STIRILE TRANSILVANIEI

Autor: Andrei Nistor

  • Iohannis, secretar general al NATO – rezultatul unei strategii premeditate și coordonate

    Iohannis, secretar general al NATO – rezultatul unei strategii premeditate și coordonate

    În mijlocul speculațiilor și a zvonurilor aprinse, președintele Klaus Iohannis a devenit subiectul unei discuții intense în contextul posibilei sale candidaturi pentru funcția de secretar general al NATO. Cu toate că unii pot privi această posibilitate ca pe o surpriză, pentru cei care au urmărit cu atenție evoluția politică a președintelui și a relațiilor României la nivel internațional, această candidatură ar putea fi mai degrabă rezultatul unei strategii premeditate și coordonate.

    În ultimii ani, România și liderii săi, în frunte cu președintele Iohannis, au demonstrat o determinare și o angajare fermă în susținerea valorilor europene și nord-atlantice, consolidând astfel potențialul țării noastre ca un pilon al securității și apărării în Europa. Suntem țara în care conflictele și certurile interne între politicieni sunt la ordinea zilei și nu în puține rânduri am reușit să transformăm acest mod de viață într-un produs de export la Bruxelles. Totuși, în ultimii ani, România pare că a învățat din oportunitățile ratate ale trecutului și este gata să își ia locul bine meritat în noua arhitectură europeană. Bineînțeles că opinia publică la informația apărută – deocamdată pe surse, privind faptul că alesul țării noastre este Klaus Iohannis, a fost una ”condimentată” de nelipsita doză specific autohtonă de sarcasm, având în vedere nemulțumirile interne ale României în fața așteptărilor față de președinte. Dar ceea ce trebuie să înțelegem noi, ca popor, nu este faptul că omul Klaus Iohannis ar putea deveni secretar general al NATO, ci că Președintele României ar putea fi responsabil de întreaga apărare a Europei și lumii. Același președinte care, la Conferința de Securitate de la München din 2019, avertiza asupra provocărilor din Flancul Estic, și același actor instituțional care coordona activ în summiturile NATO și relațiile cu partenerii strategici ai României.

    Argumentul pentru o candidatură premeditată și bine fundamentată se întărește și mai mult atunci când analizăm sprijinul politic extern de care președintele Iohannis beneficiază. Discursurile de la nivel înalt, precum cel al liderului grupului popularilor europeni, Manfred Weber, care a evidențiat contribuția decisivă a președintelui Iohannis în promovarea securității și apărării europene, confirmă susținerea puternică din partea partenerilor strategici ai României. Să nu ne amăgim – postul de secretar general al NATO este unul politic, numirea oricui în această poziție se face în urma unor negocieri politice, iar simpla posibilitate – chiar și sub o formă informală ca un zvon, ca un român să ocupe cea mai înaltă poziție din NATO ar trebui să ne facă să înțelegem că România este pe punctul de a-și depăși condiția de simplu stat membru. Indiferent de afilierile de partizanat ale fiecăruia, este obligatoriu să percepem că președintele României – sau orice alt candidat pe care l-ar putea oferi țara noastră, are nevoie de sprijinul structurii politice europene din care face parte, ori niciun alt lider PPE nu a beneficiat în ultima vreme de atâta vizibilitate precum Klaus Iohannis. Strict din punct de vedere politic, cărțile par a fi aranjate pozitiv pentru noi la nivel european.

    Încă din 2021, se vorbește despre o posibilă candidatură a președintelui Iohannis la funcția de secretar general al Alianței, lucru ce confirmă o rațiune strategică ce sprijină această decizie. Nu lansează nimeni în spațiul public astfel de informații, ce au fost ulterior perpetuate în 2022 și 2023 fără să aibă un fundament. În plus, la întâlnirile pe care actualul lider al NATO, Jens Stoltenberg, le-a avut cu Klaus Iohannis și-a arătat de fiecare dată aprecierea față de modul în care România a gestionat situația pe Flancul Estic al NATO.

    Cine poate înțelege mai bine nevoile și principiile Articolului 5 al NATO dacă nu liderul unui fost stat membru al Pactului de la Varșovia?

    Logica, fundamentele și nevoie de a avea un lider est-european la șefia NATO rezidă în cel mai simplist lucru: amenințările la adresa Alianței sunt exact pe Flancul Estic, nu pe undeva prin Țările de Jos sau în zona fiordurilor nordice. Și acest lucru îl știu foarte bine și liderii statelor membre. Chiar dacă există opoziție din partea unora față de această candidatură, la o evaluare atentă s-ar putea ca optica și voturile să se întoarcă în favoarea lui Iohannis.

    Mai mult decât atât, poziționarea României în negocierea arhitecturii de vârf a Europei și în cadrul NATO nu poate fi considerată întâmplătoare sau lipsită de semnificație. Prin prezența sa la conducerea NATO, președintele Iohannis ar putea crea noi oportunități pentru țara noastră, precum garanții de securitate mai bune sau ar putea muta focusul discuțiilor de la nivel european privind investițiile în tehnică militară către România. Trăim o epocă a renașterii naționalismului, în care apartenența la instituții europene este luată constant în derâdere sau, mai grav, atacată ca și cauză a tuturor problemelor. Și totuși, în ciuda tuturor portavocilor cu accent mai degrabă estic, românii se declară atașați valorilor europene și își confirmă încrederea în acestea. Tocmai de aceea avem nevoie să credem și, poate, să susținem, ideea că președintele României poate deveni șeful NATO.

