Categorie: JUSTIȚIE

Poliţiştii atrag atenţia asupra faptului că o nouă metodă de înşelăciune ia amploare. Este vorba despre metoda denumită „Coletul”, care constă în trimiterea, către destinatari, a unor colete cu „cumpărături”. Cei care le primesc trebuie să plătească pentru ele două-trei sute de lei, însă obiectele din interior valorează mult mai puţin. Poliţia recomandă celor care primesc colete nesolicitate să nu plătească pentru ele.

„Una dintre metodele de înşelăciune folosite de infractori constă în primirea şi achitarea de către diferite persoane de bună credinţă a unor colete, care nu au fost comandate în realitate, de acestea. Oamenilor le sunt solicitate pentru ridicarea acestor coletele, primite prin servicii de curierat, sume relativ mici, iar cei mai mulţi le acceptă crezând că au fost comandate de un alt membru al familiei. Bunurile pe care le conţin însă, aceste colete au în realitate o valoare mult mică faţă de banii plătiţi pentru ridicarea lor, de exemplu o persoană plăteşte sume cuprinse între 200-300 de lei şi primeşte un produs care valorează mult mai puţin”, se arată într-un comunicat dat publicităţii duminică de Poliţie.

Poliţiştii au  serie de recomandări pentru cei care primesc colete pe care nu le-au comandat şi care sunt tentaţi să le achite, crezând că ar putea fi pentru rude. În primul rând, trebuie verificat expeditorul şi contact pentru clarificări.

Cei care primesc colete nesolicitate trebuie să comunice cu familia şi prietenii pentru a verifica dacă cineva dintre ei a trimis coletul.

„Nu efectuaţi plăţi nesigure. Refuzaţi să plătiţi pentru colete pe care nu le-aţi comandat sau despre care nu aveţi informaţii clare. Solicitaţi detalii suplimentare şi verificaţi înainte de a face orice plată. Contactaţi furnizorul de servicii poştale. În cazul în care primiţi un colet nesolicitat, contactaţi compania de curierat în cel mai scurt timp, pentru a clarifica situaţia şi pentru a solicita blocarea sumei de bani plătite. Furnizorii de servicii poştale pot oferi informaţii suplimentare despre expeditor şi conţinutul coletului şi pot bloca banii până la clarificarea situaţiei. Păstraţi dovezile. Dacă acceptaţi un colet, păstraţi toate documentele şi dovezile asociate cu acesta, inclusiv chitanţele şi etichetele coletului. Aceste dovezi pot fi utile în cazul unei investigaţii ulterioare”, transmit poliţiştii.

Nu în ultimul rând, aceştia încurajează populaţia să raporteze incidentele suspecte. 

„Dacă suspectaţi o tentativă de fraudă, sesizaţi imediat incidentul la poliţie, prin SNUAU 112. Furnizaţi toate detaliile relevante pentru a ajuta la investigarea cazului. În astfel de situaţii este important să fiţi prudenţi şi vigilenţi, pentru a nu deveni victime ale înşelăciunilor”, precizează sursa citată.

Şeful IPJ Cluj, chestorul de poliţie Mihai Rus, a fost reţinut, luni, de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals în declaraţii.

În aceeaşi cauză au mai fost reţinuţi şeful Serviciului Rutier din IPJ Cluj, comisarul şef de poliţie Aurelian Mircea Rotar, dar şi doi agenţi de poliţie.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj au dispus efectuarea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 iunie, a lui Mihai Rus, chestor de poliţie şi şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) şi fals în declaraţii”, se arată într-un comunicat al DNA Cluj.

De asemenea, şeful Serviciului Rutier din IPJ Cluj, comisarul şef de poliţie Aurelian Mircea Rotar, a fost reţinut pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals în declaraţii şi omisiunea sesizării.

Alături de cei doi, în acelaşi dosar au mai fost reţinuţi agentul principal de poliţie Ioan Raul Paşca, pentru săvârşirea a două infracţiunii de abuz în serviciu, şi agentul principal de poliţie Cătălin Claudiu Mureşan, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit anchetatorilor, în data de 29 aprilie, Mihai Rus ar fi fost oprit pe raza municipiului Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte şi suspecţii Cătălin-Claudiu Mureşan şi Ioan-Raul Paşca, acesta fiind surprins cu aparatul radar conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 km/h.

În acest context, Rus, împreună cu ceilalţi poliţişti cercetaţi în cauză, ar fi stabilit o modalitate prin care să nu i se aplice sancţiunea contravenţională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispoziţiilor legale.

Concret, în urma discuţiilor purtate s-ar fi hotărât ca Mihai Rus să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului (ceea ce ar fi şi făcut în data de 22 mai 2024), iar agentul constatator Ioan-Raul Paşca să nu aplice sancţiunea contravenţională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripţie.

”De asemenea, s-ar mai fi stabilit ca suspectul Mihai Rus să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului de poliţie Ioan-Raul Paşca în contextul de mai sus”, se arată în comunicatul DNA.

În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Poliţiştii şi procurorii au făcut, miercuri, nouă percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, la persoane suspectate de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste un milion de lei, transmite News.ro.

”La data de 12 iunie 2024, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Timiş, sub coordonarea procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, au pus în aplicare 9 mandate de percheziţie domiciliară, într-un dosar penal, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală”, a transmis, miercuri, IPJ Timiş.

