Ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, a declarat vineri, la Sfântu Gheorghe, că ţara sa, care urmează să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2024, va acorda tot sprijinul României pentru a adera la spaţiul Schengen.
„Nu doar România, ci şi Ungaria are interesul ca România cât mai devreme să intre în zona Schengen. Ungaria va fi la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi în următoarele şase luni încercăm să dăm tot sprijinul României pentru a adera la spaţiul Schengen, deoarece asta este, pe de o parte, în interesul nostru economic, iar, pe de altă parte, îmbunătăţeşte în mare măsură menţinerea legăturilor între maghiarii din Transilvania şi cei din Ungaria”, a spus Szijjártó Péter, potrivit traducerii oficiale.
În cursul după-amiezii de vineri, oficialul ungar va participa la manifestările organizate la Sfântu Gheorghe cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.
Cu prilejul lucrărilor de reabilitare a parcului I.L Caragiale şi străzilor din vecinătatea să, specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au realizat o serie de cercetări arheologice. Pe str. O. Petrovici, chiar în zona din spatele MNIT, a fost identificat gardul unei foste brutării.
În suprafaţa deschisă pe latura vestică a parcului, în zona fostei parcări a Facultăţii de Construcţii, au fost identificate mai multe zidării istorice: în zona de sud-vest a secţiunii arheologice zidul unei construcţii ce se întindea pe o bună parte a parcului. „Materialul ceramic din straturile superioare poate fi încadrat în linii mari secolelor XVIII-XIX. Locul în care a fost trasată secţiunea corespunde documentar porţii apei, una dintre primele porţi ale cetăţii medievale. Ea a fost surprinsă parţial, încastrează în ea şi zidul de incintă lat de 2 m, precum şi un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent şi pe latura sudică. Cele două se presupune că funcţionau până la deschiderea porţii principale identificate arheologic în zona poştei (Foto 1 şi 2).” afirmă dr. George Cupcea, responsabil ştiinţific şi director general adjunct MNIT.
În suprafaţa deschisă în urma mutării unui sunt pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta română de nord a oraşului Napoca.
Zidul ce se prezintă astfel are mai multe faze de construcţie (Foto 3, 4, 5): – 0,60-2,00 m ultima fază a incintei medievale, conservată relativ bine, construită din blocuri de mari dimensiuni 0,80 x 0,60 x 0,30, printre ele fiind încastrate şi pietre de dimensiuni mai mici. – 2,00-2,70 m probabil prima fază a incintei medievale cu piatră de mai mici dimensiuni 0,55 x 0, 30 x 0,20 prinsă cu material de construcţie. – 2,70-4,00 incinta română, construită în tehnica opus quadratum, cu blocurile principale de 1,60 x 0,40 x 0,20 din cât se poate distinge din latura sa nordică, spre canalul Morii. Din această fază, se disting sigur trei asize, cea din partea superioară sigur la vedere, crepida fiind lucrată mult mai îngrijit decât blocurile de mai jos. Talpă fundaţiei este formată dintr-un rând de pietre Fundaţia romană este identică cu cea identificată în timpul cercetărilor noastre din 2018, de pe str. V. Fulicea, nr. 23 (Foto 6).
„Prin urmare, avem de-a face cu o suprapunere a celor trei incinte istorice ale oraşului, lucru confirmat şi în cercetările anterioare de pe latura de V (str. V. Fulicea, nr. 23). Cu această ocazie, a fost identificată cu precizie şi latura de nord a incintei oraşului roman Napoca, din care se cunosc până la această dată trei laturi (V, S şi N) (hartă Napoca 1 şi 2).” continuă dr. George Cupcea.
În alte suprafeţe cercetate sau în curs de cercetare s-au identificat structuri moderne şi romane, datate prin material arheologic (ţiglă romană cu inscripţia EX (ercitus) D (aciae) P (orolissensis) şi un fragment de terra sigilatta (ceramică romană de lux) ce se încadrează în intervalul 170-200 d. Chr.). În suprafaţa magistrală, orientată la mijlocul parcului, pe direcţia N-S, se urmăreşte identificarea zidurilor de incintă şi a eventualelor structuri adiacente (poarta ?), cu scopul marcării traiectului lor la suprafaţă şi eventuala lor valorificare.
Cercetările arheologice sunt coordonate de colectivul MNIT format din: dr. George Cupcea (responsabil ştiinţific), dr. Cosmin Onofrei, dr. Sorin Cociş, dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, dr. Radu Lupescu, Karina Necse, Raul Todika şi Csaby Danel.
„Reamintim pe această cale tuturor clujenilor, şi nu numai, că Expoziţia Istoriile Clujului din cadrul MNIT este încă deschisă publicului larg. Expoziţia reprezintă o prezentare sintetică şi clară despre istoria Cluj. Vizitatorii au acces la artefacte descoperite în timpul celor mai recente cercetări arheologice din centru, sau din loturi nepublicate până acum. Această incursiune în trecutul Clujul, din neolitic până astăzi, este ilustrată cu bunuri din colecţia muzeului, iar temele prezentate sunt alese în funcţie de acest patrimoniu. Vă aşteptam !” încheie dr. Felix Marcu, Manager MNIT.
