Etichetă: LGBT

  • EXCLUSIV | Csaba Borboly: În centrul politicilor noastre a stat mereu familia tradițională

    EXCLUSIV | Csaba Borboly: În centrul politicilor noastre a stat mereu familia tradițională

    Președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly, este unul dintre cei mai vizibili politicieni din Transilvania. Luările de poziții pe diferite domenii l-au adus în atenția presei, iar modul în care privește anumite teme de interes îl fac să fie o „voce” reprezentativă pentru administrația din această parte de țară.

    Recent, domnia sa a avut amabilitatea de a ne răspunde unor întrebări care au abordat de la teme precum atacurile tot mai dese ale urșilor și legătura cu defrișările masive și până la modul în care, ca politician UDMR, vede chestiunea sensibilă a modului în care problema propagandei LGBT a fost recent reglementată în Ungaria, stârnind furia instituțiilor europene.

    Rep:Referitor la atacurile tot mai dese ale urșilor. Care este poziția dumneavoastră și ce anume trebuie făcut cel mai urgent pentru rezolvarea acestei probleme? Sunteți de acord ca urșii să fie împușcați? Sau poate o altă soluție este mai potrivită?

    Csaba Borboly – În acest moment, ne confruntăm cu probleme serioase legate de coabitarea dintre oameni și carnivorele mari, nu numai din cauza atacurilor repetate  asupra oamenilor, care au devenit din ce în ce mai grave, până la decese, dar și din cauza daunelor provocate asupra culturilor care sunt recuperate foarte greu de proprietari, și niciodată la valoarea reală, deoarece paguba se plătește pe fruct și nu se ia în considerare timpul și efortul depus până la obținerea recoltei.

    Situația este datorată creșterii semnificative a populației de urs, potrivit  datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Harghita, în anul 2020  au fost  înregistrați 2077 de urși, ceea ce reprezintă o creștere cu 7,7% față de datele din 2019, și raportându-ne la zona împădurită putem constata că habitatul lor nu le este suficient și de aceea pătrund în cel al oamenilor.

    Dar, putem vedea că în acest an au început să fie făcuți pași concreți, în 21 iulie a intrat în vigoare OUG 81 care reglementează intervenția graduală în funcție de pericolul care-l reprezintă ursul și acolo este specificat că intervenția prin împușcare sau eutanasierea se aplică doar în cazul în care ursul prezintă un risc mare.

    Intenția nu este de a acționa impulsiv și cu măsura cea mai dură, din contră, suntem mândri de ursul brun, ne reprezintă și vrem să conservăm populația de urs, de aceea vrem să facem acest lucru prin studii concrete, monitorizarea populației, înființarea unei rezervații de urs în județul Harghita, și totodată solicităm mai multă autonomie la nivel local.

    Rep: Cât credeți că impactează defrișările masive agravarea problemei urșilor? Există vreo legătură între cele două? Ce se poate face din acest punct de vedere?

    Csaba Borboly: Nu putem vorbi în acest moment de defrișări masive, dacă ne uităm în rapoartele Greenpeace România, referitoare la județul Harghita, vorbim de  împădurire și nu de defrișare. Ca atare vorbim despre creșterea populației de urs, așa cum am precizat de cca 8%/ an ceea ce concurează neloial cu habitatul existent și cu cantitatea de hrană avută la dispoziție.

    Rep: Domnule președinte, reprezentați UDMR, partid care a avut recent luări de poziții de aprobare a modului în care chestiunea LGBT a fost recent reglementată în Ungaria. Legea care interzice propaganda LGBT în școli a fost îndelung contestată la nivel european. Este o greșeală de interpretare a europenilor? O asemenea lege, dacă ar fi implementată și în România, ar fi oportună? Care este punctul de vedere ca politician UDMR în aceasta chestiune?

    Csaba Borboly: În centrul politicilor noastre a stat mereu familia tradițională, ea este prioritatea noastră și în acest spirit dorim să ne creștem copiii. Acesta este și modul în care trebuie să decurgă și educația în școli. Într-adevăr vorbim de o Uniune Europeană bazată pe diversitate și poziția Ungariei nu are nimic de-a face cu neacceptarea diversității, ci cu distribuirea în școli a unui conținut neadecvat copiilor sub vârsta de 18 ani. Nu este vorba de a încălca dreptul acestor copii de se exprima sau de a ascunde această realitate existentă de ei. Cred că în Europa s-a înțeles greșit poziția Ungariei, aceasta apărând prin acțiunile sale tradițiile și valorile creștine ale Europei.

    Rep: În ce fel credeți ca ar putea fi influențate chestiunile politice la nivel județean după recentele tulburări în coaliția de guvernare de la București? Există cumva riscul unor rupturi politice și la nivelul județului Harghita? Dacă da, cum pot fi ele rezolvate?

    Csaba Borboly: Tot ceea ce se întâmplă la nivel central influențează comunitățile locale, pentru că în primul rând generează instabilitate, și, în acest moment, când prioritatea noastră este să accesăm cât mai multe fonduri guvernamentale și UE, orice criză politică ne este defavorabilă, însă, am încredere în colegii mei din UDMR care și-au luat în serios rolul și acest lucru se vede pentru că acolo unde sunt ministere conduse de ei , sunt aprobate programe care să dezvolte și să sprijine comunitățile locale, dovadă este și programul național inițiat de UDMR, „Anghel Saligny”.

    Rep: Referitor la investițiile masive ale guvernului de la Budapesta în renovarea lăcașurilor de cult, construcția de școli și subvenționarea unor afaceri în Transilvania, cum considerați că trebuie sa reacționeze etnicii români din zonă. Există o discriminare între cei care pot beneficia de aceste investiții, fiind etnici maghiari și populația minoritară românească din județ? 

    Csaba Borboly: Este o abordare greșită, aceste investiții sunt pentru comunitate, indiferent de etnie. Pentru noi, aceste investiții nu se adresează doar maghiarilor, pentru că în lăcașurile de cult poate intra oricine are credință, și în grădinițe, școli, toți copiii sunt bineveniți, indiferent de etnie.  Acest tip de abordare nu face decât să iște reacții nefundamentate și care fac rău relațiilor interumane la nivel local.

    Trebuie să privim pozitiv aceste investiții pentru că sunt în beneficiul oamenilor.

    Rep: Care sunt cele mai importante 3 proiecte pe care doriți ca președinte al Consiliului Județean Harghita să le vedeți cât mai repede implementate/finalizate și care sunt sursele de finanțare?

    Csaba Borboly: Atunci când am primit un nou mandat am structurat dezvoltarea județului pe 13 axe prioritare și toate proiectele le urmează îndeaproape, așadar este dificil să enumăr 3 proiecte pentru că toate sunt la fel de importante și tratează toate aspectele vieții.

    Dar, în special, pentru că județul Harghita este un județ sigur, rețeaua de drumuri județene trebuie consolidată, și aici avem proiecte de mare anvergură, în toate zonele județului,  care se bazează atât pe fonduri guvernamentale cât și UE.

    Vrem să oferim locuitorilor servicii medicale la cele mai înalte standarde și posibilitatea de a se trata acasă, așadar extinderea, modernizarea și dotarea Unității de Primiri Urgențe, construirea unei clădiri noi pentru Secțiile de pneumologie şi boli infecțioasei și amenajarea Ambulatoriului, în policlinica din Miercurea Ciuc, sunt investiții care se vor derula cu sprijinul guvernului, prin Compania Națională de Investiții.

    Și, pentru că tinerii sunt foarte importanți și vrem să le oferim sprijin și condiții pentru a rămâne acasă, incubatoarele de afaceri în cât mai multe zone din județ sunt un deziderat și vom face acest lucru accesând fonduri UE.

    Rep: Domnule președinte, care credeți că sunt cele mai bune metode pentru a ține acasă tinerii? Să nu mai plece în alte țări căutând o viață mai bună. Există o strategie din acest punct de vedere la Consiliul Județean?