Sursa citată a precizat că percheziţiile au vizat 6 locaţii din judeţul Timiş şi 3 din Arad, respectiv sediile/punctele de lucru ale unor societăţi ce desfăşoară activităţi în domeniul exploatării agregatelor minerale, fabricarea betoanelor şi mortarelor, sediul unor societăţi de contabilitate, precum şi domiciliul unor persoane fizice – reprezentanţi ai acestora.

”În urma activităţilor, au fost descoperite şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, mijloace materiale de probă (documente de evidenţă contabilă în format letric şi electronic, contracte şi înscrisuri în legătură cu activitatea infracţională), precum şi 3 telefoane mobile şi 2 laptop-uri”, a mai transmis sursa citată.

Potrivit acesteia, activitatea infracţională ar fi constat în înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor fictive sau nereale şi controlarea mai multor societăţi interpuse în circuitul evazionist direct sau prin intermediari, având ca scop creşterea cheltuielilor şi scăderea bazei impozabile, eludând astfel plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat.

Prejudiciul cauzat este estimat la peste 1.000.000 de lei.

Poliţiştii continuă cercetările, în vederea administrării probatoriului, tragerii la răspundere penală a persoanelor implicate şi recuperării prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului.

67 de mandate de percheziţie domiciliară sunt puse în aplicare, marţi, în şapte judeţe, de către poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi procurorii DIICOT Caraş-Severin.

Mandatele de percheziţie domiciliară sunt puse în aplicare într-un dosar penal care vizează constituirea unui grup infracţional organizat şi traficul de migranţi, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea şederii ilegale în România şi spălarea banilor, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Caraş-Severin, percheziţiile sunt efectuate în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiul Bucureşti, din cercetările efectuate până în prezent stabilindu-se că gruparea ar fi obţinut ilegal avize de muncă pentru 1.181 de cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh.

Acţiunile procurorilor DIICOT se desfăşoară în coordonare cu cele ale procurorilor DNA, care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracţiuni de corupţie aflate în legătură directă cu infracţiunile cercetate de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Caraş-Severin.

„Din cercetările efectuate a reieşit că, în cursul anului 2022, pe fondul apariţiei unui nou mod de operare vizând traficul de migranţi (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către ţări din spaţiul Schengen), un bărbat, fost angajat al MAI, ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, prin intermediul a 7 societăţi comerciale (dintre care cinci cu acelaşi domiciliu fiscal), la care ar fi aderat şi alte societăţi comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt bărbat (colonel în rezervă), care, ulterior pensionării, ar fi dezvoltat o metodă de obţinere a unor beneficii materiale substanţiale, prin intermediul unei firme înfiinţate în scopul recrutării forţei de muncă din străinătate”, se arată în comunicatul IPJ Caraş-Severin.

Probatoriul administrat a relevat că, în perioada 2022 – iunie 2024, gruparea, formată din peste 37 de persoane, cetăţeni români şi străini şi şapte grupuri de firme, însumând 31 de societăţi comerciale cu sediile în Caraş-Severin, Timiş şi Arad, ar fi acţionat pe teritoriul României, în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi.

Activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat pe şase paliere, între care unul era format din foste şi actuale cadre ale MAI.

„Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora şi care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste şi actuale cadre ale MAI, un palier constituit din reprezentanţii de drept şi de fapt ai unor firme din judeţul Caraş-Severin, racolate în acelaşi scop infracţional, iar ultimele două paliere formate din alţi membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locaţie, pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalţi ocupându-se de transportarea şi transferarea migranţilor sosiţi în România, cu intenţia de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE”, precizează sursa citată.

Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociaţii societăţilor comerciale ar fi stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajaţii cetăţeni români, membri ai grupului infracţional, ar fi avut sarcina obţinerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă şi a vizelor pentru dreptul de şedere în România.

„În acest scop, ar fi racolat angajaţi cu putere de decizie sau foşti angajaţi cu influenţă asupra funcţionarilor din cadrul birourilor Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securităţii naţionale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetăţeni străini, cu potenţial risc terorist”, se menţionează în comunicat.

Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracţional ar fi obţinut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru 1.181 de cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh (peste 80%), dar şi din Sri Lanka, India, Nepal şi Sudan, parte dintre aceştia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.

De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracţional organizat, utilizând relaţii cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin bazate pe acte de corupţie, ar fi facilitat şederea pe teritoriul României a unor cetăţeni străini ale căror vize expiraseră şi trebuiau returnaţi în ţara de origine.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că, pentru un aviz de muncă, migranţii ar fi plătit între 500 – 1.000 de euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.

În cursul zilei de marţi sunt puse în executare aproximativ 40 de mandate de aducere, cei în cauză urmând să fie conduşi pentru audieri la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraş-Severin.

Acţiunea a beneficiază de sprijinul poliţiştilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Timişoara, Oradea, Alba-Iulia, Cluj, Craiova, Piteşti, Bucureşti şi serviciilor de combatere a criminalităţii Arad şi Sibiu.

Acţiunea este realizată cu sprijinul poliţiştilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, ITPF Timişoara, jandarmilor din Caraş-Severin şi Timiş, Grupării de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timişoara şi specialiştilor din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara.

Suportul de specialitate este asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din IGPR şi Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT.