STIRILE TRANSILVANIEI

Categorie: Transilvania

Puncte de trecere a frontierei temporare, deschise la graniţa cu Ungaria în contextul desfăşurării alegerilor
Mai multe puncte de trecere a frontierei vor fi deschise temporar la graniţa de vest, in judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare, duminică, 9 iunie, în contextul desfăşurării alegerilor din Ungaria.
”La solicitarea autorităţilor maghiare, în cursul zilei de duminică, 9 iunie 2024, în contextul desfăşurării alegerilor si de pe teritoriul statului vecin, în intervalul orar 07.00 – 20.00 (ora României), punctul temporar de trecere a frontierei Beba Veche (jud Timiş) şi cele 10 comuncaţii rutiere deschise ocazional de la frontiera comună cu Ungaria (Nădlac III, Grăniceri, Variaşu Mic şi Iermata – jud. Arad; Roşiori, Voievozi şi Cheresig – jud Bihor; Horea, Peleş şi Bercu – jud. Satu Mare) vor fi deschise traficului transfrontalier. Acestea sunt destinate tranzitării frontierei de către persoanele domiciliate în zona adiacentă”, a transmis sâmbătă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.
La nivelul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Timisoara, Oradea si Sighetu Marmaţiei au fost dispuse măsuri pentru desfăşurarea cu operativitate a activităţii de verificări la frontieră.
În Ungaria, la fal ca și în România, au loc alegeri europarlamentare şi locale, duminică, 9 iunie 2024.
9 iunie 2024
Se înființează Ecomuzeul Țării Moților
Vineri, 24 mai, de Ziua Europeană a Parcurilor, va fi înființat Ecomuzeul Țării Moților. Evenimentul va fi marcat prin semnarea cartei ecomuzeului de către reprezentanții comunelor care au aderat la această inițiativă, dezvelirea unui monument la limita celor trei județe, un program cultural si culinar specific fiecărui județ, respectiv Alba, Bihor și Cluj, transmite Radio Cluj.
Întâlnirea se va desfășura la Călineasa, în locul de unire a limitelor județelor Alba, Bihor și Cluj, vineri, 24 mai, de la ora 12:00.
Ce este un ecomuzeu ne spune Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni:
„Un ecomuzeu, practic, este un spațiu, un teritoriu care conservă, protejează identitatea locală într-o altă formă decât s-a făcut în trecut, într-o clădire, într-un muzeu, într-o expoziție, pentru că un ecomuzeu, de fapt, este un spațiu viu, un spațiu în care oamenii trăiesc în continuare în comunitățile lor și își manifestă identitatea fără să o piardă chiar dacă evoluția socio-economică se vede și acolo, progresul tehnologic, însă oamenii sunt determinați să-și păstreze ceea ce înseamnă identitatea lor, identitatea locală.”
Ecomuzeul include sate, peisaje autentice, obiective istorice și culturale, reflectând modul în care comunitatea locală a interacționat cu mediul înconjurător de-a lungul timpului. Acesta va fi format în etapa iniţială din teritoriul a şapte-opt comune.
23 mai 2024
Pelerinaj la Șumuleu Ciuc | László Felföldi, episcopul Diecezei de Pécs: Trebuie să ne întoarcem şi să căutăm punctul cel mai profund al credinţei noastre
Pacea poate fi făurită doar cu o credinţă vie şi activă, care ne însufleţeşte, în această lume devastată de război, când suntem copleşiţi de războiul fizic, spiritual şi sufletesc, prin urmare avem nevoie de reînnoire şi întărire în credinţă şi dragoste – a spus pelerinilor László Felföldi, episcopul Diecezei de Pécs din Ungaria, oratorul pelerinajului din acest an de la Şumuleu-Ciuc.
În ciuda dimineţii ploioase din sâmbăta de Rusalii, sute de mii de oameni din întreaga lume s-au adunat la Sfânta Liturghie din acest an, în şaua dintre Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare, în faţa altarului Trei Movile, unde vremea era deja senină.
În acest an, locul sfânt de la Şumuleu a organizat pelerinajul sub deviza „Înnoiţi-vă!”, asociindu-se astfel subiectului anului pastoral anunţat de Arhidieceza de Alba Iulia: „O comunitate reînnoită în rugăciune”.