    Beneficiile unei astfel de poziții pentru Klaus Iohannis nu ar fi limitate doar la nivelul României, ci ar avea un impact semnificativ asupra întregii Alianțe și a arhitecturii de securitate și apărare în Europa. Prin promovarea unei voci puternice din flancul estic la conducerea NATO, Europa ar putea face față mai eficient provocărilor și amenințărilor de securitate din regiunea sa de vecinătate și dincolo de aceasta.

    În mod evident, această poveste a preluării șefiei NATO de către președintele României va dura, se va dezvolta și va cunoaște numeroase narațiuni. Este dificil în a evalua realist care sunt șansele lui Klaus Iohannis, și este foarte posibil ca pentru România lunii februarie 2024 acestea nici să nu conteze. Ceea ce este extrem de relevant pentru noi toți este să înțelegem că, indiferent de numele propus, am ajuns ca țară să contăm suficient pentru a putea evolua, pentru a putea crește și pentru a putea avea o voce mai puternică. Iar acest scop ar trebui să fie mai puternic decât orice conflict și dispută internă și ar trebui să ne catalizeze pe toți în a fi mai activi și conștienți de ceea ce putem face pentru a susține acest deziderat.

  • Papa Francisc a numit Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova

    Papa Francisc a numit Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova

    Astăzi, 23 februarie 2024, Biroul de Presă al Sfântului Scaun a anunţat faptul că Papa Francisc l-a numit pe Excelenţa Sa, Mons. Giampiero Gloder, Arhiepiscop titular de Telde, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova.

    Episcopii catolici din România salută cu bucurie decizia Sfântului Părinte şi îl însoţesc deja cu rugăciunea pe Noul Nunţiu pentru misiunea din ţara noastră.

    Nunţiul precedent, Mons. Miguel Maury Buendia şi-a încheiat misiunea în România în data de 13 aprilie 2023, când a fost numit Nunţiu Apostolic în Marea Britanie. Acesta, în timpul misiunii sale diplomatice în România, s-a îngrijit de numirea mai multor episcopi catolici şi a coordonat realizarea Vizitei Apostolice a Sfântului Părinte Papa Francisc în ţara noastră, desfăşurată în perioada 31 mai – 2 iunie 2019.

    Noul Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova, IPS Giampiero Gloder, este italian şi ultima misiune diplomatică este cea din Cuba unde a fost numit la data de 11 octombrie 2019. Experienţa sa diplomatică este legată mai ales de misiunile avute la Roma, atât ca Preşedinte al Academiei Pontificale Ecleziastice, dar şi mai înainte oficiile de la Vatican şi în Guatemala. Pe lângă limba maternă italiană, Arhiepiscopul Gloder vorbeşte franceză, engleză şi spaniolă.

    Nunţiul Apostolic este reprezentantul diplomatic permanent al Sfântului Scaun pe lângă un stat sau o organizaţie internaţională, adică şeful misiunii diplomatice.

    Conform normelor Dreptului internaţional aprobate prin Convenţia de la Viena din 1961, Nunţiul apostolic are rangul de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, cu aceleaşi prerogative ca ale ambasadorilor oricărui alt stat. În România, Nunţiul apostolic este şi decanul corpului diplomatic.

    Data sosirii noului Nunţiu Apostolic la Bucureşti nu a fost încă stabilită.

    *

    E.S. Mons. Giampiero Gloder s-a născut în data de 15 mai 1958 la Asiago (Vicenza) în Italia.

    A urmat studiile de Filozofie şi Teologie la Seminarul Mare din Padova şi a fost sfinţit Preot în data de 4 iunie 1983, pentru Dieceza de Padova, Italia.

    În 1986 a fost trimis la Roma pentru continuarea studiilor de Teologie la Universitatea Pontificală Gregoriană, unde a obţinut gradul de Doctor în Teologie în anul 1992, şi apoi pe cel în Drept Canonic, la Universitatea Pontificală „Sfântul Toma d’Aquino”, în anul 1990.

    Din 1988 până în 1992 a urmat studiile la Academia Pontificală Ecleziastică, începându-şi apoi ministerul în Serviciul Diplomatic al Sfântului Scaun în 1992, ca Ataşat şi apoi ca Secretar, la Nunţiatura Apostolică în Guatemala, până în anul 1995.

    Din 1995 până în 2009 a activat ca Oficial al Secretariatul de Stat, secţia Afaceri Generale, iar din 2009 până în 2013 a fost Şef Birou cu Însărcinări speciale al aceluiaşi Secretariat de Stat.

    În data de 21 septembrie 2013 Sfântul Părinte Papa Francisc l-a numit Arhiepiscop titular de Telde şi Preşedinte al Academiei Pontificale Ecleziastice, consacrându-l ca Episcop în Bazilica Papală Sfântul Petru din Vatican, în data de 24 octombrie 2013.

    Din 2013 până în 2019 a fost Preşedinte al Academiei Pontificale Ecleziastice din Roma, iar din 2014 până în 2019 a fost Vice-camerlengo al Sfintei Biserici Romane.

    În data de 11 octombrie 2019 a fost numit Nunţiu Apostolic în Cuba.

    În data de 5 februarie 2007 i-a fost conferită Distincţia de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Italiene.

