STIRILE TRANSILVANIEI

Categorie: CULTURĂ

  • 24 iunie – Ziua Universală a Iei

    24 iunie – Ziua Universală a Iei

    La data de 24 iunie, în fiecare an, începând din 2013, este sărbătorită Ziua Universală a Iei (Ziua Iei).

    Comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu, a propus, în 2012, ca data de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei şi să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc. În 2022, comunitatea „La Blouse Roumaine” a împlinit zece ani de existenţă, potrivit paginii sale de Facebook, https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/.

    Cea de-a zecea ediţie a Zilei Universale a Iei, sărbătorită în 2023, a avut tema „Apreciere şi Recunoaştere”, fiind dedicată unui amplu proiect educaţional, cât şi tuturor celor care au contribuit încă de la început la succesul acestei mişcări culturale unice, potrivit paginii de facebook a comunităţii „La Blouse Roumaine”.

    În 2024, tema Zilei Universale a Iei este „Un nou început – Give Credit”, comunitatea „La Blouse Roumaine” subliniind că „a sosit momentul să începem un nou capitol al mişcării pe care am iniţiat-o acum 12 ani, transmiţând lumii întregi un mesaj despre cine suntem, care este identitatea noastră culturală şi cum dorim să o protejăm şi să o transmitem mai departe generaţiilor următoare. Aşadar, invităm toate brandurile internaţionale de modă să participe pe 23 şi 24 iunie la Ziua Universală a Iei alături de noi, să vină în România, să ne respecte cultura şi dacă doresc să se inspire, să recunoască originile şi să implice creativ oamenii care, din generaţie în generaţie au creat, au îmbogăţit, au păstrat şi au transmis mai departe ia, cămaşa şi portul nostru tradiţional”, se arată pe pagina de facebook „La Blouse Roumaine” – https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/.

    Totodată, este lansată invitaţia de a contribui la Ziua Universală a Iei cu o fotografie personală sau de grup, în straie autentice, cusute şi/sau ţesute în România, realizată într-un loc simbolic din localitatea unde se află persoana sau grupul, în care să existe şi o pancartă pe care să fie scris mesajul campaniei comunităţii „La Blouse Roumaine” – GIVE CREDIT. Fotografia se poate include în acest eveniment sau se poate posta pe Facebook, Instagram cu tagg #ZiuaIei2024 #Iaday2024 #GiveCredit #lablouseroumaine #RomanianBlouse. Campania „Give Credit” a fost iniţiată în 2017.

    Toate comunităţile păstrătoare din România şi din teritoriile locuite de români sunt rugate să poarte pe 23 şi 24 iunie întregul port tradiţional specific localităţii şi zonei lor şi să realizeze o fotografie de grup pe care să o trimită pe Facebook, Instagram sau email (contact@lablouseroumaine.io) sau să o posteze simplu cu mesajul comunităţii şi cu tag-uri #ZiuaIei #GiveCredit #Lablouseroumaine #AcasalaOrigini şi, foarte important, cu menţionarea localităţii în postare, conform https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/.

    Ziua Universală a Iei a fost recunoscută pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii. Din 2016, manifestarea este susţinută de către Asociaţia „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale.

    Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 60 de ţări şi 130 de localităţi, cu peste 200 de evenimente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

    Un proiect de Lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei” a fost depus la Parlament, în 2021, de către mai mulţi senatori şi deputaţi. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021 iar plenul Camerei Deputaţilor la 31 mai 2022. La 21 iunie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022, conform site-ului https://www.cdep.ro/.

    La 1 decembrie 2022, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a elementelor „Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”, menţionează site-ul https://www.mae.ro/.

    ***
    Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost Casa Regală a României. Regina Elisabeta (1843-1916) a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria (1875-1938) a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

    Cunoscute în întreaga lume, picturile „La blouse roumaine”, ce au în centrul lor cămaşa românească cu altiţă, poartă semnătura lui Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea. La rândul lor, pictorii români precum Constantin Daniel Rosenthal, cunoscut pentru tabloul „România revoluţionară”, în care Maria Rosetti este redată purtând ie şi năframă, dar şi Carol Pop de Szathmári, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a. au înfăţişat atât ia cât şi costumul tradiţional femeiesc în picturile lor.

    ***

    Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei, notează site-ul www.muzeul-etnografic.ro. Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), precizează site-ul https://patrimoniu.ro/.

    Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele) de poalele care se încreţeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămăşii. Se remarcă păstrarea cămăşii lungi în spaţiul dunărean şi predilecţia pentru separarea ei în două părţi (ie şi poale) în Transilvania, Banat şi Moldova. Denumirea de cămaşă cu altiţă apare ca urmare a diferenţierii pe criterii tehnice şi de ornamentare a cămăşilor. Altiţa este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămăşii, ce uneşte stanul din faţă (pieptul cămăşii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămăşii. Cămaşa femeiască era adaptată perfect mişcării corpului, iar altiţa a apărut ca răspuns la necesitatea mişcării în voie a braţului. Iniţial altiţa era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încreţire şi era mai largă. O dată cu trecerea timpului altiţa a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încreţită. Altiţa, la cămăşile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează site-ul https://patrimoniu.ro/.
    .

    Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic – pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, din bumbac – pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive, cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea. Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele. În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

    Sursa: Agerpres

  • TIFF 2024 | Cel mai important eveniment cinematografic din România a luat startul la Cluj

    TIFF 2024 | Cel mai important eveniment cinematografic din România a luat startul la Cluj

    E atmosferă boemă în aceste zile în inima Transilvaniei, la Cluj – Napoca. Cel mai mare festival de film din România, TIFF, a ajuns la a 23-a ediție.

    venimentul s-a deschis cu momente de acrobație spectaculoasă, muzică și dans. Și a strâns în același loc vedete, regizori, critici de film și pasionați.