László Felföldi a subliniat că mesajul care ne modelează şi ne reînnoieşte viaţa nu vine din afară. „El se naşte în inimile noastre şi devine astfel o hotărâre şi apoi o realizare. Avem însă nevoie de o legătură vie cu Dumnezeu şi cu ceilalţi oameni. Rugăciunea vie şi care ne însufleţeşte este fundamentul esenţial, forţa de susţinere şi sursa reînnoirii care ne aşteaptă” – a spus el.
În omilia sa, episcopul a dedicat o secţiune specială tinerilor, avertizându-i împotriva pericolelor lumii digitale şi subliniind că şi ei, „tinerii care construiesc şi continuă viitorul”, au nevoie de bucuria credinţei.
El a evocat istoria statuii Maicii Domnului de la Kismányok din dieceza de Pécs, care a fost dusă în Bacica (nordul Serbiei) din satul Dorneşti (jud. Suceava) în 1945, de către secuii refugiaţi din Bucovina, iar după ce au trebuit să se mute în judeţul Tolna din Ungaria, ei s-au întors pentru a lua cu ei statuia, deoarece ştiau că „fără credinţă, fără speranţă, fără o legătură cu Dumnezeu, nu se poate supravieţui”.
Oratorul a subliniat: la fel ca ei, şi noi „trebuie să ne întoarcem şi să căutăm punctul cel mai profund al credinţei noastre, chiar cu preţul luptelor, pentru că numai din credinţa regăsită şi dintr-o relaţie vie cu Dumnezeu putem construi în casa noastră templul spiritual al inimii familiei”.
El a făcut apel la credincioşi să nu fie doar spectatori sau observatori, ci participanţi activi în comunităţile în care trăiesc, subliniind totodată necesitatea, „aici şi acum”, de a reînnoi şi consolida masa unităţii şi forţei familiei, altarul comunităţilor bisericeşti.
„Nu cu cuvinte, nu cu gânduri speciale, ci cu prezenţa noastră benefică, iubitoare şi primitoare” – a avertizat vorbitorul, reamintind cuvintele episcopului transilvănean Áron Márton, care a spus că oricine vrea să propovăduiască Evanghelia trebuie să demonstreze adevărul ei mântuitor prin viaţa sa.
László Felföldi a reamintit că la ceremoniile de absolvire a liceelor se pune o straiţă pe umărul absolvenţilor, iar „valoarea tinerilor depinde de ceea ce le punem în straiţă”. Episcopul a avertizat că mulţi tineri din ziua de azi au straiţa goală, de aceea nu ar trebui să ne mire teama şi confuzia lor.
Mulţumindu-le tinerilor pentru prezenţa lor, el a subliniat: tinerii au de parcurs în viaţă un drum pe care nimeni nu a umblat până acum, de aceea i-a rugat să urmeze modele bune, să aibă prieteni buni şi să fie exigenţi nu doar cu hainele, ci şi cu hrana spirituală şi intelectuală.
„Nu lăsaţi răul ce se îndreaptă spre voi din lumea virtuală să vă distrugă demnitatea umană! Fiţi precauţi, pentru că pentru voi este mult mai greu să faceţi distincţia între adevăr şi minciună, între realitate şi virtualitate” – a spus oratorul.
El a subliniat că numai cu credinţă vie pot fi salvate familiile şi copiii de confuzia şi ideile nedemne de umanitate, care se revarsă de pe internet, numai cu ea poate fi salvată onoarea raţiunii, sfinţenia mesei familiale şi puterea susţinătoare a comunităţii umane.
Gergely Kovács, arhiepiscopul Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, a evidenţiat: reînnoirea nu înseamnă să cauţi lucruri noi, ci să mergi înainte păstrând şi cutăţind „valoarea, fundamentul”. „Să ne continuăm pelerinajul pe acest pământ reînnoiţi, purificaţi, întăriţi în credinţa noastră, în identitatea noastră” – a spus el.
Mulţi oameni au venit şi anul acesta pe jos în şaua dintre dealurile Şumuleului, făcând parte din procesiunile sosite din Ţinutul Secuiesc, multe dintre aceste grupuri parcurgând ultimii kilometri pe o ploaie torenţială. Alţii au sosit cu cele trei trenuri de pelerinaj din Ungaria, iar numeroşi pelerini au sosit din diferite părţi ale Transilvaniei cu maşini, autobuze, pe biciclete sau călare. Printre pelerini s-au numărat viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjén, Árpád János Potápi, secretar de stat pentru politică naţională, şi Hunor Kelemen, preşedintele UDMR.
19 mai 2024
Fondatorii Taste of Transylvania: România poate spera la prezența în ghidul Michelin cel mai devreme în anul 2030 și doar cu sprijinul autorităților centrale
Fondatorii Taste of Transylvania, alături de un grup de chefi din toată țara, au susținut zilele acestea o cină inedită “la 10 mâini”, pentru a promova gastronomia transilvană și pentru a demonstra că nu este nevoie să ne îndepărtăm de tradiții pentru a reinterpreta gastronomia tradițională. Dincolo de demonstrația de măiestrie gastronomică, evenimentul la care a participat și chef Adam Meszaros, unul dintre cei mai cunoscuți chefi ai Ungariei, apreciat cu două stele Michelin, a avut drept scop definirea gastronomiei ca domeniu reprezentativ pentru cultura și tradiția românească, pornind de la procedura implementată de către Ungaria, și a evidențiat necesitatea implicării statului, în cazul acesta, a autorităților în includerea României pe harta ghidului gastronomic Michelin.
De ce nu avem încă chefi cu stele Michelin în România?
Aceasta a fost întrebarea la care mai mulți chefi, pasionați de HORECA sau proprietari de restaurante au încercat să răspundă, iar Chef Adam Meszaros a povestit din experiența Ungariei, care a făcut toți acești pași în urmă cu aproximativ 18 ani. Dincolo de calitatea și unicitatea bucătăriei, de care România dispune în acest moment, toate persoanele prezente au subliniat importanța implicării autorităților române pentru a iniția întreg procesul de analiză din partea Michelin.
“În final chestiunea Michelin în România se reduce la consistența asigurată de statul român în a promova și iniția discuțiile cu reprezentanții Michelin. Este un proces care se întinde pe parcursul mai multor ani, motiv pentru care singurul mod în care acesta poate fi dus la final este prin cooperarea dintre zona private, cu chefii români și ministerul de resort. Costul studiului gastronomiei transilvănene, analiza chefilor din România și a preparatelor care ar putea atrage atenția gurmanzilor din toată lumea depășește un milion de euro, însă rezultatele se vor vedea în repoziționarea României ca destinație gastronomică și turistică și prin atragerea unui public cu totul nou pentru țara noastră”, a declarat Monika Kozma, director general al Fundației Pro Economica Alapítvány.
Taste of Transylvania, festivalul care promite să revoluționeze cultura gastronomică transilvană
Iubitorii de tradiții și pasionații de cultură culinară au și anul acesta un loc de întâlnire în Transilvania: este vorba despre Taste of Transylvania, festivalul gastronomic care ne propune redescoperirea gusturilor de odinioară într-o interpretare unică a mai multor chefi din toată țara, dar și din Ungaria.
Taste of Transylvania este un proiect gândit de mai mulți pasionați de cultura gastronomică a României, festival care, din 2022, adună cea mai frumoasă comunitate gurmandă în jurul său. Evenimentul își propune să așeze regiunea Transilvaniei pe harta destinațiilor gastronomice, dar și să aducă România în lumea stelelor Michelin prin promovarea unor experiențe culinare desăvârșite.
“Anul acesta, Taste of Transylvania va avea loc între 12 și 15 septembrie, în deja tradiționalul sat de vacanță Boroș din Lunca de Jos, Harghita. Ne propunem să aducem față în față “noul” și “vechiul” în bucătăria românească și să promovăm gusturile transilvane într-o interpretare creativă a celor mai buni chefi din România.” a declarat Adorjan Trucza, fondator Taste of Transylvania
Prin Taste of Transylvania, organizatorii și-au propus să deschidă un nou capitol în cultura gastronomică tradițională, dar și să pună regiunea Transilvaniei, cu toată bogăția sa culinară, pe harta gastronomică internațională ca o destinație nouă, dar totuși atemporală.
Primele două ediții Taste of Transylvania, cea din 2022 și cea din 2023, s-au bucurat de un feedback pozitiv covârșitor, mai ales datorită principiilor în jurul cărora s-a dezvoltat festivalul: gastronomie, sustenabilitate, tradiție și colaborare. Anul trecut, în premieră, în cadrul Taste of Transylvania a debutat și un nou concept, Bucuria în bucate, o locație deschisă de-a lungul festivalului, unde 50 de bucătari de renume au gătit după propria lor viziune, în echipe, din ingredientele propuse de echipa festivalului și completate de ei. Proiectul a avut un succes desăvârșit, atât din partea vizitatorilor, precum și din partea bucătarilor din Transilvania, Muntenia și Ungaria.
