Categorie: ECONOMIE

  • Inspectorii antifraudă vor avea dreptul să poarte arme

    Inspectorii antifraudă vor avea dreptul să poarte arme

    Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, anunţă că inspecţiile antifraudă vor fi făcute nu de către inspectorii de la nivelul regionalelor ANAF, ci de la nivel judeţean, pentru eficientizarea activităţii. În plus, inspectorii antifraudă vor fi ”militarizaţi”, ei urmând a purta armă.

    ”Avem această noutate, să zicem, pentru militarizarea inspectorilor antifraudă. Trebuie să spun că noutatea nu numai aceasta este legată de militarizare şi de această posibilitate pe care o vor avea, legală, de port armă, inclusiv de protecţie în timpul serviciului, ci structurile teritoriale judeţene – foarte important acest lucru – să ştie evazioniştii că activitatea economică ilicită va fi, cu data aprobării Ordonanţei de Urgenţă, urmărită de aceste servicii teritoriale judeţene. Până acum funcţionau la nivelul regiunii. Dacă se întâmpla o faptă de evaziune fiscală într-un judeţ care era parte din regiune, trebuia să se ducă cu maşina Inspecţia Antifraudă, făcea două-trei ore pe drum, ajungea acolo, mai stătea o oră, se termina programul de muncă şi mare parte din timpul alocat pentru combaterea activităţilor economice ilicite era pierdut pe drumuri”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, la Digi 24, luni seară.

    Ministrul a explicat că inspectorii antifraudă se confruntă cu situaţii în care cei care deţin ilegal mărfuri nu reacţionează calm în momentul în care sunt anunţaţi că unele mărfuri vor fi ridicate, iar înarmarea inspectorilor este pentru siguranţa activităţii pe care o desfăşoară.

    Marcel Boloş a mai anunţat că pentru luna ianuarie a acestui an ANAF şi-a atins ţinta de venituri şi că instituţia va oferi ”o surpriză” în ceea ce priveşte activitatea din a doua lună a anului.

  • ADR Vest a lansat un nou apel de proiecte | Peste 40 de milioane de euro pentru firmele din Regiunea Vest

    ADR Vest a lansat un nou apel de proiecte | Peste 40 de milioane de euro pentru firmele din Regiunea Vest

    Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a lansat un nou apel de proiecte în cadrul Programului Regional Vest 2021-2027, destinat microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii din regiune, care au la dispoziție 41,25 milioane euro pentru investiții.

    ADR Vest, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Vest 2021-2027, a publicat, ieri, 22 februarie 2024, Ghidul solicitantului de finanțare pentru apelul de proiecte aferent Intervenției Regionale 1.3 B – Sprijin pentru IMM-uri.

    Apelul se adresează:

    • microîntreprinderilor cu locația de implementare a proiectului în mediul urban sau stațiunile turistice atestate din mediul urban sau rural;
    • întreprinderilor mici și mijlocii, cu locația de implementare a proiectului în mediul urban sau rural, inclusiv în stațiunile turistice atestate din mediul urban sau rural.

    Finanțarea nerambursabilă acordată va fi de minimum 300.000 de euro și maximum 4 milioane de euro pentru IMM-urile care desfășoară activități de producție, respectiv de minimum 200.000 de euro șimaximum 1 milion de euro pentru cele din servicii. Sunt eligibile pentru finanțare diferite tipologii de activități, enumerate mai jos.

    Investițiile finanțabile prin ajutor de stat regional vizează:

    • Construirea/ extinderea de infrastructuri – spații de producție tip construcție industrială și spații pentru prestări servicii;
    • Investiții în infrastructuri pentru activități de agrement și fitness, servicii de educație fizică și sport, conexe, complementare sau auxiliare serviciilor de cazare, exclusiv în stațiunile turistice atestate – locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, piscine, spa-uri, saune, parcuri de aventură/ tematice, baze pentru tratament balnear etc.;
    • Achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică – activitate obligatorie – și care se încadrează în limita valorică aferentă mijloacelor fixe, respectiv achiziționarea de instalații/echipamente specifice:
      • care încorporează tehnologii avansate, susțin industrializarea automatizată și inovarea, precum și introducerea lor în procesul de producție/prestare a serviciilor;
      • pentru obținerea unei economii de energie, care utilizează surse regenerabile, alternative de energie, pentru investiția finanțată;
      • pentru desfășurarea de activități în domeniul economiei circulare sau dezvoltarea de noi lanțuri de aprovizionare, ecologice.
    • Investiții în active necorporale, exclusiv legate de funcționarea mijloacelor fixe care se achiziționează în vederea desfășurării activității finanțate.

    Prin ajutor de minimis se finanțează: 

    • Activități dedicate extinderii piețelor de vânzare, a gamei de produse și servicii oferite, activități de internaționalizare și marketing;
    • Activități de implementare a procesului de certificare/recertificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății, etc.

    De asemenea, sunt eligibile în cadrul proiectului: activitățile aferente serviciilor de consultanță pentru elaborarea cererii de finanțare și managementul implementării proiectului, organizarea procedurilor de achiziții, întocmirea rapoartelor de expertiză contabilă și a auditului financiar, informare și publicitate etc.

    Proiectele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu investiții în active corporale finanțabile prin ajutor de stat regional.

    Contribuția solicitantului la finanțarea investiției, pentru componenta finanțabilă prin ajutor de stat regional, va fi de minimum:

    • 30% din valoarea totală eligibilă a investiției pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici, respectiv 40% pentru întreprinderile mijlocii cu locația de implementare în județul Hunedoara;
    • 40% din valoarea totală eligibilă a investiției pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici, respectiv 50% pentru întreprinderile mijlocii cu locația de implementare în județul Caraș-Severin;
    • 50% din valoarea totală eligibilă a investiției pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici, respectiv 60% pentru întreprinderile mijlocii cu locația de implementare în județele Arad sau Timiș;

    Pentru componenta finanțabilă prin ajutor de minimis, contribuția solicitantului va fi de 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului în județele Hunedoara sau Caraș-Severin, 17% pentru județul Arad și 24% pentru județul Timiș.

    Depunerea proiectelor se va face în perioada 1 august 2024, ora 12:00 – 31 august 2024, ora 12:00. Versiunea aprobată a Ghidului solicitantului de finanțare, inclusiv anexele la acesta pot fi accesate pe site-ul PR Vestaici.

  • RAPORT | Firmele din România plătesc cele mai mari preţuri la energie din UE

    RAPORT | Firmele din România plătesc cele mai mari preţuri la energie din UE

    Companiile din România şi Ungaria plătesc cele mai mari preţuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea, publicat miercuri de Comisia Europeană, transmite DPA.

    Potrivit documentului, preţurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei ruseşti în Ucraina, în urmă cu doi ani. Preţul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022.

    Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari preţuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per KWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici preţuri au fost identificate în Finlanda şi Portugalia, la 0,10 euro per KWh.

    Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creşteri mult mai dramatice în timp ce în SUA preţurile la energie au rămas la un nivel redus.

    De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA şi Japonia.

    Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 pentru ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

  • Producătorul german de armament Rheinmetall a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Automecanica Mediaş

    Producătorul german de armament Rheinmetall a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Automecanica Mediaş

    Producătorul german de armament Rheinmetall a anunţat joi că a preluat un pachet de 72,5% din acţiunile producătorului român de vehicule Automecanica Mediaş, o tranzacţie care îi extinde amprenta în Europa Centrală, transmite agenţia de presă DPA.

    Prin această achiziţie, Rheinmetall intenţionează de asemenea să îşi extindă capacităţile de producţie şi mentenanţă prin adăugarea de vehicule militare la portofoliul său actual.

    Detaliile financiare ale tranzacţiei nu au fost dezvăluite.

    Prin intermediul Rheinmetall Landsysteme GmbH, grupul german va deţine o participaţie majoritară la compania românească şi va opera sub denumirea de Rheinmetall Automecanica SRL. Restul acţiunilor la Automecanica Mediaş vor rămâne în mâinile investitorilor privaţi.

    Automecanica Mediaş este un producător de vehicule speciale şi trailere pentru piaţa civilă şi militară. Uzina din România urmează să joace un rol important în mentenanţa vehiculelor de luptă occidentale livrate Ucrainei precum şi pentru asigurarea suportului logistic.

    Cu sediul la Dusseldorf, vestul Germaniei, Rheinmetall produce printre altele tunul pentru tancurile Leopard 2, utilizate de mai multe armate din Europa şi care a fost livrat şi Ucrainei, precum şi Panzerhaubitze 2000, un obuzier care este deja folosit de armata ucraineană.

    Creşterea cheltuielilor cu apărarea a ajutat Rheinmetall să afişeze rezultate record pentru anul trecut, astfel că în luna martie 2023 acţiunile Rheinmetall au fost incluse în indicele bursier DAX, care regrupează cele mai importante 40 de acţiuni cotate la Bursa de valori de la Frankfurt. De la invadarea Ucrainei de către Rusia şi până în prezent, valoarea de piaţă a Rheinmetall, un producător de tancuri, muniţie şi alte echipamente militare, s-a triplat.

    În prezent, valoarea de piaţă a Rheinmetall este de aproximativ 10,5 miliarde de euro, la un profit operaţional de 754 de milioane de euro în 2022. 

    Sursa: Rheinmetall

    Foto: autm.ro

  • Se scumpesc din nou combustibilii la pompă

    Se scumpesc din nou combustibilii la pompă

    OMV Petrom a scumpit vineri cu 4 bani pe litru atât benzina, cât și motorina. Aceasta este a patra scumpire din ultima săptămână, care va fi preluată imediat de către toate companiile de pe piață.

    Liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, a majorat vineri prețul carburanților, atât al benzinei cât și al motorinei, cu 4 bani pe litru, aceasta fiind a patra creștere de prețuri din ultima săptămână, în condițiile în care cotațiile țițeiului Brent se situează la cel mai înalt nivel al ultimei luni, scrie Profit.

    Miercuri, compania scumpise benzina cu 4 bani/l, după ce luni ce luni mărise prețurile, atât la benzină, cât și la motorină, cu aceeași sumă. Vinerea trecută, OMV Petrom scumpise doar dieselul cu 4 bani/l.

    În urma acestei decizi, benzina standard costa miercuri dimineață 6,70-6,77 lei/l în stațiile Petrom din capitală și 6,82-6,86 lei/l în cele OMV din capitală, iar combustibilul diesel de 7,20-7,23 lei/l, respectiv 7,28-7,31 lei/l.

    Scumpiri semnificative de la 1 iulie 2024, impuse de guvern

    Scumpirea de la 1 ianuarie prin creșterea accizelor nu este singura majorare fiscală a prețului carburanților, de la 1 iulie 2024 urmând o alta, mai importantă, cu alți 43 bani/l de benzină și 40 bani/l de motorină.

    Raportate la prețurile de la finalul anului trecut, de aproximativ 6,5 lei la benzina standard și 7 lei la motorina standard, majorarea accizelor pe întreg anul 2024 va conduce la scumpirea carburanților cu peste 10%.

  • Topul județelor cu cele mai multe joburi la început de an

    Topul județelor cu cele mai multe joburi la început de an

    Peste 20.000 de joburi noi au fost postate de la începutul anului. Capitala, Clujul, Iașiul, Ilfovul și Timișul sunt județele în care s-au făcut cele mai multe angajări, se arată într-un comunicat al platformei eJobs.