    Oamenii s-au bucurat, vineri seară, în Piața Unirii din Cluj -Napoca, de un spectacol care a inaugurat ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Nicu Alifantis a urcat pe scenă, iar o trupă de acrobați și dansatori din Belgia a întregit spectacolul.

    A urmat filmul de deschidere, Dogman, ultimul semnat de regizorul Luc Besson. Construit ca un puzzle, filmul recompune, prin flashback-uri, destinul tragic al lui Doug, un tânăr aruncat în copilărie, de tatăl abuziv, în cușcă, la câinii de luptă pe care îi antrena.

    Actrița americană Jojo T. Gibbs joacă rolul unui detectiv în acest film.

    Metropolis ori Copa 71 – un film despre un Campionat Mondial de Fotbal Feminin controversat – sunt doar doua dintre peliculele care vor rula în cele 16 locuri amenajate în oraș.

    În cele 11 zile de festival vor fi 200 de proiecții.

  • Şase filme de succes internaţional, incluse în competiţia Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara

    Şase filme de succes internaţional, incluse în competiţia Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara

    Şase filme europene de ficţiune care au ca temă centrală dilemele morale şi care au avut premiera mondială la cele mai mari festivaluri fac parte din competiţia celei de-a 11-a ediţii a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara, ce va avea loc între 17 şi 21 iulie.

    Filmele vin din Bulgaria, Germania, Israel, Polonia, Serbia şi Turcia şi vor concura pentru Trofeul Ceau, Cinema! „Răzvan Georgescu” şi Premiul Publicului. Juriul va fi format din actriţele Ilinca Manolache şi Olga Torok şi regizorul Adrian Sitaru.

    „În viaţă, ajungem deseori puşi în faţa unor alegeri de ordin moral, când suntem nevoiţi să luăm decizii importante. Însă nu ştim întotdeauna cum să răspundem şi nici dacă pasul pe care îl facem este cel corect. Poveştile din aceste şase filme puternice, realizate în stiluri diferite, reflectă dificultatea unor astfel de opţiuni”, spune directorul artistic al festivalului, criticul de film Ionuţ Mareş.

    În „Lecţiile Blagăi” („Blaga’s Lessons”, 2023), regizat de bulgarul Stephan Komandarev, viaţa unei profesoare pensionare şi singure este dată peste cap când ea cade pradă unei escrocherii telefonice. Soarta i se schimbă din nou atunci când primeşte o ofertă de muncă atrăgătoare, dar suspectă. Lungmetrajul a câştigat premiile pentru Cel mai bun film şi Cea mai bună actriţă la Festivalul de la Karlovy Vary.

    Inclus în secţiunea competiţională Encounters a ediţiei din acest an a Festivalului de la Berlin, „Ivo” (2024), al doilea lungmetraj al regizoarei germane Eva Trobisch, are în prim-plan o asistentă medicală căsătorită, specializată în îngrijiri paliative, care are o aventură cu soţul pacientei sale. Proiecţia este susţinută de Centrul Cultural German din Timişoara.

    În „Soldatul care dispare” („The Vanishing Soldier”, 2023), regizat de israelianul Dani Rosenberg, un soldat de 18 ani fuge de pe câmpul de luptă pentru a se întâlni cu iubita sa la Tel Aviv, însă descoperă că elita armatei este convinsă că a fost răpit în confuzia războiului. Filmul a făcut parte din competiţia Festivalului de la Locarno.

    Cu premiera mondială în competiţia Festivalului de la Veneţia, filmul polonez „O altă viaţă decât a mea” („Woman of”, 2023), regizat de Malgorzata Szumowska şi Michal Englert, îl are ca protagonist pe Adam, care încearcă să fie un soţ şi un tată bun într-un mic oraş din Polonia. Numai că Adam începe să se simtă tot mai inconfortabil în corpul său, care nu îi reflectă adevărata identitate. Filmul este adus cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti.

    În „Clasa muncitoare merge în Iad” („Working Class Goes to Hell”, 2023), regizat de sârbul Mladen Djordjevic, muncitorii de la o fabrică închisă apelează la practici supranaturale în lupta pentru propria demnitate. Filmul a avut premiera mondială la Festivalul de la Toronto.

    Tot de la Veneţia, dar din secţiunea Orizzonti, vine şi „Rana îndoielii” („Hesitation Wound”, 2023), al doilea lungmetraj al regizorului turc Selman Nacar. Filmul urmăreşte o avocată idealistă care trebuie să facă o alegere morală ce va afecta vieţile mamei sale bolnave, a unui judecător şi a unui client suspectat de crimă.

    Trofeul Ceau, Cinema! „Răzvan Georgescu” are o valoare de 1.000 de euro, iar Premiul Publicului este de 500 de euro, ambele fiind oferite de Groupama Asigurări.

    Trofeele sunt realizate de artista Lia Pfeiffer.

    Competiţia Ceau, Cinema! oferă un cadru de exprimare pentru cineaştii din ţările cu minorităţi tradiţionale în regiunea Banatului.

    Mai multe informaţii pot fi găsite pe ceaucinema.ro, precum şi pe paginile de Facebook şi Instagram ale festivalului.

    Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociaţia Pelicula Culturală.

    Proiectul face parte din Programul cultural naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” şi este finanţat prin programul Legacy Timişoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timişoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

    Sponsori: Groupama Asigurări, Vitas România.

    Parteneri internaţionali: Festivalul de Film Tribute to a Vision (Slovenia şi Italia), Proiectul Floor Plan Croissant (Bulgaria).

    Parteneri: Lipoplast, Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, Centrul Cultural German din Timişoara, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucureşti, Ambasada Spaniei, Institutul Cervantes din Bucureşti, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Institutul Polonez Bucureşti, Centrul Ceh Bucureşti, Institutul Francez din Timişoara, Institutul Francez din Bucureşti.

  • Octavian Saiu şi Matei Visniec intră în dialog cu mari personalităţi ale lumii artistice în cadrul conferinţelor de la FITS 2024

    Octavian Saiu şi Matei Visniec intră în dialog cu mari personalităţi ale lumii artistice în cadrul conferinţelor de la FITS 2024

    Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu aduce în faţa publicului zeci de personalităţi marcante ale vieţii culturale, în cadrul seriei de conferinţe speciale.

    Un număr de 21 de conferinţe speciale vor avea loc pe parcursul celor 10 zile de FITS, cele mai multe dintre evenimente fiind moderate de criticul de teatru Octavian Saiu şi de dramaturgul Matei Visniec.

    Timp de 10 zile, Octavian Saiu va intra în dialog cu Mikhail Baryshnikov, Jan Fabre, Tim Robbins, John Malkovich sau Neil Lăbuţe, în timp ce dramaturgul Matei Visniec va modera conferinţele speciale cu Pippo Delbono, Lukasz Twarkowski, Joachim Umlauf sau Herve Koubi.

    Accesul la conferinţele speciale din cadrul FITS este gratuit, în limita locurilor disponibile.

    „Invităm publicul să ia parte la aceste întâlniri unice pe care le oferim fără bilet, dar cu eforturi foarte mari pe care le facem în fiecare an. Este extraordinar să putem dialoga cu nume precum Mikhail Baryshnikov, Jan Fabre, Tim Robbins, John Malkovich, Pippo Delbono, Herve Koubi sau Neil Labute.

    Sunt personalităţi uriaşe pe care nu doar că le invităm să îşi prezinte spectacolele, dar iată că le invităm şi la conferinţe, astfel încât să primim cu toţii cât mai mult din bogăţia cunoaşterii lor”, declară Constantin Chiriac, preşedintele FITS.

    Tim Robbins, Mikhail Baryshnikov şi John Malkovich printre invitaţii speciali

    Vineri, 21 iunie, seria conferinţelor speciale este deschisă la ora 10:30 de o întâlnire cu Mikhail Baryshnikov şi Jan Fabre, prilejuită de inaugurarea oficială a instalaţiei video „Not once”.

    De la ora 15:00, părintele Constantin Necula, care va vorbi „Despre prietenie. Pur şi simplu” la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu.

    Tot vineri, de la ora 16:00, la Sala Oglinzilor de la Forumul Democrat al Germanilor, Octavian Saiu moderează conferinţa cu Mikhail Baryshnikov şi Jan Fabre.

    Sâmbătă, 22 iunie, sunt programate conferinţele cu Pippo Delbono (de la ora 12:00) şi Tim Robbins (de la ora 14:00), tot la Sala Oglinzilor de la Forumul Democrat al Germanilor.

    Duminică, 23 iunie, Matei Visniec intră în dialog cu artistul polonez Lukasz Twarkowski, în cadrul unui eveniment ce face parte din Sezonul Cultural Polonia-România 2024-2025.

    Tot duminică, Octavian Saiu va dialoga cu ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu şi cu Emanuel Tăvală pe tema cărţii „Români de seamă din Viena de altădată” semnată de profesorul Nicolae Dura. Seria conferinţelor din 23 iunie se încheie cu o discuţie între artistul Dan Perjovschi, Matei Câlţia şi Monica Dănilă despre rezidenţa Şona AIR.

    Ziua de luni, 24 iunie, aduce două conferinţe speciale moderate de Matei Visniec cu Joachim Umlauf, directorul Institutului Goethe în România şi cu coregrafa de origine spaniolă Rafaela Carrasco.

    Marţi, 25 iunie, Octavian Saiu discută cu Gildă Lazăr, Po-Cheng Tsai şi Gigi Căciuleanu în cadrul întâlnirilor JTI, în timp ce miercuri, 26 iunie, Matei Vişniec îl are invitat pe coregraful spaniol David Gutierrez.

    Joi, 27 iunie, este programată conferinţa specială cu John Malkovich şi Ingeborga Dapkunaite, care vor discuta cu Octavian Saiu despre spectacolul „În singurătatea câmpurilor de bumbac” şi despre multe altele la Sala Oglinzilor, de la ora 12:00.

    Tot joi, Matei Visniec va discuta de la ora 14:00 cu coregraful francez Herve Koubi, despre spectacolul pe care compania să îl aduce în FITS anul acesta.

    Vineri, 28 iunie, este programată o conferinţă specială ce marchează Centenarul Institutului Francez în România.

    Sâmbătă, 29 iunie, Octavian Saiu moderează 3 conferinţe speciale: de la ora 12:00 cu Emil Hurezeanu şi Rudolf Graf, de la ora 14:00 cu dramaturgul Neil Labute şi de la ora 16:00 cu antreprenorul cultural de origine germană Jochen Sandig.

    Tot sâmbătă, 29 iunie, Constantin Necula susţine o conferinţă pe tema „Frăţietatea – Dialogul cu aproapele” la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime”.

    Seria de conferinţe speciale se încheie duminică, 30 iunie, cu acelaşi Octavian Saiu. De la ora 12:00, criticul de teatru va dialoga cu Anne Teresa de Keersmaeker, iar de la ora 13:00 va susţine o conferinţă în care va trage concluziile acestei ediţii de Festival.

    Conferinţele Bursei Internaţionale de Spectacole – un prilej de întâlnire cu mari profesionişti din domeniul artistic

    O altă serie importantă de conferinţe este cea din cadrul Bursei Internaţionale de Spectacole de la Sibiu. În perioada 24 – 27 iunie, publicul sibian va putea să asiste la discuţii cu mari nume ale lumii artistice mondiale, printre care îi amintim pe Alicia Adams, vice-preşedinte Internaţional Programming and Dance la John F. Kennedy Center for Performing Arts, Lisa Richards Toney, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Profesioniştilor din Artele Spectacolului (APAP), Lee Hong Low, director de creaţie al Factory Internaţional şi al Festivalului Internaţional de la Manchester (MIF), Shona McCarthy, director executiv al Edinburgh Festival Frânge din Scoţia sau Harold David, co-presedinte al Festivalului Off Avignon din Franţa.

    Evenimentele din cadrul Bursei Internaţionale de Spectacole se desfăşoară la Sala Faust a hotelului MyContinental.

    Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu – cu tema PRIETENIE – se desfăşoară între 21 şi 30 iunie şi programează peste 830 de evenimente indoor, outdoor şi online.

    Mai multe detalii privind spectacolele indoor, outdoor şi online din cadrul FITS 2024 sunt disponibile pe site-ul sibfest.ro şi prin intermediul aplicaţiei mobile FITS.

  • Ediția din acest an a Zilei Mondiale Art Nouveau de la Oradea se concentrează în jurul temei principale Lumina/The Light/La Lumière, în toate formele ei

    Ediția din acest an a Zilei Mondiale Art Nouveau de la Oradea se concentrează în jurul temei principale Lumina/The Light/La Lumière, în toate formele ei

    În data de 15 iunie 2024, Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor (Oradea Heritage) marchează printr-o serie de evenimente speciale Ziua Mondială Art Nouveau. Ediţia 2024 se concentrează în jurul temei principale Lumina/The Light/La Lumière, în toate formele ei: naturală, decorativă, funcţională și chiar interactivă. Programul bogat și captivant se întinde pe durata întregii zile, între orele 10.00-22.00, iar participarea este gratuită.

    Programe pentru toată familia în jurul Casei Darvas—La Roche

    Programul zilei începe la ora 10:00 cu două ateliere de creaţie deschise atât copiilor, cât și adulţilor. Pe pietonala Libertăţii, în spatele Casei Darvas—La Roche, se va desfășura atelierul de pictură în aer liber al Alexandrei Comanici, ilustratoarea cărţii „Coloradea” (editată de Manifest pentru Oradea). Artista va pregăti ilustraţii cu palatele orădene din „Coloradea” pe șevaletele amplasate pe esplanadă, iar participanţii le vor colora sub îndrumarea Alexandrei. Atelierul se va relua la ora 17:00.

    Tot de la 10:00, arhitecta orădeană Mara Vida susţine un atelier de vitralii create din hârtie colorată, inspi- rate de elementele Art Nouveau care se regăsesc în arhitectura din Oradea. Atelierul se va desfășura în interiorul casei.

    La ora 11:00, cei care doresc să afle mai multe despre Art Nouveau sunt invitaţi la prezentarea „Art Nouveau – stil sau mișcare?”, susţinută de conferenţiarul universitar Deodáth Zuh. Prelegerea se va desfășura în sala de conferinţă a Casei Darvas—La Roche și va analiza asemănările și diferenţele dintre manifestările Art Nouveau în diferite ţări și regiuni, încercând să găsească un răspuns la întrebarea din titlu.

    La ora 16:00, artizanii de la Manufactura Lüster așteaptă doritorii la un atelier de ceramică și porţelan pe terasă. Participanţii vor învăţa tehnici de presare a ceramicii și turnarea porţelanului, cu elemente inspirate din ornamentica casei Darvas–La Roche.

    Proiecţie specială pentru o zi în cinema „Libertatea”

    Doar în această zi specială, fostul cinematograf „Libertatea” din Palatul Vulturul Negru își redeschide porţile pentru public. Vă așteptăm cu trei proiecţii de film în fosta sală A a complexului, de la orele 10:00, 15:00 și 19:00. Intrarea se va face din pasaj.

    Spectacol imersiv Gustav Klimt, în premieră în Oradea

    Publicul orădean va putea admira pentru prima dată spectacolul imersiv inspirat din lucrările lui Gustav Klimt, unul din fondatorii secesiunii vieneze. Un show inedit din operele pictorului va fi proiectat pe faţada bisericii romano-catolice Sfântul Ladislau din Piaţa Unirii (vis-a-vis de Primărie). Proiectul este realizat în parteneriat cu MINA – Museum of Immersive New Art din București. Spectacolul începe la ora 21:30.

    Redescoperim patrimoniul arhitectural Art Nouveau

    Începând cu ora 10:00, ghizii noștri vor porni în tururi cu toţi cei care doresc să redescopere frumuseţile centrului istoric orădean. Programul tururilor este următorul: 10:00, 11:00, 12:00 (lb. maghiară), 13:00, 15:00 (lb. engleză), 16:00, 17:00, 18:00, 21:00 și 22:00.

    Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din județul Bihor Iosif Vulcan nr. 11, Oradea 0359-408.881 contact@oradeaheritage.ro www.oradeaheritage

    Fotograful orădean Remus Toderici îi va ghida pe cei interesaţi de fotografie în două tururi foto, cu pornire de la orele 17:00 și 18:00.
    Dăm startul fiecărui tur din faţa Palatului Vulturul Negru.

    Începând cu ora 21:30, palatele Art Nouveau orădene vor prinde viaţă prin proiecţii multimedia, instalaţii de lumină arhitecturală și instalaţii interactive. Participanţii pot admira într-o lumină nouă pasajul Vulturul Negru (Piaţa Unirii), Casa Deutsch (str. Vasile Alecsandri), Casa Poynár (Piaţa Ferdinand), Casa Centrală de Economii (clădirea BRD din Piaţa Ferdinand), Palatul Sztarill (Astoria, Piaţa Ferdinand), pasaj Bazar (str. Madách/Republicii), Palatul Stern (str. Republicii), Palatul Apollo (str. Republicii), Palatul Moskovits (str. Republicii) și Casa Adorján (str. Patrioţilor/Moscovei).

    De la ora 22:00, Luiza Zan, una dintre cele mai îndrăgite cântăreţe jazz din România, încheie ziua cu un concert extraordinar în piaţeta din spatele Teatrului de Stat. Locaţia a fost aleasă pentru a scoate în evidenţă superba casă Adorján, aflată la intersecţia străzilor Patrioţilor și Moscovei, recent readusă la splendoarea de odinioară.

    Atenţie! Participarea la toate evenimentele este gratuită, însă unele necesită înregistrare prealabilă. Acestea sunt: atelierele de creaţie (de pictură, de vitralii, de ceramică), prelegerea Art Nouveau, proiecţiile din fostul cinematograf Libertatea și tururile foto.

    Formularele de înscriere le găsiţi în evenimentul Facebook, dedicat Zilei Art Nouveau Oradea 2024: https://www.facebook.com/share/Cp6MEiTkXDbx2DsY/

    Despre Ziua Mondială Art Nouveau

    Organizaţia Réseau Art Nouveau Network – RANN cuprinde 28 orașe din Europa care se mândresc cu un patrimoniu Art Nouveau semnificativ, precum Paris, Barcelona, Bruxelles, Budapesta și Viena.
    Oradea este singurul oraș din România care face parte din Réseau Art Nouveau Network. RANN a iniţiat celebrarea Zilei Mondiale Art Nouveau în 2013, cu scopul de a promova arta și arhitectura specifică sfârșitului de secol XIX – începutului de secol XX în ţările Europei.

  • Spectacole studio în Sala Transilvania, la 12-a ediție a Festivalului Poimâine de la Oradea

    Spectacole studio în Sala Transilvania, la 12-a ediție a Festivalului Poimâine de la Oradea

    În perioada 10-16 iunie, va avea loc cea de-a 12-a ediție a Festivalului „HolnapUtán – Poimâine” al Teatrului Szigligeti, cu spectacole ale teatrelor din Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, precum și ale teatrului gazdă, respectiv ale universităților de teatru din Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Budapesta. Evenimentul se va încheia cu gala premiilor stagiunii în cadrul căreia actorii vor fi premiați de un juriu profesionist.

    Program și spectacole

    Festivalul debutează pe 10 iunie, la ora 17:00, la Sala Transilvania, cu spectacolul „Vreme capricioasă”, realizat de studenții în anul 5 la specializarea teatru muzical a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta. Ecsédi aleargă pe străzi, hărțuind oamenii din Budapesta, pentru că îl caută pe prietenul său Vizi, care l-a lăsat dormind într-un apartament. Vizi are o revelație și vrea să plece de aici, în altă parte, oriunde, vrea să acționeze cât mai poate… Numai că nu poate pleca. Oamenii sunt blocați, trenurile nu pleacă și nu ajung aici. Spectacolul, bazat pe o lucrare de Tamás Cseh și Géza Bereményi, a fost regizat de Vilmos Krasznai.

    Pe 11 iunie, de la ora 19:00 și 12 iunie, de la ora 17:00, studenții de la Facultatea de Artă Teatrală a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor prezenta la Sala Transilvania o versiune de studio a musicalului „Hair”. „Hair” este jucat cu succes de mai mult de cincizeci de ani pe scenele din toată lumea, iar în 2017 a fost reluat și pe Broadway. Ce am putea să adăugăm noi azi? Pe lângă șlagărele și cultul acestui musical, omenirea a ajuns iarăși într-o situație cumplită, care ne obligă să vorbim despre război, când vorbim despre „Hair”. Iar noi, actorii, suntem nevoiți să protestăm prin mijloacele noastre împotriva izbucnirii unei noi cataclisme mondiale”, spun tinerii creatori ai producției regizate de Lóránd Váta.

    Pe 13 iunie, de la ora 17:00, Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc va juca spectacolul „Exit” pe scena Sălii Transilvania. Dorra, fata bosniacă, a trecut printr-o experiență traumatizantă; Kate, femeia americană, la fel: una a suferit o durere fizică care a crescut încet în interiorul ei, iar cealaltă a trăit dezintegrarea sufletului. Amândouă caută o cale de ieșire.

    Pe 14 iunie, de la ora 19:00, la Sala Transilvania începe spectacolul non-verbal „Ex-Terapie” al clasei de actorie – masterat a Universității de Arte din Târgu Mureș. „Pulsație. Nu începe odată cu spectacolul și nici nu se termină odată cu el, dar se intensifică în cursul acestei ore. O pulsație a sentimentelor și emoțiilor, în care dansatori etalează monotonia relațiilor romantice. Atenție la vortexul imens care îi aspiră pe toți”, se arată în descrierea spectacolului.