Taste of Transylvania 2023 a însemnat: peste 5.000 de vizitatori, peste 50 de bucătari participanți, 22 de vendori cu meniuri gourmet, o zi de activități dedicate profesioniștilor din gastronomie și HoReCa, dar și 43 de speakeri care au povestit despre lecțiile pe care le-au învățat în domeniul culinar de-a lungul timpului.
Cum se va transforma Taste of Transylvania 2024?
Principalul obiectiv pe care organizatorii l-au stabilit pentru Taste of Transylvania 2024 este diversificarea ofertei de conținut. Pe lângă partea culinară, festivalul va include acum și concerte de muzică electronică, pentru a ajunge la un public-țintă cât mai variat.
Programul va include un concert susținut de trupa Bagossy Brothers Company și un line-up de DJ. Concertele vor avea loc într-un spațiu nou amenajat în incinta festivalului din Boroș, acesta având o scenă cu sonorizare profesională și o zonă gastro cu oferte de mâncare și băuturi.
10 mai 2024
Csoma Botond: Noi, maghiarii din Transilvania, ne dorim o Uniune Europeană care ascultă şi nevoile fermierilor est-europeni
Csoma Botond, preşedintele organizaţiei judeţene Cluj a UDMR, a fost prezent, sâmbătă, la sărbătoarea de sfinţire a grâului în satul Buza, ocazie cu care a declarat că doar maghiarii din Transilvania îi pot reprezenta pe maghiarii transilvăneni la Bruxelles, Strasbourg, Cluj-Napoca şi Bucureşti.
Satul Buza din Câmpia Transilvaniei a organizat pentru prima dată sfinţirea grâului, care s-a desfăşurat lângă lanul de grâu al unui fermier local, ce s-a alăturat programului „Pâinea maghiarilor – 15 milioane de boabe de grâu” în anul 2022.
„Noi, maghiarii din Transilvania, ne dorim o Uniune Europeană care ascultă şi nevoile fermierilor est-europeni, şi nu se ocupă doar de modul în care cerealele ucrainene pot intra în Uniunea Europeană” – a spus Csoma Botond.
El a subliniat că avem nevoie de o Uniune Europeană care nu vrea să pună costurile tranziţiei ecologice în sarcina fermierilor, ci creează un fond special pentru finanţarea obiectivelor de protecţie a mediului şi se străduieşte să ajute statele membre din Europa de Est să recupereze decalajul, prin intermediul programelor agricole.
La eveniment a participat și István Jakab, vicepreşedintele parlamentului ungar, exprimându-și speranţa că maghiarii vor reuşi să se solidarizeze şi că maghiarii din Transilvania vor avea şi ei un reprezentant la Bruxelles, cu care politicienii ungari vor putea colabora. El a subliniat că reprezentarea maghiarilor transilvăneni la Bruxelles, Bucureşti şi Cluj-Napoca poate fi asigurată doar de maghiari din Transilvania.
28 aprilie 2024
Festivalul ”Săptămâna Haferland” va avea loc între 8 şi 11 august, în zece sate din Ţara Ovăzului
Festivalul „Săptămâna Haferland”, ediţia a XII-a, cea mai amplă manifestare din România dedicată promovării culturii şi tradiţiilor saşilor din Transilvania, se va desfăşura în perioada 8 – 11 august, au anunţat, miercuri, organizatorii evenimentului, Fundaţia M&V Schmidt şi Fundaţia Tabaluga, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Evenimentele organizate în cadrul festivalului vor avea loc în zece localităţi din Haferland (Ţara Ovăzului, denumire istorică a regiunii care se întinde aproximativ între Braşov şi Sighişoara), respectiv Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Roadeş, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri.
„Sunt mândru că avem atâţia participanţi. Satele sunt zece la număr şi ar veni poate şi mai multe, dar am hotărât să lăsăm acum, deocamdată, la zece, este şi o cifră rotundă, şi ne dorim să ne concentrăm să facem maxim de program în aceste zece sate”, a afirmat, în cadrul conferinţei, preşedintele Fundaţiei M&V Schmidt, Michael Schmidt.
Tema ediţiei din acest an a festivalului este „Istorie, tradiţie şi cultură. Ieri şi azi în Haferland”.