    Csaba Borboly: În anul 2019 am început derularea unui program de Internship prin care 10 tineri absolvenți de studii superioare au posibilitatea de a efectua un stagiu plătit în cadrul Consiliului Județean Harghita, și, ulterior, dacă decid că vor să rămână și sunt posturi disponibile, pot participa la concursurile organizate.

    Totodată, prin Agenția de Dezvoltare Județeană Harghita organizăm forumuri pentru a le prezenta tinerilor care doresc să devină întreprinzători care sunt posibilitățile de finanțare, ce pași trebuie să urmeze, toate acestea pentru a le oferi un pachet de informații cât mai complex și concret.

    Întotdeauna am spus că viitorul tinerilor este acasă și prin programele derulate încercăm să-i sprijinim, un astfel de exemplu este și parteneriatul încheiat zilele trecute cu Cooperativa de la Șoimeni pentru dezvoltarea învățământului profesional, prin care tinerii din școli vor avea posibilitatea de a efectua practică și învăța o meserie.

    Ca o concluzie, ne preocupă viitorul tinerilor de pe băncile școlii și de acolo încercăm să le oferim cât mai multe oportunități de a se dezvolta pentru a rămâne acasă.

    Rep: În curând vine anotimpul rece. Cât de pregătită este administrația județeană pentru provocările inerente iernii? 

    Csaba Borboly: Pentru noi expresia “ ne-a prins pe nepregătite”  nu este valabilă. De-a lungul timpului am învățat că pentru a preveni trebuie să fim pregătiți și astfel încheiem din timp contractele pentru deszăpezire. În plus, avem și o soluție de backup, Societatea de Întreținere Drumuri Harghita.

    Rep: Care este situația din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii turistice în județ? Există pași noi făcuți pentru a promova județul ca destinație pentru turiștii din țară și străinătate?

    Csaba Borboly: Turismul este un motor important în economia județului și planurile noastre se axează pe dezvoltarea unui turism viabil în cele 4 anotimpuri. Totodată, prin sintagma Family Friendly, am încurajat spațiile de cazare și restaurantele din județ să dezvolte programe și să ofere condiții pentru ca familiile să se simtă bine în județul nostru. Avem de asemenea o bună colaborare cu influenceri și bloggeri cunoscuți ( de exemplu Răzvan Pascu) care ne ajută în promovarea județului ca destinație turistică. ADI Harghita, sub coordonarea vicepreședintelui consiliului județean, Biro Barna Botond a dezvoltat o aplicație și un site web https://visitharghita.com/ prin care pot fi descoperite frumusețile județului Harghita.

    Prin Serviciul Public de Salvamont și Salvaspeo al județului Harghita ne asigurăm ca turismul să se desfășoare în condiții de siguranță pe traseele montane, pârtiile de schi din județ, și nu numai.

    Au fost amenajate recent refugiile montane panoramice pe Muntele Piatra Poienii și pe Muntele Ucigașul de care sunt foarte mândru, investim în baze balneoclimaterice, și exemplele pot continua.

    Toate aceste realizări au în vedere valorificarea durabilă a resurselor naturale și a patrimoniului cultural al județului Harghita, fiind implicate ONG-uri, instituții publice, asociații de dezvoltare.

    Rep: Vă mulțumim.

  • Administrația Fritz, acuzată că finanțează un festival LGBT prin programul cultural prioritar al Centrului de Proiecte al Primăriei Timişoara

    Administrația Fritz, acuzată că finanțează un festival LGBT prin programul cultural prioritar al Centrului de Proiecte al Primăriei Timişoara

    Adminsitrația municipiului Timișoara este ținta unui nou scandal, după ce a aprobat finanțarea evenimentuluiPrideTM, dedicat comunităţii LGBTI+, în detrimentul finanțării unor festivaluri de renume ale orașului cum suntTimfloralis sau Festivalul Inimilor.

    Finanțarea prin programul cultural al Centrului de Proiecte al Primăriei Timişoara a Asociaţiei Identity.Education pentru evenimentul PrideTM dedicat comunităţii LGBTI+ din Timişoara a fost punctul de pornire al unui nou scandal în care administrația Dominic Fritz este implicată.

