, în timp ce la nivel naţional, 72% dintre persoane au recurs şi la un test, în rândul maghiarilor din Transilvania proporţia acestora a fost de numai 59%, iar în rândul celor din Ţinutul Secuiesc de numai 41%. Astfel, în Ţinutul Secuiesc, nu rata de infectare este mai mică decât media naţională, ci nivelul de testare al celor infectaţi.

    Institutul Bálványos a constatat că atunci când au apărut îmbolnăviri sau decese în rândul membrilor de familie şi cunoştinţelor, media românească a fost mai puternic influenţată să se vaccineze, decât s-a întâmplat în rândul maghiarilor din Transilvania. În cazul eşantionului românesc dorinţa de vaccinare a crescut în urma inspiraţiei sosite din viaţa publică, în timp ce în rândul maghiarilor a fost vorba de aspecte legate de voluntariat. S-a constatat, de asemenea, că în timp ce în România scepticismul faţă de vaccinare şi nivelul scăzut de vaccinare sunt alimentate de lipsa de încredere, în cazul Ţinutului Secuiesc – o regiune caracterizată de o încredere interpersonală ridicată – nu s-a putut constata o astfel de corelaţie.

    Potrivit sociologului Tamás Kiss, în România, încrederea în instituţiile statului “este puternic zdruncinată”, iar în eşantionul naţional, scepticismul privind vaccinarea creşte şi în urma acestui fapt. Însă în eşantionul maghiar, o corelaţie semnificativă a fost măsurată doar în cazul bisericii. S-a dovedit că în rândul maghiarilor care au încredere în biserică, proporţia celor vaccinaţi este mai mică decât în rândul celor care nu au încredere în biserică. În cazul românilor majoritar ortodocşi, această corelaţie nu s-a creionat, a adăugat sociologul. Tamás Kiss a declarat, pentru MTI: faptul că episcopii bisericilor istorice maghiare au încurajat vaccinarea este un fapt cunoscut, însă nu se ştie în ce măsură preoţii şi pastorii au dat mai departe mesajele acestea în cadrul comunităţilor religioase.

    Potrivit cercetătorului, cifrele de vaccinare scăzute din Ţinutul Secuiesc pot fi explicate şi prin atitudinea medicilor de familie. În timp ce în România, 46% dintre respondenţi au fost încurajaţi de medicul de familie să se vaccineze, în cazul secuilor, această proporţie a fost de numai 24%. Dintre respondenţii care au şi întrebat medicul de familie despre asta, 18% au spus că medicul le-a oferit argumente împotriva vaccinării. Tamás Kiss a adăugat că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege dacă medicii de familie din Ţinutul Secuiesc au influenţat opinia publică, sau doar s-au raliat la aceasta.

    Sursa: MTI

  • Crește numărul persoanelor internate la ATI; 12 judeţe, în zona roşie

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.595 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 28 de persoane au decedat. Numărul pacienților Covid internați la ATI a crescut cu 19, la 474, față de ziua anterioară. Totodată, din numărul total de teste efectuate (37.623), 20% au fost pozitive.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.595 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 2.467 mai puțin decât în ziua anterioară. 724 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt în Bucureşti – 1.236 şi în judeţele Timiş – 793, Cluj – 774, Ilfov – 504, Suceava – 377, Bihor – 371, Braşov – 340, Iaşi – 336, Constanţa – 323, a informat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Judeţele cu cele mai puţine cazuri înregistrate sunt: Covasna – 6, Mehedinţi – 20, Olt – 20, Ialomiţa – 24, Gorj – 28.

    Capitala rămâne în zona roşie în ceea ce priveşte rata de infectare cu SARS-CoV-2, având o incidenţă de 5,17 cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă (4,62).

    În zona roşie a intrat duminică Hunedoara – 3,19 cazuri la mia de locuitori, alături de cele din perioada anterioară: Bistriţa Năsăud – 3,63 cazuri la mia de locuitori, Maramureş – 3,85, Sibiu – 3,82, Bihor – 4,28, Satu Mare – 3,95, Constanţa – 3,75, Cluj – 7,47, Suceava – 5,61, Timiş – 5,46, Braşov – 4,96, Ilfov – 4,97.

    Potrivit GCS, opt judeţe se află în zona galbenă.

    Situaţia cazurilor noi de infectare cu SARS-CoV-2 se prezintă astfel:

    * Alba – 198
    * Arad – 145
    * Argeş – 154
    * Bacău – 215
    * Bihor – 371
    * Bistriţa-Năsăud – 206
    * Botoşani – 139
    * Braşov – 340
    * Brăila – 35
    * Buzău – 50
    * Caraş-Severin – 77
    * Călăraşi – 34
    * Cluj – 774
    * Constanţa – 323
    * Covasna – 6
    * Dâmboviţa – 90
    * Dolj – 123
    * Galaţi – 170
    * Giurgiu – 63
    * Gorj – 28
    * Harghita – 72
    * Hunedoara – 239
    * Ialomiţa – 24
    * Iaşi – 336
    * Ilfov – 504
    * Maramureş – 149
    * Mehedinţi – 20
    * Mureş – 128
    * Neamţ – 173
    * Olt – 20
    * Prahova – 142
    * Satu Mare – 221
    * Sălaj – 72
    * Sibiu – 251
    * Suceava – 377
    * Teleorman – 32
    * Timiş – 793
    * Tulcea – 46
    * Vaslui – 60
    * Vâlcea – 84
    * Vrancea – 109
    * Bucureşti – 1.236.

  • CNSU: Desfășurarea cursurilor școlare cu prezenţă fizică, în funcţie de rata de ocupare în judeţ a paturilor de spital pentru pacienţii COVID

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a abilitat ministerele Educaţiei şi Sănătăţii să modifice ordinul comun care reglementează desfăşurarea cu prezenţă fizică a cursurilor şcolare astfel încât aceasta să fie permisă în funcţie de rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital pentru pacienţii cu infecţie COVID. Astfel, şcoala ar urma să se desfăşoare online acolo unde mai mult de 75% din paturi sunt ocupate.

    „Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 13 ianuarie 2022, Hotărârea numărul 3 pentru abilitarea Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii pentru modificarea Ordinului comun nr. 5.338/2.015/01.10.2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 în sensul permiterii desfăşurării cursurilor cu prezenţă fizică în unităţile de învăţământ preuniversitar/conexe, în funcţie de rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor COVID-19”, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică. 

    Potrivit Hotărârii, se prevăd următoarele scenarii: 

    a) desfăşurarea cursurilor cu prezenţă fizică la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar/conexe situate în judeţele în care rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor COVID-19 este de cel mult 75%; 

    b) desfăşurarea cursurilor în regim online la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar/conexe situate în judeţele în care rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor COVID-19 este mai mare de 75%; 

    c) reluarea cursurilor cu prezenţă fizică, la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar/conexe situate în judeţele în care rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor COVID-19 a fost mai mare de 75%, numai după ce aceasta scade sub 70% la nivel judeţean; 

    De asemenea, direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti vor fi obligate să publice pe site-ul propriu rata de ocupare a paturilor în fiecare săptămână, având ca zi de referinţă ziua de joi, pe baza datelor existente în platforma „Alerte MS”. La nivelul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, se va publica rata cumulată de ocupare a paturilor pentru cele două unităţi administrativ-teritoriale. 

    Totodată, în document este prevăzută  suspendarea cursurilor cu prezenţă fizică pentru o perioadă de 10 zile la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar/conexe, la apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o grupă de învăţământ antepreşcolar/preşcolar sau clasă de învăţământ primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal. 

    De asemenea, hotărârea prevede scoaterea de la rezervele de stat a unsprezece construcţii uşoare din elemente modulate, în vederea organizării unor puncte de triaj observaţional/epidemiologic la unităţile spitaliceşti din judeţele Arad, Hunedoara, Teleorman şi Timiş.

  • Bill Gates: Odată ce trece varianta Omicron, Covid-19 va fi mai mult ca o gripă sezonieră

    Miliardarul american Bill Gates susține căvarianta Omicron a coronavirusului ar putea aduce imunitate de grup, iar în viitor infecția cu Covid-19 ar putea fi tratată ca orice altă gripă. Potrivit CNBC Bill Gates vede speranță la orizont, chiar dacă în prezent Omicron face ravagii la nivel planetar, răspândindu-se într-un ritm nemaivăzut.