„Suntem onoraţi că Săptămâna Haferland se deschide aici, la casa de la Muzeul de la şosea. (…) În jurul familiei Schmidt s-a format o altă familie care contribuie, şi pentru românii din zonă, la readucerea în memorie a ceea ce au însemnat saşii din România, o etnie civilizatoare. Am învăţat multe de la saşi şi învăţăm în continuare”, a declarat conf. dr. Paulina Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
Ediţia din acest an a Săptămânii Haferland are loc sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Serenissime Prinţul Philipp von und zu Liechtenstein şi, pentru prima dată, sub auspiciile Familiei Regale a României.
„Este pentru prima oară când Familia Regală a României acordă în mod oficial susţinere organizării acestui eveniment cultural”, au precizat organizatorii.
Tot în premieră, festivalul a încheiat un parteneriat cu fundaţia The Duke of Edinburgh’s International Award România, o organizaţie care livrează un program global destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 24 ani.
Cei care vor ajunge într-unul dintre cele zece sate săseşti participante în program se vor putea bucura de vizitarea unor monumente istorice precum bisericile fortificate, a unor gospodării tradiţionale (printre care proprietatea deţinută la Viscri de Regele Charles), de concerte, baluri şi spectacole cu muzică tradiţională săsească, proiecţii de film, conferinţe cu public, expoziţii, ateliere pentru copii şi adulţi, tururi ghidate, vizite la fermele şi în gospodăriile localnicilor, degustări de produse bio.
„Anul acesta o să fie ceva special la Viscri, o să avem o expoziţie de dangale. Fiecare sat din Transilvania are o danga specială. (…) Va fi o expoziţie realizată de artistul bijutier Sorina Cotea, iar în această expoziţie fiecare danga va avea o explicaţie”, a spus Caroline Fernolend, preşedinta Fundaţiei Mihai Eminescu Trust.
Printre evenimentele ediţiei se numără şi balul săsesc ce va avea loc la Criţ, la care va concerta formaţia germană HighLife. De asemenea, în acest an se sărbătoresc 10 ani de la inaugurarea Casei Kraus, un reper turistic al zonei şi totodată un concept care reuneşte un chalet şi un centru de after school pentru copiii din medii defavorizate din împrejurimi.
Un eveniment de asemenea important va fi şi sărbătorirea a 700 de ani de la prima atestare documentară a Cetăţii Rupea, unul dintre cele mai importante şi mai impresionante monumente medievale din Transilvania, astăzi complet restaurată, care va avea loc în ultima zi a Săptămânii Haferland.
„O noutate a ediţiei este şi faptul că l-am convins pe Peter Maffay ca pe 4 august să ţină primul concert al lui în ţara unde el s-a născut, adică aici în România. De multe ori l-am rugat şi înainte să facă acest concert, dar el, şi mai ales echipa din jurul lui, nu au fost de acord. Acum l-am convins şi o să fie în Piaţa Mare (n.r. – din Sibiu), pe 4 august, concertul lui Peter Maffay aici în Transilvania”, a anunţat Michael Schmidt.
Preşedintele Fundaţiei ADEPT, Cristian Gherghiceanu, a anunţat că la ediţia din acest an a festivalului va putea fi vizitată şi cetatea fortificată din Saschiz, unde lucrările de restaurare se vor încheia la sfârşitul lunii mai.
„Cu puţin noroc la sfârşitul lunii mai se încheie lucrările de restaurare a cetăţii fortificate din Saschiz şi cumva mergem să vedem ce au făcut şi cineva o să explice rolul acestei cetăţi. Pe partea de cultură am vorbit deja cu Asociaţia Femeilor din Saschiz şi vrem să colectăm multe poze vechi şi să facem o expoziţie de fotografie, ca să vedeţi partea de costume, obiceiuri în Saschiz. Bineînţeles vrem să şi gustăm câte ceva, şi anul acesta, după multe discuţii, femeile au decis să readucă în prim plan meniul de nuntă”, a anunţat Cristian Gherghiceanu.
O altă noutate pe care o aduce această ediţie a evenimentului este prezenţa în Consiliul Director al Fundaţiei M&V Schmidt a fostului ambasador britanic la Bucureşti, Andrew Noble.
„Mă bucur foarte mult să fiu membru al acestei familii, nu numai din Fundaţia Schmidt, dar familia Haferlandului. Cunosc foarte mulţi dintre participanţi şi am posibilitatea acum, chiar dacă nu mai sunt ambasador, să particip. (…) Cred că este foarte important că începem aici, într-un loc în care spiritul satului românesc e foarte viu. Sunt satele care sunt în România la baza vieţilor unor milioane de oameni şi în Haferland avem zece sate care redescoperă rădăcinile şi viitorul. (…) Să fiu alături de voi din această perspectivă este un vis pentru un diplomat pensionat”, a declarat, cu umor, Andrew Noble.