    Ceea ce i se reproșează primarului este că susține prinprogramul cultural al Centrului de Proiecte al Primăriei Timişoara un festival dedicat comunității LGBT, dar nu găsește bani pentru organizarea evenimentelor consacrate precumTimfloralis sau Festivalul Inimilor.

    Un alt critic al acestui festival este consilierul local al PNL, Ştefan Sandu, unul dintre iniţiatorii Festivalului Timfloralis care anul acesta nu a mai avut loc din lipsa finanţării.

    ”Atât de previzibili… Dar chiar aşa, de la început??? Cu asta începem? Ce-i lipsea oraşului nostru? Unde se duc în primul rând banii pentru cultură strânşi din impozitele şi taxele timişorenilor? Ceva în interesul marii majorităţi a cetăţenilor, pe când?”, a scris pe Facebook, consilierul local PNL, Ştefan Sandu.

    Și PSD prin vocea consilierului local Radu Țoancă, spune că acest proiect a fost ținut la sertar și că a fost inclus printre proiectele de pe agenda culturala doar în momentul votului din plenul Consiliului Local.

    ”Asta da prioritate absolută pentru administrația locală! Timișoara este sufocată de gunoaie, de scandaluri politice și administrative, orasul este blocat și pe zi ce trece mai neingrijit, iar edililor le arde de-a joaca de a minoritatile sexuale ! Administratia Fritz gazduieste si finanteaza un eveniment controversat, refuzat de alte orase din Romania, un festival similar fiind refuzat pana si de Bucuresti ! Cred ca tot mai multi timisoreni sunt “mandri” de votul pe care l-au dat la alegerile din 27 septembrie si de dezastrul adus de “oamenii noi“ in oras!”, spune Radu Țoancă.

    Un alt critic vehement este deputatul liberal Ben Oni Ardelean. Într-o postare pe pagina de socializare, acesta se întreabă cât vor mai fi tolarate derapajele administrației Fritz.

    ”Primăria Timişoara finanţează organizarea unui festival LGBTI+, în condiţiile în care Festivalul Inimilor, aflat sub patronaj UNESCO, Timfloralis, un magnet de turişti, investiţii, proiecte şi multe alte evenimente de impact ale oraşului au fost aruncate la coşul de gunoi de “revoluţionarii bunei guvernări”. Primăria Timişoara a ajuns fortăreaţa neo-marxismului, fantoma care bântuie Europa. Se pare că tot ce a fost bun trebuie aruncat şi înlocuit cu toate inepţiile agreate de tovarăşi (Străzi pentru comunitate, dar comunitatea lipseşte, Zilele Timişoarei organizate în bătaie de joc şi lista poate continua). Oare unde ne îndreptăm? Cât o să-i mai tolărăm? Cât vor mai continua în acest ritm? Ce îşi doresc cu adevarat? Nu sunt doar întrebări personale, ci nedumeririle multor timişoreni”, a scris Ben Oni Ardelean.

    Dominic Fritz susține că nu are nicio legătură cu festivalul și asta pentru că programul și promovarea acestui gen de acțiuni au făcut parte din programa cu care Timișoara a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii. În acel proiect, au fost aprobate acțiuni de conștientizare a existenței organizațiilor gay și de acceptare a acestora.

    „În dosarul de candidatură al Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană, dosar declarat câștigător în urmă cu cinci ani, există un întreg capitol intitulat „Perspective fluide – Depășirea vechilor mentalități prin puterea culturii”, care se referă la organizarea de evenimente queer și feministe la Timișoara. Astfel, în concordanță cu dosarul de candidatură al Timișoarei la titlul de Capitală Culturală, Asociația Identity Education a depus un dosar de finanțare pentru Apelul 3/RESTART CULTURA, care face parte din programul cultural Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Dosarul propune finanțarea unui proiect de Identitate, Educație, Activism LGBT prin artă și cultură, iar suma solicitată este de 50.000 de lei. Apelul este încă în proces de evaluare”, a transmis centrul de proiecte culturale al primăriei