    Cronologia reprezentanţilor Sfântului Scaun în România

    Francesco Marmaggi (1920 – 1923)
    Angelo Maria Dolci (1923 – 1933)
    Valerio Valeri (1933 – 1936)
    Andrea Cassulo (1936-1947)
    Gerald Patrick O’Hara (1947 – 1950)
    John Bukovsky, S.V.D. (1990 – 1994)
    Janusz Bolonek (1995 – 1998)
    Jean-Claude Perisset (1998 – 2007)
    Francisco-Javier Lozano Sebastian (2007 – 2015)
    Miguel Maury Buendia (2016 – 2023)

  • Revelion la noi sau peste hotare? Sau de ce la alții se poate și la noi nu?

    Revelion la noi sau peste hotare? Sau de ce la alții se poate și la noi nu?

    Stau și mă întreb adesea de ce România este așa cum este? Ce ne face diferiți, comparativ cu restul țărilor din jur? De ce aici pare că totul e altfel și nu cum ar trebui să fie? Și nu, nu vreau să fac astăzi nicio comparație cu țări vestice care sunt, categoric, mult înaintea noastră pe mai toate palierele, ci cu o țară fostă comunistă, așa cum am fost și noi cândva. ”Ce are ea și nu am eu?” – vorba unui cântec. Și, mai ales, de ce la alții se poate și la noi nu?

    M-am întors recent dintr-o scurtă vacanță în Slovacia, la Jasna. O locație excelentă pentru un concediu la schi dar, în același timp, un loc în care poți să ai un sejur minunat și dacă nu ești neapărat un împătimit al sporturilor de iarnă. Deși am mai fost de câteva ori în Munții Tatra, eram pentru prima dată la Jasna și, trebuie să spun, am fost foarte impresionat de stațiune și de … normalitate.

    Așa după cum știm bine, Slovacia a fost parte a blocului socialist, atunci când forma împreună cu Cehia o singură țară: Cehoslovacia. Poate că la ei comunismul nu a fost așa de dur, poate că poporul e mai bătăios, sau poate că soarta le-a fost un pic mai blândă, comparativ cu noi. Și totuși, astea nu sunt suficiente argumente pentru a marca decalajul de acum între ei și noi. Se pare că ei au înțeles foarte bine care este rețeta succesului în turism și a succesului ca țară care se bazează pe turism. Nu au încercat să reinventeze roata ci, pur și simplu, au făcut ceea ce trebuia făcut. Au înțeles că, pentru a dezvolta turismul e nevoie să dezvolte patru piloni: drumurile (să ai acces facil și în siguranță către stațiuni), locurile de cazare (să ai o ofertă bogată de locuri de cazare, pentru toate buzunarele), locuri de petrecere a timpului liber (să ai o multitudine de locații, foarte diverse, unde îți poți petrece timpul liber pe tot parcursul anului și nu doar într-un sezon), restaurante (locuri dintre cele mai diverse, pentru toate buzunarele, unde să poți să descoperi secretele culinare ale zonei). Toți acești piloni sunt interconectați și totul funcționează într-o perfectă armonie.

    Dar, haideți mai bine să vă spun ce m-a impresionat, ca să puteți face apoi singuri niște comparații. În primul rând traseul până acolo este unul foarte lejer pentru un ardelean. Mergi doar pe autostradă, deloc aglomerat, fără stres până la destinație, în Jasna. Rezervarea o făcusem cu trei zile înainte de revelion, deci cam pe ultima sută de metri, așa că prețul a fost unul pentru care nu am primit nicio reducere sau discount. Dar, chiar și așa, a fost un preț decent, având în vedere tot ceea ce era inclus. Tatralandia este unul dintre resorturile foarte apreciate și, trebuie să spun, nu a dezamăgit! Costul pentru 5 nopți de cazare pentru familie, având inclus acces nelimitat la toate facilitățile aqua-parcului, acces la programul special de revelion, skipass-uri pentru toată perioada, a fost aproximativ 1500 de euro (trei persoane). Am optat pentru varianta fără mic dejun și cină, întrucât nu am vrut să fim legați de programul de servire a mesei. Dimineața preferam să plecăm direct la schi și să mâncăm acolo, într-unul dintre numeroasele restaurante de pe pârtie, iar seara am încercat restaurantele din zonă. Așadar, 1500 de euro, adică un preț decent, dacă ne comparăm cu prețurile unor stațiuni din țară. Dacă facem o verificare a prețului pentru programul de revelion într-un restaurant din centrul Timișoarei, costul pentru trei persoane ar fi fost cel puțin 600 de euro. Doar masa de revelion! La munte, într-o stațiune precum Poiana Brașov, costul ar fi fost undeva către 1000 de euro sau mai mult, doar pentru programul de revelion, fără cazare, fără aquaparc, fără skipass și fără parcare.

    Dacă vorbim despre cazare, merită să știți că Tatralandia Village este situat în orășelul Liptovský Mikuláš, la distanță de vreo 20 de kilometri de stațiunea Jasna și este organizat așa cum îi spune și numele: ca un sat de vacanță. Sunt câteva sute de căsuțe, frumos aranjate în jurul parcului acvatic, fiecare având toate facilitățile pentru ca sejurul tău să fie extraordinar. Totul este modern, spațios, iar în interior ai tot ce-ți trebuie pentru a te simți confortabil. Fiecare căsuță are și o mică chicinetă, așa că îți poți prepara singur mâncare. Patru persoane pot sta lejer în aceste căsuțe. Și, să nu uit: parcarea este inclusă în preț, iar locurile suficiente. Așa că nu trebuie să te mai gândești unde îți lași mașina. Curățenia este impecabilă, locul călduros, iar priveliștea cu munții este incredibilă.

    De la căsuță până la parcul acvatic e doar un pas, așa că poți merge rapid la o bălăceală în bazinele de la Tatralandia. De altfel, întregul complex acvatic este gândit să funcționeze tot anul. Evident, facilitățile exterioare sunt funcționale doar vara – mai exact nenumăratele tobogane, raiul copiilor – însă pentru perioada de iarnă sunt suficiente bazinele din interior și cel exterior cu apă încălzită. O mențiune specială pentru saune. Complexul are câteva zeci de saune, variate și foarte potrivite pentru cineva care a schiat toată ziua, iar seara vrea să se relaxeze. Una dintre aceste saune este chiar pe acoperișul complexului, unde prin ușile de sticlă poți savura priveliștea Munților Tatra. O splendoare!

    Ei bine, partea și mai interesantă este accesul către pârtiile de schi, spre stațiunea propriu-zisă. Așa cum spuneam mai sus complexul este situat în Liptovský Mikuláš, iar până la pârtii sunt vreo 20 de kilometri. Ei bine, ăsta nu e un impediment. Municipalitatea pune la dispoziția turiștilor, GRATUIT, autobuze care fac din 15 în 15 minute traseul până sus. Nu mai e nevoie să te stresezi cu găsitul unui loc de parcare, nu mai trebuie să consumi combustibil. Nu are rost! O mare sursă de stres este eliminată. Sigur, dacă vrei să mergi cu mașina, e OK. Poți să o faci, dar costul parcării este undeva la 20 de euro pe zi. Or, dacă ai varianta gratuită de transport, chiar nu se justifică. Odată ajuns la baza pârtiilor, o altă facilitate foarte bună este cea de a închiria un locker (dulap) unde îți poți depozita echipamentele de schi, ca să nu mai trebuiască să le cari zilnic cu tine. Pentru două astfel de spații de depozitare am plătit aproximativ 50 de euro, pentru toată perioada. O cheltuială care merită din toate punctele de vedere. Sigur, pentru acces către pârtii din oraș, poți apela și la un taxi, dacă nu vrei să aștepți după autobuzele gratuite, dar costul e undeva în jur de 50 de euro o cursă.

    Ce vreau să vă spun până aici este că odată ce te-ai cazat la Tatralandia Village, nu prea mai ai niciun stres. Merită să știți și despre sistemul de carduri de tip bonus GOPASS. Acest sistem este răspândit în mai multe țări și, prin intermediul cardului respectiv, aveți atât skipass, cât și diferite tipuri de discount-uri la magazine, restaurate etc. Practic, peste tot pe unde mergeți, dacă scanați acest GOPASS adunați puncte, care ulterior se transformă în bani. Cardurile de acest tip sunt utilizate în Slovacia, în Austria, în Cehia și Polonia. Este foarte interesant că, pe aplicația specifică, poți vedea diferite statistici referitoare la cât ai schiat, dar poți și să ai un control al cheltuielilor. Totul se înregistrează acolo.

    Vreau să vă spun câte ceva și despre pârtiile de schi. Sunt kilometri de pârtii, pentru toată lumea. Accesul e facil, timpii de așteptare pentru teleschi, telegondole sau telescaune este decent, iar când cobori pe pârtie remarci civilizația. Nu am văzut grobianism, nu am văzut nesimțire, nu am văzut ”bizoni”. Normalitate! Comparați dumneavoastră cu ceea ce știți că se întâmplă prin stațiunile din țară.

    Și, dacă nu sunteți neapărat un schior foarte bun, sau poate pur și simplu căutați alte metode de a vă petrece timpul liber în afara schiatului sau a mersului la piscină, ei bine, la Jasna sau în împrejurimi chiar aveți ce face. Fie că doriți să vizitați una dintre numeroasele peșteri, sau că vreți să faceți alte drumeții, fie că doriți să experimentați saltul cu parașuta într-un tunel de aer vertical sau să închiriați un elicopter pentru un zbor deasupra munților, variante de petrecere a timpului liber sunt multe și pentru orice buzunar.

    O mențiune specială am pentru grădina zoologică situată fix lângă complexul Tatralandia. Un loc unde cu siguranță veți rămâne impresionați dacă îl veți vizita, pentru că nu e ca orice zoo. La această grădină zoologică aveți posibilitatea de a mângâia unele animale. Spre exemplu, cangurii pot fi mângâiați. De asemenea, poți intra în zona păsărilor exotice, a papagalilor, care zboară și se așează pe tine, sau poți atinge minunatele bufnițe sau pisicile sălbatice. Tigrii siberieni trec peste un tunel în care tu stai și îi poți vedea de foarte aproape, totul fiind foarte sigur. Merită să încercați experiența!

    Nu în ultimul rând vreau să vorbesc și despre cel de-al patrulea pilon: experiența culinară. Sunt nenumărate restaurante, atât cu meniuri tradiționale, cât și unele care oferă mâncare asiatică, indiană etc. Chiar ai de unde alege și, de asemenea, ai o varietate de oferte din punct de vedere al prețurilor.