La ediţia din acest an a festivalului sunt aşteptaţi circa 10.000 de vizitatori din România, dar şi din ţări precum Germania, Austria, Regatul Unit sau Statele Unite ale Americii.
Săptămâna Haferland este un eveniment iniţiat şi organizat de Fundaţia M&V Schmidt şi de Fundaţia Tabaluga / Peter Maffay Stiftung, organizaţii fondate de muzicianul german de origine română Peter Maffay.
17 aprilie 2024
Asociația Mikó Imre a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în cazul gimnastului de 15 ani, de etnie maghiară, care ar fi fost umilit și torturat de doi colegi
Asociația Mikó Imre a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) după ce presa sportivă a dezvăluit recent cazul unui gimnast în vârstă de 15 ani de etnie maghiară care ar fi fost umilit și torturat de doi colegi, anul trecut, în cantonamentul de la Reșița. Asociația a depus plângere atât împotriva celor doi colegi, cât și împotriva Federației Române de Gimnastică, acuzată de pasivitate.
”Considerăm că faptele comise de autorii mai sus numiți precum și pasivitatea Federației aduc grave atingeri dreptului la demnitate a minorității naționale maghiare din România”, se arată în plângerea depusă la CNCD de Asociația Mikó Imre.
Se pare că, în prima fază, agresorii și-au imobilizat victima de un calorifer, după care a început calvarul pentru Z.K.. Gimnastul minor, de etnie maghiară, a fost tuns, după care ceilalți doi colegi l-au dezbrăcat, l-au forțat să consume alcool, au scrumat deasupra lui și au mimat un joc sexual cu victima. La un moment dat, așa-zisa distracție a degenerat și nimeni nu a intervenit. „Au început să-i strige «Ungure» și să-l umilească”, au povestit sursele respective.
Poliția a anunțat că a deschis dosar penal pentru lovire și alte violențe și lipsire de libertate. În urma acestei umilințe, sportivul a părăsit cantonamentul a doua zi, fugind acasă, la Lugoj, și le-a povestit părinților chinul la care a fost supus.
10 aprilie 2024
Péter Magyar, liderul de facto al opoziției din Ungaria: Iubesc Transilvania, iubesc Ținutul Secuiesc
Cea mai mare demonstrație politică din ultimii ani și decenii a avut loc sâmbătă la Budapesta, la care au participat sute de mii de oameni. Potrivit datelor poliţiei ungare, aproximativ 250.000 de persoane au mărşăluit în Piaţa Kossuth pentru a-i asculta pe vorbitori şi pe Péter Magyar. Organizatorii estimează că au fost și mai mulți, aproape 400.000. Demonstraţia paşnică a adus în atenție subiecte precum situaţia actuală din Ungaria, fuziunea bisericii cu statul şi viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din 9 iunie.
Trebuie să vezi câți oameni, câți tineri trăiesc în străinătate și nu numai din motive financiare, ci și pentru că nu vor să trăiască în Ungaria de astăzi, unde totul este în mâinile unui cerc de putere, a spus Péter Magyar, care a vorbit și din punctul său de vedere despre situația maghiarilor din Transilvania după demonstrație.
Radio Târgu Mureș a reușit să obțină și un scurt interviu cu Magyar, care a fost întrebat și despre Transilvania și maghiarii din Transilvania, relatează Transtelex.ro
„Am primit multe întrebări din Ținutul Secuiesc, din Transilvania, foarte multe. Eu am fost cel mai surprins. Cred că oamenii de acolo devin din ce în ce mai conștienți de faptul că sunt de fapt folosiți din patru în patru ani pentru a cumpăra voturi sau pentru a obține voturi”, a răspuns Péter Magyar atunci când a fost întrebat cum ar dori să ajungă la maghiarii din Transilvania.
„ Îmi place foarte mult Transilvania, iubesc Ținutul Secuiesc, acest loc este foarte important pentru mine. Am vizitat Cluj-Napoca nu cu mult timp în urmă și sunt șocat de cât de mult s-a dezvoltat acest oraș” – a spus Magyar.