  • Sindicatul polițiștilor despre persoana transgender abuzată în Aeroportul Cluj: Nimic nu este real

    Sindicatul polițiștilor despre persoana transgender abuzată în Aeroportul Cluj: Nimic nu este real

    Sindicaliștii Europol au transmis astăzi un punct de vedere referitor la evenimentul, reflectat pe larg de mass-media din România, despre o persoană transgender care ar fi fost abuzată și jignită de polițiștii de frontieră de pe aeroportul din Cluj. Asociaţia MozaiQ, o organizaţie comunitară LGBT, a transmis atunci un comunicat de presă, însă polițiștii din sindicatul Europol susțin că nimic din ce a scris ONG-ul nu este real.

    Redăm în continuare, integral, comunicatul Europol:

    ”Transgender abuzat și jignit de polițiștii de frontieră pe aeroport. Acesta a fost titlul tabloidelor și televiziunilor în aceste zile ca urmare a unui comunicat al unui ONG care apără drepturile persoanelor LGBT, postat la trei săptămâni de la presupusul eveniment sfidător. Ce este interesant este că nu persoanele implicate fac aceste acuzații, ci ONG-ul pe baza unor detalii care nu corespund realității. Polițiștii de frontieră din cadrul Aeroportului „Avram Iancu” Cluj Napoca sunt acuzați că ar fi umilit în public pe o femeie transgender, pe care ar fi și privat-o de libertate, în data de 15 iunie 2021, în timp ce încerca să intre în România.

    Potrivit ONG-ului, două colege de-ale noastre ar fi supus-o unor ”umilințe violente”, ridicându-se de pe scaunele din ghișeu și țipând la aceasta „bărbat, bărbat!”, după care au încuiat-o într-o cameră, fără a-i oferi vreo explicație. Mama persoanei ”abuzate” vine și completează seria acuzațiilor: „O doamnă a întrebat-o în limba română dacă este ea de pe pașaport și fata i-a zis „da” și zice de ce aveți numele bărbat și vă îmbrăcați femeie? Au ținut-o acolo cam o oră și ceva. Zice că s-a simțit foarte umilită pentru că lumea trecea pe lângă ea, se uita la ea. Ea încerca să vorbească, nu o lăsau”.

    • Acum ar veni întrebarea firească: „de ce ar face așa ceva polițiștii de frontieră” iar răspunsul este foarte simplu, nimic din ce a scris ONG-ul nu este real, acuzațiile nu există iar întreaga stare de fapt a fost documentată prin intermediul înregistrărilor audio-video din aeroport:
    • – persoana transgender s-a prezentat la controlul de frontieră în data de 15 iunie pentru a ieși din țară, nu pentru a intra în România;
    • – controlul de frontieră a durat 2 minute și 40 de secunde, nicidecum 2 ore așa cum susține în mod fals familia și reprezentanții ONG-ului;
    • – după efectuarea controlului de frontieră aceasta a plecat imediat spre porțile de îmbarcare, nicidecum nu a fost „reținută”, „încuiată” și „umilită” în vreo încăpere a Poliției de Frontieră;
    • – Colegii noștri s-au adresat persoanei în cauză cu ocazia efectuării controlului de frontieră cu pronumele personal de politețe ”dumneavoastră”, și nu s-au adresat cu ”bărbat, bărbat” așa cum au fost acuzați.

    Înțelegem efervescența acestui subiect al orientării sexuale, însă de aici și până la a minți și a prezenta date false, care nu au nicio legătură cu realitatea, demonstrează că singurul scop al ONG-ului este de juca cartea „victimizării” persoanelor din această comunitate, doar pentru a atrage atenția.

    Mai mult, dacă un control care a durat 2 min și 40 de secunde a fost perceput de transgender că a durat 2 ore, înseamnă că ceea ce a fumat, este ceva de calitate. Lamentabilă și penibilă o asemenea abordare.”

    Foto: Sindicatul Europol