    Angajatorii au început 2024 cu planuri de extindere a echipelor, astfel încât peste 20.000 de joburi au fost postate de la începutul anului pe eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. „Ce vedem, de la începutul lunii și până acum, este o continuare a tendinței de anul trecut de a crește numărul de joburi on-site, care presupun prezența zilnică la birou, și de a scădea numărul de joburi remote. Din numărul total de locuri de muncă noi disponibile de la începutul lunii, doar 8,9% au fost remote. 4% au fost joburi postate de angajatori din afara țării, iar restul implicau un program clasic, cu prezență la birou”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

    Angajatorii din Capitală au avut cea mai mare nevoie de candidați la începutul acestui an și au scos în piață puțin peste 10.000 de joburi noi. Clujul este al doilea cel mai activ județ, din acest punct de vedere, cu 4.100 de locuri de muncă noi. Urmează Iași, Ilfov, Timiș, Craiova, Prahova și Brașov. Județele de la celălalt capăt al clasamentului sunt Mureș, Argeș, Ialomița și Neamț. „Pentru prima parte a clasamentului, este de așteptat ca în lunile următoare să apară fluctuații și să vedem creșteri ale unor județe în care anual este căutat un număr mare de angajați. Vorbim, spre exemplu, despre Timiș, Brașov sau Sibiu. Pentru că, dacă ne uităm la tot anul trecut, topul județelor în care s-au făcut cele mai multe angajări arăta astfel: București, Cluj, Iași, Timiș, Ilfov, Brașov, Constanța și Prahova” , adaugă Roxana Drăghici.

    Cu 5,300 de locuri de muncă disponibile, retailul a fost domeniul în care s-a angajat cel mai mult luna aceasta.  Aproape 2,800 de joburi au fost scoase în piață de angajatorii din servicii, 2,300 de cei din call center / BPO și aproape 2,000 de angajatorii din industria alimentară. Transport / logistică, construcții, producție și turism au fost următoarele domenii pentru care s-au căutat candidați.

    Cele mai multe oportunități de angajare s-au deschis pentru candidații entry-level (0-2 ani de experiență), însă foarte aproape de ei au fost cei cu un nivel mediu de experiență (2-5 ani). De altfel, aceștia au fost și candidații care au aplicat cel mai mult. Din cele aproape 700.000 de aplicări înregistrate de la începutul anului, aproximativ 50% au venit din partea candidaților entry-level. „A devenit o regulă în piața muncii ca luna ianuarie să fie dominață de mișcări care angrenează în primul rând acest nivel de carieră, atât în ceea ce privește joburile postate, cât și în ceea ce privește aplicările. Pe măsură ce crește nivelul de senioritate, observăm o tendință de a aștepta mai mult până a lua decizia de schimbare a jobului și, în general, prima și ultima lună ale anului sunt luni folosite mai degrabă pentru a prospecta piața”, explică Roxana Drăghici.

    În acest moment, peste 23.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs. Dintre acestea, aproape 40% au salariul menționat în anunțul de angajare.

  • Ministrul Agriculturii, despre protestul fermierilor și transportatorilor: Dialogul s-a încheiat cu un proces verbal

    Ministrul Agriculturii, despre protestul fermierilor și transportatorilor: Dialogul s-a încheiat cu un proces verbal

    Discuţiile de la Ministerul Agriculturii cu delegaţia fermierilor s-au finalizat cu încheierea unui proces verbal, toate cele scrise fiind asumate de minister, a anunţat, sâmbătă, ministrul de resort, Florin Barbu.

    „A durat ceva acest dialog. S-a încheiat un proces verbal între Ministerul Agriculturii şi fermieri, iar cele puse în procesul verbal Ministerul Agriculturii şi le-a asumat”, a spus Barbu, la finalul întâlnirii.

    Astfel, cele două părţi au convenit echivalarea categoriei permis categoria B cu TR şi a celei B1 cu TR1, precum şi faptul că înmatricularea utilajelor se va realiza numai prin supunerea înregistrării acestora la primărie, fără obligativitatea CIV şi respectiv a ITP-ului, cu exonerarea aplicării dispoziţiilor în materie în anul 2024, concomitent cu modificarea corespunzătoare a proiectului de lege aflat în dezbatere în Senatul României. Termenul de rezolvare a acestui punct este proxima şedinţă de Guvern.