Péter Magyar a apărut pe scena publică acum două luni, deci este de înțeles că mulți oameni întreabă dacă tipul este cu adevărat sincer, a declarat Ervin Nagy, actorul maghiar câștigător al Premiului Mari Jaszai, care a participat la demonstrația de sâmbătă, unde a citit și câteva scrisori maghiare care trăiesc în străinătate. În opinia sa, Ungaria are nevoie de o schimbare, tinerii nu mai sunt un apel să nu voteze pentru cineva pentru că ești comunist sau pentru că ești nazist, dar apropierea poate mișca oamenii. Tinerii sunt alături de el fie pentru a părăsi Ungaria, fie pentru a veni la Petru, după cum reiese din faptul că aşezarea este înconjurată de sute de tineri, a spus Ervin Nagy.
9 aprilie 2024
UDMR a încheiat acorduri electorale cu cele două partide maghiare mai mici din Transilvania
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a încheiat, miercuri, la Cluj-Napoca, acorduri electorale cu cele două partide maghiare mai mici din Transilvania, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) şi Forţa Civică Maghiară (FCM).
Pentru cele patru alegeri din România care vor avea loc în 2024, UDMR a încheiat acorduri separate cu cele două partide maghiare mai mici din Transilvania, nefiind încheiat un acord tripartit. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a semnat acordurile cu preşedintele AMT, Zoltán Zakariás, respectiv cu József Kulcsár-Terza, preşedintele interimar al FCM.
În declaraţia sa de presă, preşedintele UDMR a spus: comunitatea maghiară din Transilvania trebuie să dea dovadă de unitate la alegerile pentru Parlamentul European (PE) şi la alegerile pentru Parlamentul României, în timp ce la alegerile locale competiţia se păstrează. Odată cu această cooperare au fost făcute demersurile necesare pentru ca membrii comunităţii maghiare din Transilvania să fie câştigători ai alegerilor din 2024. Acest lucru este necesar, dar nu şi suficient, a adăugat Hunor Kelemen. Este nevoie de o mobilizare bună, întrucât este de aşteptat ca participarea să fie mare, iar proporţia participării maghiare trebuie să fie aceeaşi cu cea a majorităţii, a explicat politicianul. „Pentru noi este important să ajungem la fiecare maghiar”, a spus acesta.
Potrivit acordurilor, AMT îşi va putea plasa candidatul pentru alegerile pentru Parlamentul European pe locul 4 de pe lista UDMR, iar FCM, pe locul 5, putând propune şi nume suplimentare. AMT l-a propus pe Zsolt Szilágyi pentru ocuparea locului 4 de pe această listă.
La alegerile pentru Parlamentul României, candidaţilor celor două partide maghiare mai mici li se asigură pe lista UDMR locuri eligibile. Cu privire la cooperarea de la alegerile prezidenţiale se va decide după 9 iunie.
La alegerile locale din 9 iunie, în oraşul Satu Mare, respectiv în judeţul Satu Mare şi Mureş, cele două partide maghiare mai mici sprijină candidatul UDMR, în timp ce la Târgu Mureş îl susţin pe candidatul independent Zoltán Soós. În funcţie de nevoile locale, în cele ce urmează pot fi luate decizii şi cu privire la coaliţii locale şi alte forme de cooperare.
Potrivit acordului cu AMT, coaliţiile locale vor fi decise de o comisie mixtă bipartită, în timp ce candidaţii FCM pot ajunge pe locurile eligibile de pe listele de consilieri locali ai UDMR.
„Solicităm tuturor să nu permită ca în 2024 să se formeze o situaţie care să împingă comunitatea maghiară într-o stare de vulnerabilitate. Noi venim cu un program, cu nişte soluţii care să ofere comunităţii maghiare din Transilvania securitate, oportunităţi de dezvoltare, întărirea identităţii, prosperitate în patria sa”, a rezumat preşedintele UDMR.
Zoltán Zakariás, preşedintele AMT, a subliniat că partidul său s-a străduit să maximizeze voturile comunităţii maghiare din Transilvania şi ca după alegeri să există cea mai puternică reprezentare maghiară posibilă.
„Preambulul stabileşte principiile, inclusiv faptul că partidele consideră pluralismul politic ca fiind o valoare democratică, respectiv recunosc şi respectă reciproc identitatea organizaţională independentă a comunităţilor politice”, a subliniat acesta.
Preşedintele AMT a adăugat că acordul s-a născut în spiritul sloganului „competiţie la nivel local, unitate la nivel naţional”. În text au fost incluse „locurile de conotaţie naţională” – cele în care fără cooperare ar fi dificilă păstrarea reprezentării maghiare -, cu privire la celelalte locaţii urmând să decidă o comisie mixtă, a relatat Zoltán Zakariás.