    Așadar, o concluzie ar fi că dintr-o astfel de vacanță vei reveni cu adevărat liniștit. Multe surse de stres sunt din start eliminate, costurile sunt decente, iar distracția e asigurată, fie că ești un împătimit al sporturilor de iarnă sau nu. Totul este gândit în avantajul turistului, să-l determine să revină.

    Și acum mă gândesc cum ar fi fost ca toate astea să le avem la Straja, spre exemplu. Zona e superbă, munții oferă priveliști mai ceva ca Munții Tatra, pârtiile ar putea fi incredibile. Dar, degeaba. Nimic nu aduce cu ceea ce am văzut la Jasna.

    Și atunci revin la întrebarea din titlu: Ce are Slovacia și nu avem noi? De ce la ei se poate și la noi nu? Oare nu putem sau nu vrem? Unde este ”buba”? Ce ar trebui făcut pentru ca frumusețile extraordinare pe care le avem să fie puse cu adevărat în valoare? Ce ne lipsește nouă ca țară, nouă ca popor? Dar, mai ales, vă întreb ce putem face fiecare dintre noi pentru a avea aici, ceea ce vedem acolo? Și nu, nu-mi spuneți că primul pas este să nu mai mergem acolo!

  • Peste 131 de milioane de euro vor fi alocați pentru revitalizare și regenerare urbană în municipiile și orașele Regiunii Vest

    Peste 131 de milioane de euro vor fi alocați pentru revitalizare și regenerare urbană în municipiile și orașele Regiunii Vest

    Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a lansat astăzi, 13 decembrie 2023, șase noi apeluri de proiecte în cadrul Programului Regional Vest 2021-2027, prin publicarea Ghidului final al solicitantului de finanțare pentru Intervenția regională 7.1A – Revitalizare și regenerare urbană.

    131,18 milioane euro vor fi disponibili, prin aceste apeluri, pentru investiții în revitalizare și regenerare urbană în Regiunea Vest.

    Programul Regional Vest promovează creșterea accesului populației la spații publice atractive și de calitate și finanțează investiții în amenajarea integrată a spațiilor publice urbane, reconversia lor funcțională, acolo unde este cazul, reconfigurarea geometriei stradale și reorganizarea fluxurilor și funcțiunilor acestor zone.

    Se vor finanța proiecte pentru redarea spațiilor publice cetățenilor, cum ar fi: amenajarea de piețe și piațete publice, zone pietonale, inclusiv transformarea unor străzi urbane în zone pietonale, spații comune sau de promenadă, noi amenajări în spațiile verzi existente – scuaruri, parcuri și grădini publice, respectiv spații verzi-albastre existente – malurile cursurilor de apă și lacurilor, canale șamd., măsuri pentru asigurarea conexiunilor de circulație nemotorizată – alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, scări de acces, podețe, pasarele, poduri, etc.

    Totodată, pe lista investițiilor finanțabile intră crearea de spații și facilități pentru activități recreative de mici dimensiuni în cartierele rezidențiale, în zonele centrale și istorice dens populate, care nu implică desfășurarea de activități economice – locuri de joacă pentru copii, spații pentru sport și socializare, inclusiv pentru deținătorii de animale de companie etc.

    De asemenea, în cadrul acestor apeluri de proiecte sunt eligibile inclusiv renovarea feței urbane a clădirilor publice deținute de autorități și instituții publice locale, inclusiv imobile de patrimoniu, în procent limitat, și activitățile de reconversie în folosul cetățenilor a unor zone sau terenuri degradate, abandonate, nefolosite sau cu funcțiuni neadecvate ori depășite.

    Complementar se vor finanța: activități integrate pentru asigurarea securității în spațiile publice regenerate – iluminat public și supraveghere video, facilități wi-fi și acces la soluții digitale; achiziția de mobilier urban – bănci, rastele pentru biciclete și coșuri de gunoi, realizarea de toalete publice, cișmele, fântâni arteziene/ jocuri de apă, pergole, scene mobile, panouri de informare și indicatoare de orientare, amenajări pentru sport, joc și recreere, facilități pentru activități culturale, lucrări de iluminat arhitectural etc.; măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu nevoi speciale și cu mobilitate redusă, nevăzători sau hipoacuzici; acțiuni de protejare a biodiversității.

    Pot beneficia de aceste finanțări unitățile administrativ-teritoriale municipii reședință de județ, municipii și orașe din Regiunea Vest, inclusiv cele aferente ITI Valea Jiului, individual sau în parteneriat cu consilii județene, respectiv cu instituții publice de interes local, în cazul în care acestea din urmă dețin clădiri cu funcțiuni publice, pentru activitățile de renovare a feței urbane a imobilelor.

    Prin noul ghid publicat s-au lansat șase apeluri de proiecte, cu termen limită de depunere în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+, după cum urmează:

    • patru apeluri competitive, câte unul pentru orașele din fiecare județ – Arad, Caraș-Severin, Hunedoara (fără cele din ITI Valea Jiului) și Timiș;
    • două apeluri necompetitive – unul pentru municipiile reședință de județ și celelalte municipii din Regiunea Vest (fără ITI Valea Jiului) și un apel pentru municipiile și orașele din ITI Valea Jiului.

    Valoarea minimă a unui proiect va fi de 500.000 de euro, iar cea maximă de 15 milioane de euro în cazul municipiilor reședință de județ, 10 milioane de euro pentru celelalte municipii și 5 milioane de euro pentru orașe. Procentul contribuției proprii a solicitantului este de minimum 2% din valoarea totală eligibilă a investiției.

    Administrațiile locale au la dispoziție trei luni pentru a pregăti proiectele, cererile de finanțare în cadrul acestor apeluri putând fi depuse în perioada 13.03.2024, ora 8:00-13.11.2024, ora 8:00.

    Ghidul de finanțare pentru Intervenția regională 7.1A – Revitalizare și regenerare urbană, inclusiv anexele acestuia, pot fi consultate pe site-ul PR Vest, aici.

  • Conferință europeană balcanică de medicină de familie, la Timișoara cu tema ”Revoluția tehnologică și metode inovatoare în practica medicală”

    Conferință europeană balcanică de medicină de familie, la Timișoara cu tema ”Revoluția tehnologică și metode inovatoare în practica medicală”

    CONFERINȚA EUROPEANĂ BALCANICĂ DE MEDICINĂ DE FAMILIE cu participare internațională are loc în 15-16 DECEMBRIE 2023, la Timişoara – Capitală Europeană a Culturii. Evenimentul este organizat având tema: “REVOLUȚIA TEHNOLOGICĂ ȘI METODE INOVATOARE ÎN PRACTICA MEDICALĂ”

    Evenimentul se va desfășura la Conference Venue: CRAFT Timișoara, Centrul Regional de Afaceri Timișoara, iar conferința este creditată cu 12 credite EMC. Oragnizatorii arată într-un comunicat de presă că la eveniment vor participa peste 400 de persoane, medici de familie precum și medici de diferite alte specialități.

    International Keynote Speaker: Prof Shlomo Vinker – WONCA EUROPE PRESIDENT.

    National Keynote Speaker: Dr. Mihai-Sorin Iacob – Președinte ASTMF / EUVEKUS President.

    Înscrierea se poate face direct online pe următorul link: https://stmf.ro/conferinta-mf/ (click aici)

    1. Plata taxei de participare poate fi făcută direct pe site-ul Conferinței Europene Balcanice aici: https://stmf.ro/conferinta-mf/#bilete (click aici)
      https://stmf.ro/cart/
    2. Formularul de Înregistrare (Formularul Google Drive) la Conferința Europeană Balcanică cu participare internațională de la Timișoara, care se va desfășura în perioada 15-16 Decembrie 2023.

    Vă rugăm să completați și acest formular, pe lângă plata taxei de participare sau a Biletului de la Balul de Crăciun, pentru a vă înregistra la Conferința Balcanică, precum și la evenimentele sociale din agenda evenimentului,  sau pentru a putea primi Diplomele de participare (12 Credite EMC):

    https://forms.gle/toRTZYh3FH8fA7k49 (click aici)

    1. Vă invităm să participați sâmbătă SEARA, în 16 Decembrie 2023, la Balul de Crăciun al Medicilor de Familie, care va avea loc la Restaurantul LIDO Best Western Timisoara, începând cu ora 19.30, unde veți avea pregătit un program special de sărbători. Linkul pentru înscriere îl puteți accesa aici: https://stmf.ro/gala-dinner-bal-de-craciun/ (click aici)

    Vă aşteptăm cu mult drag, cu surprize plăcute în cadrul Agendei Conferinţei de la Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

    Cu stimă şi deosebită consideraţie,
    Dr. Mihai-Sorin Iacob,
    Preşedinte Societatea Timiş de Medicina Familiei,
    Vicepreşedinte Colegiul Medicilor Timiş,
    Vicepreşedinte Societatea Naţională de Medicină Familiei
    Preşedinte EUVEKUS – Grupul European de Ultrasonografie în Medicină Primară.

    Colegiul Director Societatea Timiş de Medicină Familiei:
    Dr. Elisabeta Spataru,
    Dr. Oana Ciucure,
    Dr. Sonia Fizesan,
    Dr. Claudiu Adrian Dima

  • ADR VEST a marcat, la Timișoara, 25 de ani de activitate

    ADR VEST a marcat, la Timișoara, 25 de ani de activitate

    Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest a marcat 25 de ani de activitate printr-un eveniment organizat la Timișoara Convention Center în orașul de pe Bega. În cei 25 de ani de activitate au fost implementate proiecte de peste două miliarde de euro și au fost create peste15.000 de locuri de muncă în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

    Prezent la eveniment, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian-Andrei Veştea, a declarat că România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani ca urmare a infuziei de capital pentru programele care au fost gestionate în special prin agenţiile de dezvoltare regională.

    „Cred că este foarte important faptul că în prezent România – pe lângă programele operaţionale regionale, programele operaţionale sectoriale şi celelalte oportunităţi de finanţare, de această dată, prin PNRR – gestionează o sumă foarte importantă de bani. Dacă vom reuşi să o implementăm şi să îndeplinim toate reformele care sunt stabilite pe fiecare cerere de plată, România va fi una dintre ţările dezvoltate la nivelul Europei”, a afirmat ministrul Dezvoltării.

    Directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, a detaliat că în cei 25 de ani de activitate a Agenţiei au fost implementate proiecte de peste două miliarde de euro iar în următorii şapte ani suma se va tripla. În aceşti ani, s-au creat în regiune aproape 15.000 de locuri de muncă în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

    „Cei 25 de ani de activitate a (ADR) Vest au însemnat multă pasiune şi viziune şi curajul de a încerca foarte multe lucruri noi şi de a lua decizii. Cred că asta a determinat această schimbare de sistem. Toate proiectele făcute şi implementate au necesitat curaj de la idee până la finanţare; noi am implementat şi multe schimbări pe care aceşti 25 de ani le-au produs în viaţa noastră. În cifre, aceşti ani înseamnă peste două miliarde de euro deja implementaţi şi estimăm 2 miliarde de euro în următorii şapte ani, adică o valoare de trei ori mai mare decât s-a implementat în cei 25 de ani de până acum. Noi suntem un program care ţinteşte zona urbană, am început timid cu IMM-uri, resurse umane şi turism şi am continuat consistent cu zona de educaţie, sănătate, mobilitate, infrastructură urbană, turism, patrimoniu, social. Zona IMM-urilor a fost foarte importantă, aici creându-se 15.000 de locuri de muncă sustenabile”, a afirmat Sorin Maxim.

    Directorul general al ADR Vest a subliniat că există domenii noi în care se poate investi, programele de acum fiind concentrate mai mult pe zona calitativă decât pe cea cantitativă.

    „România a fost şi este o ţară care are nevoi de construire de infrastructură, autostrăzi, străzi, reţele de apă, infrastructură educaţională, sanitară. Acum sunt concentrate foarte multe fonduri pe zona de creştere a calităţii vieţii, inovare-cercetare şi susţinere a antreprenoriatului, inclusiv fond de capital de risc. Zona de verde este foarte importantă, de trecere de la folosirea combustibilului fosil spre verde şi zona de dezvoltare urbană cu componente mult mai complexe din punctul de vedere al serviciilor oferite cetăţeanului”, a menţionat Sorin Maxim.

    Potrivit acestuia, în urmă cu 25 de ani, în România s-a lansat politica de dezvoltare regională. 

  • O nouă recunoaștere internațională pentru Universitatea Politehnica Timișoara

    O nouă recunoaștere internațională pentru Universitatea Politehnica Timișoara

    Universitatea Politehnica Timișoara primește o nouă recunoaștere internațională prin realegerea profesorului Erwin-Christian Lovasz în funcția de Secretar General al Federaţiei Internaţionale de Promovare a Ştiinţei Mecanismelor şi a Maşinilor (IFToMM), la cel de-al XVI-lea Congres Internaţional de Ştiinţa Mecanismelor şi a Maşinilor, la Tokyo, Japonia.

    Federaţia Internaţională de Promovare a Ştiinţei Mecanismelor şi a Maşinilor (IFToMM) este una dintre cele mai importante asociaţii profesionale la nivel mondial, prin numărul mare de membri care participă la organizarea şi desfăşurarea unei palete largi de activităţi promotoare a colaborării internaţionale în domeniu. IFToMM (https://iftomm-world.org/) a fost înfiinţată în 1969, cu 13 ţări fondatoare printre care şi România şi s-a dezvoltat permanent, astfel încât în prezent cuprinde 45 de asociaţii profesionale naţionale afiliate, cu un număr de peste 10.000 de membri.

    Conform Constituţiei IFToMM, cu ocazia Congreselor organizate la fiecare 4 ani are loc şi Adunarea Generală, cu participarea tuturor organizaţiilor naţionale afiliate. Sunt aleşi Preşedintele, Vicepreşedintele, Secretarul General, Trezorierul şi cei 6 membri ordinari ai Consiliului Executiv IFToMM, care urmează să coordoneze activităţile IFToMM (conferinţe, şcoli de vară, tutoriale, olimpiade studenţeşti, comitete tehnice şi permanente) pe durata unui mandat de 4 ani. De asemenea, are loc alegerea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor celor 14 Comitete Tehnice IFToMM şi a celor 3 Comisii Permanente IFToMM.

    Organizaţia naţională ARoTMM – Asociaţia Română de Ştiinţa Mecanismelor şi a Maşinilor – a propus un candidat pentru funcţia de Secretar General IFToMM, în persoana prof.univ.dr.ing. Erwin-Christian Lovasz, de la Universitatea Politehnica Timişoara. În urma votului din Adunarea Generală, profesorul Erwin-Christian Lovasz a fost reales în această înaltă funcţie pentru al doilea mandat.

    În istoria IFToMM, ARoTMM a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte IFToMM prin Prof. Cristian Pelecudi, în mandatul (1975-1979) şi funcţia de membru ordinar al Consiliului Executiv, prin Prof. Theodor Ionescu, în perioada (2004-2011).

    Prezenţa profesorului Erwin-Christian Lovasz în conducerea IFToMM, ca dovadă a recunoaşterii sale profesionale şi manageriale la nivel internaţional, onorează structurile pe care le reprezintă, respectiv Universitatea Politehnica Timişoara şi organizaţia naţională ARoTMM.

    Profesorul Erwin-Christian Lovasz este cadru didactic și cercetător al Universității Politehnica Timișoara din 1990, activitățile sale principale fiind cercetarea și proiectarea în domeniul ştiinţei mecanismelor, roboticii, mecatronicii şi aparaturii biomedicale. Din 2016 deține Certificat de abilitare în domeniile Inginerie Mecanică, Mecatronică și Robotică. În prezent este director al Departamentului de Mecatronică la Universitatea Politehnica Timișoara și Secretar General al Organizației Române IFToMM – ARoTMM.