    Tot pentru următoarea şedinţă de Guvern este şi termenul în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă privind amânarea ratelor, care se află în avizare la Consiliul Concurenţei.

    Procesul verbal mai cuprinde măsura compensării în cuantum de 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022, termenul de adoptare a actului normativ fiind până la data de 15 februarie 2024, plata urmând a se efectua până la data de 31 mai 2024, măsura acordării a 100 euro pe UVM – vaca de carne, respectiv porc şi pasăre.

    În ceea ce priveşte condiţionalităţile GAEC 7 şi GAEC 8 amendamentul este trecut prin vot, la propunerea României, în Consiliul de Miniştri, de către 15 state, şi a fost trimis către Comisie pentru a aproba derogarea, se menţionează în documentul semnat de cele două părţi.

    „Cu asigurările domnului ministru că aceste măsuri vor fi rectificate la nivel de ţară şi nu la nivel de fermă”, a punctat Dănuţ Andruş, unul dintre membrii delegaţiei fermierilor.

    Totodată, în procesul verbal se menţionează că a fost creat fondul de risc din care s-a reţinut un cuantum de 3%, ceea ce reprezintă suma de 100 milioane euro, după cum urmează: 40 milioane euro din subvenţii; 30 milioane euro de la UE, sumă solicitată şi aprobată şi 30 milioane euro de la bugetul naţional. Până la data de 31 ianuarie 2024 se aşteaptă procesele verbale de calamităţi aferente anului 2023 şi va fi elaborat actul normativ pentru plata despăgubirilor fermierilor afectaţi de secetă.

    Un alt punct din documentul încheiat şi asumat de Ministerul Agriculturii vizează completarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a agenţiilor/subordonatelor MADR urmare a reorganizării precum şi întărirea codurilor de etică aplicabile, conform legii.

    În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, discuţiile vor avea loc luni, 15 ianuarie 2024, în prezenţa reprezentanţilor acestui sector.

    Conform procesului verbal, celelalte revendicări vor fi supuse analizei instituţiilor/ autorităţilor naţionale şi europene, urmând a fi soluţionate, cu sprijinul MADR.

    „Aici mă refer la faptul că sunt foarte multe măsuri care necesită avizare de la Comisia Europeană. Am primit asigurare de la domnul ministru că vom fi primiţi ori de câte ori va fi nevoie pentru aceste probleme, pentru a fi remediate imediat. Mulţumim pentru colaborarea fructuoasă de astăzi. Sperăm ca miercuri, joi, când se va întâlni Guvernul, să primim şi acele ordonanţe fără de care nu putem să renunţăm la aceste chestiuni. Noi, ca fermieri, ca protestatari, sperăm ca şi celelalte instituţii şi ministere pe masa cărora avem puse măsuri să şi le asume, ca şi domnul ministru, printr-o semnătură. Din punctul nostru de vedere, problemele cu Ministerul Agriculturii, pe moment, sunt discutate. Aşteptăm răspunsurile urgente şi dacă ele vor fi, s-a încheiat. Aşteptăm aceste măsuri urgente, dar acordăm suportul celor de la transportori în toate problemele, pentru că noi suntem şi transportatori, avem camioane cu care transportăm cerealele din ferme. Aceste probleme trebuie neapărat rezolvate împreună”, a afirmat Andruş.

    Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a subliniat că bugetul MADR are 2% din PIB României şi sunt foarte multe programe şi proiecte în implementare, pe lângă subvenţiile, granturile date fermierilor români „pentru a-i scoate din dificultate”.

    „Avem partea de dezvoltare a Ministerului Agriculturii, vorbim de ferme de reproducţie în sectorul suin, în sectorul avicol, foarte mulţi bani pe cele două măsuri foarte importante pentru România: un miliard de euro pentru InvestAlim, procesare în România, pentru că ne dorim foarte mult să procesăm materia primă în România şi să nu mai exportăm materia primă, şi, doi, partea de independenţă energetică în ferme, un grant de 100%, fără cofinanţare, prin care fermierii pot să îşi achiziţioneze instalaţii de eoliene, de energie regenerabilă, pentru a duce costurile cu energia cât mai mici în ferme”, a explicat Florin Barbu.

    Guvernul a anunţat sâmbătă dimineaţa, printr-un comunicat, că reprezentanţi ai ministerelor şi ai unor instituţii publice vor avea sâmbătă consultări cu cei ai transportatorilor şi fermierilor, pentru a discuta, pe fiecare domeniu în parte, revendicările acestora.

    „În continuarea dialogului cu transportatorii şi fermierii care protestează pe Centura Capitalei şi în ţară, Guvernul României le-a transmis reprezentanţilor transportatorilor şi fermierilor un calendar de discuţii cu miniştrii şi reprezentanţii unor instituţii publice, cu care să discute pe fiecare domeniu în parte revendicările solicitate”, se menţiona în comunicat.

    Întâlnirile au început la ora 12:00, la Ministerul Agriculturii, şi urmau să continue la 13:00 la Ministerul Transporturilor, la 14:00 la Autoritatea pentru Servicii Financiare şi la 15:00 la Ministerul Finanţelor.

    Transportatorii au declanşat miercuri proteste spontane, fiind nemulţumiţi, printre altele, de evoluţia preţului la RCA. De asemenea, reprezentanţii unor organizaţii agricole reprezentantive au transmis că nu au nicio o legătură cu protestul spontan anunţat în mediul online de fermieri din mai multe zone ale ţării, însă au confirmat participarea unor fermieri din organizaţiile lor.

    Vineri, premierul Marcel Ciolacu a avut la Palatul Victoria consultări cu delegaţia transportatorilor şi fermierilor, în care au fost analizate problemele semnalate de reprezentanţii celor două sectoare de activitate, soluţiile legale în acord cu normele la nivel european, precum şi modalitatea de aprobare a acestora. Potrivit unui comunicat al Guvernului, a fost stabilit un calendar strâns de întâlniri punctuale cu ministerele şi instituţiile cu atribuţii în soluţionarea unora dintre aspectele discutate în cadrul întâlnirii.

    La finalul întâlnirii, transportatorii şi fermierii au anunţat că au decis, în urma discuţiilor cu premierul Marcel Ciolacu, să „rămână în stradă” şi să continue protestul. 

  • Investiție majoră lângă granița României | BYD, cel mai mare producător de autovehicule electrice din lume, va construi prima sa fabrică europeană la Szeged

    Investiție majoră lângă granița României | BYD, cel mai mare producător de autovehicule electrice din lume, va construi prima sa fabrică europeană la Szeged

    Compania chineză BYD, cel mai mare producător de autovehicule electrice din lume, va construi prima sa fabrică europeană la Szeged, iar aceasta va fi una dintre cele mai semnificative investiţii din istoria economică a Ungariei, în urma căreia vor fi create mii de locuri de muncă noi, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó.

    Şeful diplomaţiei ungare a relatat că la nivel global, în acest an fiecare al patrulea autovehicul electric vândut a fost produs de această companie, iar în urma succesului înregistrat pe piaţa mondială, BYD construieşte noi fabrici şi astfel a căutat de multă vreme o locaţie pentru aşa ceva şi în Europa.

    În final, în urmă cu numai o zi, consiliul de administraţie al companiei a decis – după 224 de runde de negocieri cu Agenţia Naţională de Investiţii din Ungaria – să construiască prima sa fabrică de pe continent la Szeged, ceea ce va fi, deja, a şasea fabrică de autovehicule din ţară, a explicat ministrul.

    Compania BYD, care anul acesta a înregistrat, până în septembrie, venituri de peste 20 000 de miliarde de forinţi (52,22 miliarde de euro), şi care are aproximativ 630 000 de angajaţi, va produce în Ungaria autovehicule electrice, iar acest proiect va reprezenta una dintre cele mai mari investiţii din istoria economică a Ungariei, care va crea mii de locuri de muncă noi, a adăugat Szijjártó.

    Politicianul maghiar a specificat, de asemenea, că Guvernul Ungariei oferă sprijin financiar pentru investiţie, însă amploarea acestuia va fi făcută publică numai după aprobarea de către Comisia Europeană.

    Péter Szijjártó a declarat că toate acestea întăresc şi mai mult poziţia economiei ungare şi bazele creşterii economice pe termen lung; în acelaşi timp, şi rolul Ungariei în tranziţia globală către industria autovehiculelor electrice.

    “În ultimele 224 de runde de negocieri am demonstrat în mod clar că există o singură economie naţională, şi că trebuie să fim, cu toţii, interesaţi de succesul acestei economii naţionale, indiferent de opiniile politice pe care le avem sau de partidul politic din care facem parte”, a spus ministrul de externe.

    În cele din urmă, Péter Szijjártó a amintit că cele trei mărci premium germane de automobile sunt deja prezente în Ungaria, şi că Audi, BMW şi Mercedes au plasat în Ungaria o parte semnificativă a strategiei lor de electromobilitate.

    În comunicatul său de presă, Primăria Szeged a scris: compania globală aflată într-o dezvoltare dinamică îşi va construi fabrica de autovehicule electrice în Szeged, în parcul industrial de 300 de hectare de la marginea oraşului, lângă institutul de cercetare în domeniul laserului ELI-ALPS şi a Science Park, urmând ca de aici să deservească piaţa europeană. BYD, care va crea mii de locuri de muncă noi, va implementa întregul său proces de producţie în Szeged, cu excepţia producţiei de acumulatori şi a activităţilor din industria chimică.

    Cel mai mare producător mondial de autovehicule electrice şi hibride plug-in, compania chineză BYD, a ales Szeged ca centru de producţie european datorită faptului că oraşul are o experienţă internaţională în cercetare, un rang ştiinţific important, o infrastructură excelentă, o locaţie favorabilă şi o abordare ecologică, se mai arată în comunicatul municipalităţii.

  • A fost lansat Hub-ul European de Inovare Digitală al Regiunii Vest

    A fost lansat Hub-ul European de Inovare Digitală al Regiunii Vest

    Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a semnat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României contractul de finanțare pentru proiectul DIGIVEST, implementat de consorțiul format din ADR Vest (lider de proiect), Clusterul Regional Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor și Asociația Tehimpuls.

    Obiectivul DIGIVEST este de a facilita dezvoltarea ecosistemului de inovare al Regiunii Vest prin accelerarea transformării digitale a IMM-urilor și serviciilor publice.

    În acest scop, Centrul DIGIVEST, creat în cadrul proiectului, va furniza un mix de servicii de suport pentru inovare:

    • acces la ecosistemul regional, național sau european de inovare digitală;
    • servicii de dezvoltare a abilităților digitale;
    • posibilitatea de testare a noilor tehnologii și soluții digitale;
    • acces la finanțare pentru transformarea digitală;

    Prin utilizarea acestor instrumente europene și valorificarea capitalului digital al Regiunii Vest, Consorțiul DIGIVEST își propune să faciliteze creșterea maturității digitale a 127 de IMM-uri și șapte instituții publice până la finalul anului 2025.

    Fondurile asigurate prin contractul încheiat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României completează finanțarea Comisiei Europene pentru dezvoltarea Rețelei Europene de Centre de Inovare Digitală (European Digital Innovation Hubs), accesată în 2022 de Consorțiul DIGIVEST, rețea în care se regăsesc 228 de organizații europene dedicate transformării digitale a Uniunii Europene.

    Astfel, din costul total estimat pentru operaționalizarea DIGIVEST, în valoare de 2.510.155,80 euro, 50% este finanțat prin Programul Digital Europe și 50% prin Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), prin noul contract semnat.

    Finanțarea contractată prin POCIDIF are o valoare totală de 6.188.436,52 lei, din care 4.638.189,77 lei reprezintă contribuție din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și 1.550.246,75 lei contribuție de la bugetul de stat.

    Perioada de implementare a proiectului DIGIVEST, cod MySMIS 161853, este 1 noiembrie 2022 – 31 octombrie 2025.

  • 20 de miliarde de euro – suma gestionată de cele opt ADR-uri din România, în cei 25 de ani de dezvoltare regională

    20 de miliarde de euro – suma gestionată de cele opt ADR-uri din România, în cei 25 de ani de dezvoltare regională

    20 de miliarde de euro este suma care a fost gestionată de cele opt ADR-uri din România, în cei 25 de ani de dezvoltare regională. În această perioadă au fost procesate peste 30.000 de proiecte publice și private, transformate în peste 10.000 de contracte implementate, iar peste 75.000 de noi locuri de muncă au fost generate.

    În prezența a 400 de invitați, Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – ROREG și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest au marcat, la Timișoara, împlinirea a 25 de ani de la momentul lansării în România a politicii de dezvoltare regională.

    Sunt 25 de ani de muncă și transformare care au contribuit la creșterea României în rândul celorlalte țări din Uniunea Europeană, de la un Produs Intern Brut la 27% față de media UE, în anul 2000, până la 77% din această medie, conform celor mai recente statistici. Acest progres se reflectă în sectoare diferite – locuri de muncă mai multe și mai bune, afaceri mai competitive, șosele, spitale și școli mai bune. Aceasta este munca politicii de coeziune a Europei și vedem acum de ce este adesea descrisă ca motorul mașinii de convergență a Europei. Agențiile pentru Dezvoltare Regională sunt cele care ajută acest motor să funcționeze și sunt convinsă că următorii 25 de ani vor fi și mai încununați de succes”, a transmis, printr-un mesaj video, comisarul european pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

    La rândul său, Aida Liha Matejicek, șefa Unității pentru România-Croația din cadrul DG Regio – Comisia Europeană, a apreciat evoluția agențiilor pentru dezvoltare regională din România, dar și locul de desfășurare a evenimentului: „Nici nu se putea găsi un alt loc mai potrivit pentru găzduirea acestui eveniment decât Timișoara, în contextul în care orașul deține titlul de Capitală Europeană a Culturii. Trebuie să spun că suntem foarte mândri de succesul regiunilor din România, de calea pe care au ales-o și de progresul înregistrat de agențiile pentru dezvoltare de aici. Am lucrat foarte bine cu autoritățile regionale, atât în partea de programare, cât și în implementare, iar descentralizarea programelor regionale reprezintă un pas important care va aduce un mare câștig României”.

    Legea privind dezvoltarea regională și înființarea regiunilor de dezvoltare a fost promulgată în 1998. Atunci au fost stabilite cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele specifice dezvoltării regionale ca parte a angajamentului și parcursului european al României. Adrian Ioan Veștea, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a pus punctul pe i, atunci când a vorbit despre evoluția țării noastre pornind de la acest moment: „Fără această implicare și acest parcurs, România ar fi fost mult mai săracă”. 

    Unul dintre momentele cheie din acești 25 de ani a fost reprezentat de descentralizarea programelor regionale, odată cu ciclul financiar 2021-2027. „În 2019, când am vorbit prima oară despre descentralizarea programelor regionale, reacțiile au fost extraordinar de reticente, ca să nu spun de respingere totală. Dar foarte important a fost parteneriatul cu Comisia Europeană, care a crezut foarte tare că banii trebuie gestionați în regiuni. Eu cred că e un pariu pe care timpul ne va demonstra că îl vom câștiga”, a spus Roxana Mînzatu, secretar de stat în Guvernul României.

    Pentru ADR Vest, cei 25 de ani au însemnat 3200 de proiecte în care au fost investite peste 2 miliarde de euro.

    Viitorul sustenabil pe care ni-l dorim cu toții pentru generațiile noastre viitoare începe astăzi. Construim pe bazele pe care le-am pus în acești 25 de ani, cu viziune, și vom investi banii europeni astfel încât fiecare comunitate din fiecare regiune să se dezvolte sănătos”, a spus Sorin Maxim, președintele ROREG și directorul general al ADR Vest.