Întrebat de un jurnalist de ce nu s-a ajuns la un acord tripartit, Hunor Kelemen a spus că întrucât negocierile au avut loc separat, şi acordurile au fost semnate separat, însă scopul este acelaşi în ambele cazuri: unitate la nivel naţional, competiţie la nivel local.
Zoltán Zakariás a adăugat că, deoarece este vorba de chestiuni naţionale, pentru partidul său a fost esenţial să ajungă la un acord cu UDMR. Politicianul a specificat, de asemenea, că încurajează şi coaliţiile locale, pentru care există cadru legal.
Întrebat de presă, József Kulcsár-Terza, preşedintele interimar al FCM, a confirmat că din cauza opoziţiei AMT nu s-a ajuns la un acord tripartit, şi au fost încheiate acorduri bipartite.
„Dacă vorbim de o chestiuni naţionale, ar trebui să putem lăsa la o parte divergenţele de opinie, dar se pare că nu există suficientă maturitate pentru asta. Nici noi nu suntem îndrăgostiţi de UDMR, dar ştim că maghiarii trebuie să se unească”, a spus acesta.
Sursa: MTI
21 martie 2024
Noile săpături arheologice redescoperă fostul sistem de fortificație al Cetății Mikó
În partea de vest și de nord a Cetății Mikó se desfășoară o săpătură arheologică inedită: sub conducerea arheologului Darvas Lóránt, se cercetează, în mai multe secțiuni, sistemul de fortificație de odinioară a clădirii. Cercetările, care vor continua, conform planului, până la sfârșitul lunii aprilie, pun baza unei lucrări ample de reconstrucție. Primarul Korodi Attila, directorul muzeului Karda-Markaly Aranka și arheologul Darvas Lóránt au vorbit astăzi presei despre acest proiect impresionant.
Conducerea municipalității și a Muzeului Secuiesc al Ciucului au prezentat planuri ambițioase cu privire la amenajarea zonei Cetății Mikó: vor să reconstruiască și să facă accesibil vizitatorilor fostul sistem de șanțuri și valuri de apărare al cetății și să transforme întregul sit, inclusiv curtea din spate a castelului, într-un spațiu destinat evenimentelor culturale. Primul pas important în acest proces este pregătirea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI). Cercetările arheologice, care sunt acum în plină desfășurare, sunt necesare pentru a finaliza această etapă.
„Ceea ce am moștenit, nu reflectă starea de odinioară a castelului și a mediului său. Zona Cetății Mikó înseamnă mult mai mult decât ceea ce vedem acum. Discuțiile despre o reprezentare reală a acesteia au început în urmă cu 2-3 ani, iar acum avem un plan concret în fața noastră. Momentan ne aflăm în etapa DALI, care va fi urmată de adoptarea planurilor tehnice detaliate, după care vom scoate la licitație construcția” – a prezentat următorii pași primarul Korodi Attila.
„Dacă realizăm toate acestea, pe o parte vom putea pune la dispoziție vizitatorilor – alături de curtea din spate – un spațiu comunitar bine organizat. Pe de altă parte, în structura fostelor valuri de apărare vom putea amenaja depozite și diverse ateliere, pentru că avem mare nevoie de ele” – a declarat Karda-Markaly Aranka, directorul muzeului.
„Scopul principal al cercetărilor actuale este de a dovedi existența bastioanelor exterioare care se regăsesc în planurile de odinioară, și de a stabili dimensiunile fostului șanț și ale valurilor de apărare” – a declarat arheologul Darvas Lóránt.
În secolele anterioare, între castelul propriu-zis și zidul exterior exista un șanț și un val de apărare. Pământul scos din șanț a fost folosit pentru a înălța valurile de apărare, dar în secolul al XIX-lea șanțul a fost astupat. Proiectul va pune în valoare acest triplu sistem de fortificație (șanț, val, bastion exterior) prin reconstruirea unui mediu cât mai autentic.
După ce se vor primi răspunsurile la întrebările ridicate în faza DALI, șanțurile săpate în cursul cercetărilor de acum vor fi astupate, probabil în a doua jumătate a lunii aprilie. Arheologii se așteaptă ca procesul de avizare să implice cercetări complete, astfel în viitorul apropiat ne putem aștepta la săpături și mai spectaculoase.
20 martie 2024
20 martie 2024