    Spectacole cu titrare în limba română

    Următoarele spectacole vor fi titrate în limba română: „Opera de trei parale”, „Exit”, „Hair”, „Conferința iraniană”, „Podul”, „Alice în Țara Minunilor”, „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită” (acesta din urmă este titrat în română și engleză). „Ex-terapie” este spectacol non-verbal.

    Bilete și abonamente

    Conform tradițiilor, și anul acesta oferim un abonament de festival „HolnapUtán”. Spectatorii vor putea urmări două spectacole la Sala Mare și un spectacol-studio la alegere la prețul de 100 de lei. Biletele sunt deja disponibile pentru toate spectacolele la agenția noastră de bilete sau pe szigligeti.biletmaster.ro.

  • Proiectul „Fabrica de cultură”, desfășurat la Timișoara și Pančevo, a urmărit facilitarea accesului la educația interculturală și valorificarea păcii ca fundament esențial în orice cultură

    Proiectul „Fabrica de cultură”, desfășurat la Timișoara și Pančevo, a urmărit facilitarea accesului la educația interculturală și valorificarea păcii ca fundament esențial în orice cultură

    Asociația Sfera Timișoarei anunță cu bucurie încheierea proiectului Fabrica de cultură implementat în perioada februarie – iunie 2024 în Timișoara și Pančevo, Serbia.

    În cadrul proiectului Fabrica de cultură, Asociația Sfera Timișoarei a desfășurat activități cultural-creative care au pus accentul pe tema actuală a păcii mondiale. Proiectul s-a adresat comunității educaționale vulnerabile de la Școala Gimnazială Nr.1 Timișoara, unde învață cu preponderență elevi de etnie rromă, cu resurse educaționale, culturale și materiale limitate, comunității internaționale de la Școala „Isidora Sekulić”, Pančevo, Serbia, dar și întregii comunități din județul Timiș.

    „Sensul proiectului Fabrica de cultură a fost de bună vecinătate și înțelegere a contextului internațional actual în rândurile copiilor. Am ales, nu întâmplător, să lucrăm cu copii din România și Serbia – două țări care, în ultimii ani, au fost în vecinătatea războiului și, în cazul Serbiei, chiar în mijlocul lui. Copiii din România au noi colegi refugiați din război la școlile unde învață. Au început să pună întrebări, să înțeleagă de ce acești copii și-au părăsit țara.” a declarat Oana Grimacovschi, coordonator proiect.

    Elevii au descoperit jocul World Peace Game alături de Daniela Doru, au participat la ateliere de lectură și scriere creativă facilitate de Andrada Mazilu și Ramona Miza și s-au lăsat inspirați să creeze în cadrul atelierelor ghidate de Livia Mateiaș.

    Jocul Păcii Mondiale facilitat de Daniela Doru, trainer World Peace Game, le-a oferit copiilor răspunsuri la multe dintre întrebările lor, punându-i în roluri strategice la nivel mondial și stimulându-le capacitatea de a rezolva crize, conflicte și, în final, de a readuce pacea mondială. Acest joc a fost creat de către John Hunter atunci când și-a început cariera de profesor la o școală de copii supradotați din SUA în anul 1978. De atunci, jocul a fost actualizat, dar a rămas o activitate care aduce implicare, creativitate, provocare, distracție și multă conștientizare. Elevii participanți la acest joc au avut ocazia să interacționeze și să se cunoască într-un context cu totul nou unde au învățat că prin colaborare, înțelegere și bună vecinătate pot să câștige jocul. Acestea sunt valorile pe care am reușit să le predăm copiilor: comunicarea non-violentă, cooperarea, colaborarea și buna înțelegere.

    Atelierele de creație artistică, de lectură și scriere creativă pe tema păcii facilitate de Livia Mateiaș, artist plastic, Andrada Mazilu, profesor și coordonator ateliere, și de scriitoarea Ramona Miza au fost activitățile unde copiii și-au dat frâu liber imaginației și au creat mesaje, picturi, texte care surprind viziunea lor asupra păcii.

    Creațiile realizate de elevi în cadrul atelierelor au fost expuse în expoziția Pacea mondială, organizată în perioada 23 – 31 mai la Centrul de Proiecte Timișoara. Această expoziție manifest pentru pace a surprins pacea în sensul larg – prietenie, fericire și colaborare și a inspirat peste 300 de vizitatori din România și Serbia care ne-au trecut pragul. Expoziția a fost organizată în parteneriat cu Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

    Proiectul Fabrica de cultură a urmărit facilitarea accesului la educația interculturală și valorificarea păcii ca fundament esențial în orice cultură prin crearea de contexte creative care încurajează dezvoltarea aprecierii pentru diversitatea culturală și valorile democratice, actualizarea potențialului de expresie artistică și creșterea stării de bine la școală în rândul elevilor din Timișoara și Pancevo.

    Proiectul a făcut parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul de la Ministerul Culturii.

    Despre Sfera Timișoarei:

    Asociația Sfera Timișoarei își propune să dezvolte spiritul civic al cetățenilor de toate vârstele prin implicarea lor în cadrul programelor și evenimentelor sociale, culturale și educaționale. De asemenea, Asociația Sfera Timișoarei urmărește conștientizarea și participarea activă a cetățenilor în viața comunității prin voluntariat, schimb de experiență, donarea și reciclarea bunurilor.