    Odată ce valul actual se va diminua, țările se pot aștepta să înregistreze “mult mai puține cazuri” în 2022, a scris Bill Gates, marți, în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri pe Twitter cu Devi Sridhar, președinte al catedrei de sănătate publică globală de la Universitatea din Edinburgh.

    Odată ce se va întâmpla acest lucru, a continuat Gates, Covid poate fi cel mai probabil „tratat mai mult ca gripa sezonieră”.

    Cofondatorul Microsoft și filantropul miliardar nu este primul care face predicții similare. Unii experți spun că răspândirea rapidă a variantei Omicron, deși este la rându-i periculoasă, ar putea „îmbogăți” suficient de mulți oameni cu așa-numita „imunitate naturală” pentru a ajuta la direcționarea pandemiei Covid într-o fază „endemică” mult mai puțin severă.

    Bill Gates a prezis că „Omicron va crea multă imunitate, cel puțin pentru anul viitor”. Momentul contează: Dacă o parte suficientă din țară poate menține un anumit nivel de imunitate simultană împotriva Covid, fie că este indusă de vaccinuri sau în alt mod, circulația virusului ar putea încetini suficient de mult timp pentru ca pandemia să treacă în acea fază endemică, a mai subliniat miliardarul.

    Odată ce Covid-19 va ajunge în faza endemică, a adăugat Gates, „s-ar putea să fim nevoiți să ne facem vaccinuri anuale pentru Covid pentru o perioadă de timp”, la fel ca cele anuale împotriva gripei.

    Statele Unite au raportat luni un număr record de 1,5 milioane de cazuri noi de Covid, înregistrând totodată un nou record de spitalizări. Dar doctorul Anthony Fauci, principalul consilier medical al președintelui Joe Biden, a estimat că actualul val de cazuri de Omicron va atinge apogeul în SUA până la sfârșitul lunii ianuarie. Iar săptămâna trecută, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a declarat că se așteaptă la o “scădere precipitată” a cazurilor odată ce va trece Omicronul.

    Omicron este încă posibil să facă ravagii în sistemul de sănătate din SUA de acum până atunci. În conversația sa online cu Sridhar, Gates a remarcat că, până când Omicron se va retrage, persoanele nevaccinate vor continua să se confrunte cu „cele mai grave cazuri” de Covid. Gates a prezis, de asemenea, că sistemele de sănătate din întreaga lume vor continua să fie „provocate” de transmisibilitatea extrem de mare a variantei Omicron.

    Perspectivele relativ optimiste ale lui Gates ar putea fi, de asemenea, zădărnicite de o nouă variantă de Covid care să apară pe urmele tulpinii Omicron, mai ales dacă aceasta este mai severă sau mai transmisibilă decât orice altă variantă de până acum. Miliardarul a scris că acest scenariu este poate improbabil – dar cu siguranță nu imposibil.

    „O variantă mai transmisibilă nu este probabilă”, a declarat Gates pe Twitter, „dar am fost surprinși de multe ori în timpul acestei pandemii”.

  • Un judecător american impune transparentizarea modului în care vaccinul Pfizer a fost aprobat în SUA

    Un judecător american impune transparentizarea modului în care vaccinul Pfizer a fost aprobat în SUA

    54 de ani. Acesta este termenul cerut de către FDA (Food and Drug Administration, autoritatea federală care acordă dreptul de comercializare pentru alimente și medicamente în SUA ) pentru a face publice documentele referitoare la modul în care a fost aprobat vaccinul Pfizer împotriva noului coronavirus în SUA, scrie agenția Reuters într-o analiză publicată recent.

    Solicitările de transparentizare a proceselor de acreditare a medicamentelor sunt rareori unele care se desfășoară cu rapiditate,dar atunci când un grup de oameni de știință a cerut guvernului federal american să facă publice datele pe care s-a bazat în acordarea licenței vaccinului Pfizer împotriva COVID-19, răspunsul a fost unul care trece cu mult de orice birocrație tipică. Mai exact, compania FDA susține, nici mai mult nici mai puțin, că are nevoie de 54 de ani pentru a face publice toate documentele, solicitând în acest sens răgaz până în anul 2076 pentru a publica datele cerute. Justificarea FDA pentru această solicitare este aceea că trebuie procesată o cantitate imensă de date, mai exact între 350.000 și 450.000 de pagini de date care trebuie ordonate și procesate, înainte de a fi făcute publice.

    Legea FOIA (Freedom of Information Act – legea accesului liber la informații publice) din 1967 cere agențiilor federale americane să răspundă solicitărilor de informații în termen demaximum 20 de zile lucrătoare. Cu toate acestea, timpul necesar pentru obținerea efectivă a documentelor „va varia în funcție de complexitatea cererii și de orice întârziere de cereri deja în așteptare la agenție”, potrivit site-ului web FOIA.

    În luna noiembrie a anului trecut, un grup de peste 30 de profesori și oameni de știință de la mai multe universități americane de prestigiu, inclusiv Yale, Harvard, UCLA și Brown, au deschis o acțiune în instanță la Tribunalul Districtual din SUA pentru Districtul de Nord al Texasului, solicitând acces rapid la toate datele referitoare la procesul de autorizare al vaccinului Pfizer. Ei susțin că publicarea informațiilor ar putea să-i liniștească pe cei sceptici că vaccinul este într-adevăr „sigur și eficient” și, astfel, va crește încrederea în procesul de vaccinare.

    Dar FDA nu poate pur și simplu să predea documentele. Înregistrările trebuie revizuite pentru a nu face publice „informații confidențiale de afaceri și secrete comerciale ale Pfizer sau BioNTech și informațiile personale, confidențiale, ale pacienților care au participat la studii clinice”, au scris avocații Departamentului de Justiție din SUA într-un raport comun. În acest sens,FDA propune publicarea a 500 de pagini pe lună, menționând că filiala care s-ar ocupa de acest proces are doar 10 angajați și procesează în prezent aproximativ 400 de alte solicitări FOIA.

    Avocații reclamanților, pe de altă parte, susțin că cererea lor ar trebui să fie prioritară și că FDA ar trebui să publice tot materialul până în 3 martie 2022.Pentru a respecta termenul FOIA propus de reclamanți, FDA ar trebui să proceseze 80.000 de pagini pe lună. Dar reclamanții notează că FDA are 18.000 de angajați și un buget de 6 miliarde de dolari și reprezentanții săi au spus ei însăși că ”nu este nimic mai important decât licența pentru acest vaccin și a fi transparent cu privire la aprobarea acestui vaccin”.

    Săptămâna trecut, un judecător federal din Texas a decis ca FDA să facă publice datele pe care s-a bazat pentru a autoriza vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, impunând un program accelerat care ar trebui să aibă ca rezultat publicarea tuturor informațiilor în aproximativ opt luni. Instanța „conchide că această solicitare FOIA este de o importanță publică capitală”, a scris judecătorul de district Mark Pittman din Fort Worth. În ordinul său, Pittman a susținut inclusiv un citat al regretatului senator John McCain, care a spus că secretul administrativ excesiv „alimentează teoriile conspirației și reduce încrederea publicului în guvern”.

    FDA nu a contestat decizia judecătorului, dar a susținut că biroul său FOIA, cu personal insuficient, avea posibilitatea de a procesa cel mult 500 de pagini pe lună.

    În timp ce judecătorul Pittman a recunoscut „provocările” pe care această solicitare FOIA le poate prezenta pentru FDA, în decizia sa a respins în mod categoric programul sugerat de agenție, respectiv de acordare a unui răgaz de 54 de ani pentru a face publice toate datele.

    În loc să producă 500 de pagini pe lună – calendar propus de FDA – judecătorul a ordonat agenției să predea 55.000 de pagini pe lună. Asta înseamnă că toate datele privind vaccinurile Pfizer ar trebui să fie publice până la sfârșitul verii.

    Așa cum au subliniat avocații reclamanților, în 2020 FDA avea 18.062 de angajați, așa că, susțin ei, cu siguranță unii pot fi trimiși temporar la biroul FOIA pentru a suplimenta efortul angajaților care se ocupă de transparentizarea informațiilor refeitoare la aprobarea vaccinului Pfizer.

    Aaron Siri de la firma de avocatură Siri & Glimstad, care îi reprezintă pe reclamanți, a declarat că decizia judecătorului „a fost de partea transparenței și a răspunderii”.

    Clienții săi, un grup care, de la cei 30 inițiali, a ajuns în prezent la peste 200 de medici, oameni de știință, profesori și profesioniști din domeniul sănătății publice, s-au angajat să publice toate informațiile pe care le primesc de la FDA pe site-ul lor.