    A publicat 244 de lucrări științifice (12 indexate Web of Science Journal, 55 indexate Web of Science Proceedings, 116 indexate în Scopus, 162 indexate în Google Scholar), are 28 granturi și proiecte de cercetare (10 ca lider de proiect), 24 cărți (11 ca editor) și este editor asociat la revistele International Journal of Advances Robotics Systems şi Mechanics and Industry.

  • USR anunță că a strâns peste 75.000 de semnături, pentru Legea „Fără păcănele”

    USR anunță că a strâns peste 75.000 de semnături, pentru Legea „Fără păcănele”

    USR anunţă că a strâns peste 75.000 de semnături pentru susţinerea legilor care interzic amplasarea sălilor de păcănele în apropiere de şcoli, locuri de joacă, spitale, biserici şi centre culturale, la parterul blocurilor, la sate ori lângă alte săli de jocuri de noroc.

    Dintre acestea, un număr de 2.265 de semnături au fost strânse în această săptămână, în Bucureşti, se precizează într-un comunicat transmis duminică de Uniunea Salvaţi România.

    „Membrii USR au discutat în această săptămână cu bucureştenii despre pericolul pe care-l reprezintă jocurile de noroc pentru copii şi tineri şi au strâns 2.265 de semnături de susţinere pentru legile USR care opresc acest fenomen toxic în România. (…) Proiectele USR prevăd, de asemenea, interzicerea publicităţii în spaţiile publice la jocurile de noroc şi impun obţinerea unui aviz de funcţionare din partea primăriei pentru sălile de jocuri”, transmite sursa citată.

    USR solicită majorităţii PSD-PNL să nu mai „blocheze” aceste legi împotriva păcănelelor şi să asculte vocea celor peste 75.000 de români care cer eliminarea jocurilor de noroc din oraşe.

    „Jocurile de noroc au devenit, în doar câţiva ani, cancerul societăţii româneşti. Nici măcar copiii nu scapă. Oriunde întorc privirile în Bucureşti întâlnesc o reclamă la păcănele sau la o sală de jocuri. În timp ce PSD-PNL blochează proiectele USR anti-păcănele în Parlament, milioane de români sunt încurajaţi să devină dependenţi prin reclame super agresive şi săli de jocuri la tot pasul. USR este singurul partid care luptă pentru protejarea românilor de influenţa nefastă a industriei jocurilor de noroc şi care se bate în mod real cu şefii păcănelelor, în timp ce PSD, PNL şi AUR fac echipă cu ei”, a declarat deputatul USR Tudor Pop. 

  • Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, restaurat cu fonduri europene, a fost redeschis vizitatorilor după doi ani

    Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, restaurat cu fonduri europene, a fost redeschis vizitatorilor după doi ani

    Inspirat din tradițiile arhitecturii medievale ardelene și ale arhitecturii populare secuiești, Muzeul Național Secuiesc – opera marelui arhitect și om de litere Kós Károly – și-a redeschis porțile, după ce a trecut printr-un complex proces de restaurare și modernizare. Vizitatorii sunt așteptați cu noi expoziții și evenimente ale căror tematici și inedite formule de prezentare pun în lumină istoria Muzeului, istoria secuilor și patrimoniul regional.

    Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamás Sándor, a declarat la momentul festiv al redeschiderii instituției, că Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe este una dintre cele mai vechi instituţii muzeale din ţară şi un important obiectiv turistic.

    „Aşteptăm vizitatorii ca să vadă ce am reuşit să facem în aceşti ani de când am demarat lucrările de renovare a clădirii Muzeului Naţional Secuiesc (…) Am reuşit să facem, cred, o instituţie modernă, care va fi vizitată atât de cei bătrâni, cât şi de cei tineri. Dorim să ne deschidem către generaţia tânără, pentru că o vitrină şi un obiect muzeal cum a fost prezentat până acum poate că nu e foarte interesant pentru generaţia care urmează. Vrem să facem un muzeu de secol 21. Vom valorifica parcul foarte frumos al muzeului, vrem să facem aici concerte în aer liber şi evenimente la care să vină toată familia, nu numai părinţii, ci şi copiii. Vrem să fim cât mai deschişi către oameni. Avem inscripţii trilingve şi ghidaj trilingv, deci putem să primim vizitatori din toată ţara, dar şi din străinătate”, a spus Vargha Mihaly, directorul instituţiei.

  • Se deschid două puncte noi de trecere a frontierei între România şi Ungaria

    Se deschid două puncte noi de trecere a frontierei între România şi Ungaria

    La propunerea părţii ungare, începând cu data de 1 octombrie 2023, traficul de marfă va fi deschis la punctele de trecere a frontierei Valea lui Mihai – Nyírábrány şi Urziceni-Vállaj, a informat Máté Paczolay, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, agenţia ungară de presă MTI.

    Acesta a precizat că în ultima perioadă au fost îndeplinite condiţiile de personal, cele tehnice şi de infrastructură necesare pentru autorizarea traficului internaţional de mărfuri, ceea ce va permite deschiderea punctelor de trecere a frontierei până la o limită de greutate totală de 3,5 tone.

    Dezvoltarea continuă a cooperării economice dintre Ungaria şi România este interesul strategic al Ungariei. Anul trecut, cifra de afaceri în ce priveşte schimbul bilateral de mărfuri a atins un nivel record de 12 miliarde de euro, o creştere de 29%. România este a treia piaţă de export a Ungariei, iar importurile româneşti au atins, în anul 2022, un nivel record, se mai arată în comunicat.