  • Kuriozum Music Festival, eveniment unic în țară, în această vară la castelul Mikes din Zăbala

    Kuriozum Music Festival, eveniment unic în țară, în această vară la castelul Mikes din Zăbala

    Prima ediţie a Kuriozum Music Festival, eveniment în cadrul căruia muzica, arta vizuală şi gastronomia se vor împleti pentru a celebra diversitatea şi multiculturalitatea, va avea loc în perioada 9-11 august, la castelul Mikes din Zăbala. 

    Kuriozum Music Festival este un concept dezvoltat de Asociaţia „Oamenii inspiră”, menit să aducă în conştiinţa publică şi a tinerilor deopotrivă, drept model, performanţe ale oamenilor din diverse domenii, au precizat organizatorii, conform Agerpres.

    „Este o formă de a petrece timp de calitate, a experimenta şi a împărtăşi preocupări şi valori comune între oameni. Proiectul urmăreşte crearea unei democraţii culturale printr-un mediu care încurajează atitudini creative de exprimare şi gândire, precum şi un dialog între arte, cultură şi educaţie, în armonie cu dinamica naţională şi internaţională, pe termen lung”, a menţionat Damian Pal, fondator al Asociaţiei „Oamenii Inspiră”. 

    Conceptul este unic în România şi propune „un eveniment cultural experimental, nonconformist, care are la bază diversitatea, multiculturalitatea şi comunicarea comunitară”.

    Festivalul va reuni artişti de talie internaţională, cu un palmares solid şi apreciat de publicul din toată lumea.

    „Aceste evenimente au rolul de a aduce muzica în locuri mai puţin convenţionale, dar deosebite şi pline de mister. Festivalul Kuriozum denotă implicare, îmbogăţirea şi împărtăşirea valorilor culturale dintre oameni şi comunităţi”, a declarat Damian Pal, pentru sursa citată.

    Organizatorii precizează că, timp de trei zile, vor avea loc opt concerte, o incursiune muzicală în mai multe genuri, respectiv muzică clasică, muzică lăutărească, folk, muzică de film, pop-classic, classic-gipsy şi balade.

    În prima zi a festivalului vor urca pe scenă celebrul violonist Alexandru Tomescu, cu vioara Stradivarius Edler-Voicu, acompaniat de cunoscutul pianist rus Eduard Kunz, urmat de un concert de muzică de film cu voce, în stil pop-classic susţinut de pianista Leyah.

    În a doua zi, spectatorii vor avea ocazia să îl asculte pe violonistul maghiar Félix Lajkó, trupa Zerkula Folk Band, de pe Valea Ghimeşului şi vor putea urmări un concert gipsy-classic susţinut de Quartetul violonistului Sárközy Lajos.

    În ultima zi a festivalului, vor urca pe scenă pianista Sânziana Mircea, alături de violoncelistul Ştefan Cazacu şi de chitaristul Róbert Sinha, precum şi Trioul muzical al solistei de muzică ţigănească, Lakatos Mónika, din Ungaria.

    Festivalul va fi încheiat de un concert susţinut de Taraful Haidouks (Caliu), una dintre cele mai apreciate formaţii de muzică lăutărească din România.  

    Potrivit organizatorilor, festivalul se va desfăşura în aer liber, în parcul regal al domeniului Mikes, „în mijlocul naturii, într-un spaţiu istoric, cu o existenţă de peste 600 ani, cu peisaje spectaculoase, oferind astfel experienţe memorabile şi întâlniri unice”.

    Kuriozum Music Festival oferă publicului şi o serie de activităţi conexe, cum ar fi expoziţii de instrumente muzicale, interacţiuni între artişti şi public, spectacole gastronomice, degustări de vinuri şi produse locale.

    De asemenea, toţi cei care doresc pot avea parte de un tur ghidat al domeniului Mikes, care oferă şi alte activităţi de agrement şi turistice, cum ar fi echitaţie, drumeţie sau ciclism. 

    De altfel, în perioada festivalului Kuriozum, Domeniul Mikes din Zăbala îşi deschide porţile pentru public, în fiecare dintre cele trei zile, de la prânz până la miezul nopţii.

    Nici perioada aleasă pentru desfăşurarea evenimentului nu este întâmplătoare, între 9 şi 11 august putând fi observate perseidele, „când cerul va fi luminat de ploaia de stele”.

    Potrivit informaţiilor furnizate de organizatori, Kuriozum Music Festival, al cărui titlu provine din cuvântul latinesc „curiosum”, care înseamnă curiozitate, este singurul de acest fel din România şi se doreşte să se înscrie în galeria festivalurilor de elită din Europa. 

    Biletele sunt disponibile la adresa: https://www.blt.ro/kuriozum-music-festival.html.

    Acest festival a fost precedat de o serie de evenimente muzicale lansate de „Oamenii Inspiră”, în anul 2023, la domeniul Mikes, sub denumirea „Concerte la Castel”.

    Proiectul a debutat cu un concert susţinut, în noiembrie 2023, de violonistul Alexandru Tomescu, cu celebra vioara Stradivarius Elder-Voicu, acompaniat de pianista Sînziana Mircea.

    De asemenea, în anul 2024 au mai avut loc două concerte, susţinute de Dragoş Ilie, unul dintre cei mai talentaţi chitarişti de chitară clasică ai generaţiei sale şi de interpreta de jazz Sorina Rotaru, acompaniată de pianistul Alexandru Olteanu şi basistul Adrian Flautistu. 

  • Ministrul Culturii: A fost lansată la nivel internaţional procedura de licitaţie în vederea restaurării Bibliotecii Batthyaneum

    Ministrul Culturii: A fost lansată la nivel internaţional procedura de licitaţie în vederea restaurării Bibliotecii Batthyaneum

    Procedura de licitaţie deschisă pentru contractarea serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice în vederea consolidării, restaurării şi punerii în valoare a Bibliotecii Batthyaneum, fosta mănăstire a trinitarienilor din Alba Iulia, s-a lansat la nivel internaţional, anunţă ministrul Culturii, Raluca Turcan.

    „Acest demers de restaurare şi promovare a Bibliotecii Batthyaneum subliniază importanţa conservării şi valorificării patrimoniului cultural, având ca scop îmbogăţirea cunoaşterii şi păstrarea vie a moştenirii noastre istorice pentru generaţiile viitoare”, transmite, vineri, Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

    Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, fondată la 31 iulie 1798 la iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei, Batthyany Ignac (1741-1798), reprezintă, potrivit ministrului Culturii, „un pilon de referinţă al patrimoniului cultural naţional”.

    În cadrul acestei fundaţii culturale, cunoscută sub numele de Institutum Batthyaniani / Institutul lui Batthyani din Alba Iulia, se regăseau şi un observator astronomic, alături de multiple colecţii muzeale de o inestimabilă valoare.

    Astăzi, nucleul Bibliotecii Batthyaneum, cunoscut şi ca fondul-tezaur al acesteia, este constituit din colecţia privată a episcopului Batthyany Ignac. Aceasta cuprinde 18.000 de unităţi bibliografice, inclusiv tipărituri şi manuscrise valoroase datând din secolul al IX-lea, achiziţionate cu meticulozitate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea.

  • Muzeul Naţional de Artă Timişoara renunţă la conceptul de ”mausoleu” al instituţiei și deschide „Bufetul Simţurilor@Galeria Arcada”

    Muzeul Naţional de Artă Timişoara renunţă la conceptul de ”mausoleu” al instituţiei și deschide „Bufetul Simţurilor@Galeria Arcada”

    Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT) deschide, vineri, „Bufetul Simţurilor@Galeria Arcada”, proiect iniţiat în anul Capitalei Europene a Culturii TM2023 prin care se doreşte deschiderea muzeului spre comunitate, dar şi promovarea iniţiativelor care şi-au lăsat amprenta asupra potenţialului cultural şi artistic al TM2023.

    Amplasat în demisolul cu arcade al Palatului Baroc (MNArT) în galeria de artă, într-o încăpere amenajată în stilul unei crame, „Bufetul Simţurilor” s-a născut la iniţiativa sommelierului Narcis Georgiu, iar cadrul colaborării cu muzeul a fost fixat în contextul proiectului „Baroque Reloaded by MNArT, Multispectral Baroque – Museum connects with wines”, arată un comunicat al MNArT.

    „Bufetul Simţurilor” îşi propune familiarizarea vizitatorii cu „anatomia” vinului, oferindu-le o experienţă multisenzorială care le permite, prin folosirea simţurilor olfactiv, tactil şi vizual, să interacţioneze cu principalele elemente structurale ale vinului, legând o punte spre artele vizuale.

    Întreaga expoziţie este organizată în jurul a două instalaţii principale care permit accesul concomitent la această experienţă a unor grupuri formate din maximum 20 de persoane.

    Prima instalaţie a expoziţiei are rolul de a etala întreaga paletă de nuanţe pe care le pot lua vinurile, explicate în funcţie de soi sau terroir.

    Cea de-a doua instalaţie propune folosirea simţului olfactiv pentru a descoperi zeci de arome pe care le regăsim adesea în pahar şi structura vinului, reprezentată prin diverse obiecte şi materiale pe care vă invităm să le descoperiţi.

    Tot în cadrul acestei secţiuni, vizitatorii expoziţiei pot descoperi şi nuanţele olfactive specifice celor mai frecvente defecte ale vinului, în scop educaţional. Fiecărui recipient îi este asociat un număr şi o aromă care pot fi verificate prin scanarea unui cod QR ce redirecţionează către pagina www.cramelerecas.ro, unde vizitatorii pot găsi mai multe explicaţii despre specificul acestora.

    Potrivit directorului MNArT, Filip Petcu, între artă şi vinuri este o legătură organică, întreţinută la Muzeul Naţional de Artă Timişoara prin „sponsorii casei” cu care există o colaborare de mai mult timp, respectiv, o cramă din judeţ şi Universitatea de Ştiinţele Vieţii Timişoara.

    „Noi trebuie să găsim permanent punţi speciale de a lega muzeul de comunitate, să depăşim statutul de mausoleu şi să deschidem muzeul spre mediul educaţional, spre sfera academică, a şcolilor, spre zona comercială. Avem nevoie ca aceşti antreprenori să se alăture muzeului, să înţeleagă că muzeul este o punte, un loc în care comunităţile să se simtă acasă, unde se pot crea legături între artă, ştiinţă şi componenta antreprenorială, se pot naşte idei, poate inspira oameni. În Europa, conceptul de mausoleu al muzeului este depăşit de mult, noi trebuie să ne reinventăm în permanenţă prin prisma unor idei, a nevoilor comunităţilor”, a afirmat, pentru AGERPRES, în anul Capitalei Europene a Culturii TM2023.

    În viitor, MNArT va crea şi o expoziţie cu lucrări de inspiraţie bahică.

    Expoziţia va putea fi vizitată individual, în preţul biletului standard de vizitare a MNArT, în Galeria Arcada a Muzeului, începând cu 24 mai, de miercuri până duminică, între orele 13.00 – 21.00.