Sute de manifestanţi adunaţi duminică la Târgu Mureş, la obeliscul martirilor complotului antihabsburgic secuiesc din 1852, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, au adoptat o petiţie prin care se cere autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
În documentul adresat autorităţilor române, citit de Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), se subliniază faptul că secuii doresc să administreze ei înşişi treburile regiunii în care trăiesc ca majoritari, urmând practica europeană şi principiul subsidiarităţii. În acelaşi timp se precizează că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială a României, suveranitatea ei, nu restricţionează interesele cetăţenilor altor naţionalităţi din regiune şi nu contravine Constituţiei ţării.
Potrivit petiţiei, România are deja o datorie de 30 de ani privind îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-a asumat la aderarea la Consiliul Europei, implementarea Recomandării 1201/1993 privind autonomia şi a Hotărârii 1334/2003.
„Noi toţi suntem devotaţi păcii şi siguranţei mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor” – reaminteşte petiţia, care cere ca Ţinutul Secuiesc să formeze o regiune administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.
Participanţii au adoptat petiţia cu unanimitate prin aclamaţii, scandând lozinci care cer autonomie şi afişând bannere cu inscripţia „Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc”.
În discursul său de la Târgu Mureş, László Tőkés a considerat că incriminarea autonomiei de către clasa politică românească este o „greşeală politică grosolană care are la sursă antimaghiarismul tendenţios”. El a subliniat că autonomiştii maghiari din Transilvania nu ar trebui să fie etichetaţi drept „extremişti”.
„Noi nu suntem nici extremişti, nici separatişti, Budapesta nu este revizionistă. Maghiarii nu ameninţă în niciun fel unitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre” – a precizat el.
Reacţionând la declaraţiile premierului Marcel Ciolacu, care a negat existenţa Ţinutului Secuiesc şi a calificat autonomia acestuia ca fiind „exclusă”, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a declarat: negarea existenţei însăşi a Ţinutului Secuiesc este absurdă, deoarece contrazice o realitate geografică şi istorică, şi consideră această afirmaţia „un adevărat atentat împotriva identităţii regionale şi etnice a poporului secuiesc”.
László Tőkés a remarcat că autonomia găgăuză a început, de asemenea, cu declaraţia Chişinăului că „Găgăuzia nu există”, mai târziu însă Republica Moldova a trebuit să adopte, de voie, de nevoie, legea autonomiei Găgăuziei.
„Aşteptăm acelaşi lucru de la Parlamentul României: să sancţioneze prin lege autodeterminarea teritorială a Ţinutului Secuiesc, cele trei niveluri de autonomie pentru comunitatea naţională maghiară din Transilvania, aşa cum sunt incluse şi în programul UDMR. România nu ar trebui să fie mai papă decât papa, adică decât preşedintele Macron, care el însuşi, printr-o deschidere politică neaşteptată, a recunoscut dreptul Corsicii la autonomie şi a iniţiat începerea negocierilor în acest sens” – a declarat László Tőkés la Târgu Mureş.
Attila Csibi, primarul oraşului Sângeorgiu de Pădure şi preşedinte al organizaţiei judeţene Mureş a UDMR, a vorbit participanţilor la manifestare despre importanţa alegerilor din acest an. El a subliniat că secuii şi, în general, maghiarii din Transilvania îşi pot scrie propria istorie doar dacă se vor număra printre câştigători şi la alegeri.
La demonstraţia pentru autonomie de la Târgu Mureş au fost prezenţi Luke Uribe Etxebarría, reprezentant al Partidului Naţional Basc, şi Carles Fité Gabarro, membru al secretariatului naţional al Adunării Naţionale Catalane (ANC), care au îndemnat de asemenea participanţii să persevereze, să rămână fermi şi consecvenţi în susţinerea obiectivelor politice.
CNS a declarat în anul 2013 data de 10 martie drept Ziua Libertăţii Secuieşti. În această zi, în 1854, au fost executaţi liderii complotului secuiesc antihabsburgic din 1852, János Török, Mihály Gálfi şi Károly Horváth. De atunci, în fiecare an – în afară de pauza impusă de pandemie -, CNS a organizat la monumentul martirilor secui din Târgu Mureş o comemorare şi un marş de revendicare a autonomiei.
Secuii, ca şi celelalte comunităţi maghiare din Bazinul Carpatic, pot conta pe sprijinul şi angajamentul guvernului ungar – a declarat duminică secretarul de stat pentru politică naţională din cadrul Cancelariei Prim-ministrului pentru agenţia ungară de presă MTI.
Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, Árpád János Potápi a reamintit că la 10 martie maghiarii îşi comemorează martirii secui executaţi la 10 martie 1854 la Târgu Mureş: Gálffy Mihály, Horváth Károly şi Török János. „Această zi este un omagiu adus compatrioţilor noştri secui care au luptat pentru autodeterminare naţională” – a spus el.
El a subliniat că nevoia de autodeterminare a secuilor „nu este o aspiraţie fără precedent”, care are de altfel mai multe exemple în Uniunea Europeană, care funcţionează, cum ar fi cel al austriecilor din Tirolul de Sud, sau cel al locuitorilor de limbă suedeză din Insulele ?land din Finlanda.
„Comunitatea maghiarilor secui, care este majoritară pe pământul ei natal, trebuie să aibă asigurat dreptul de a-şi rezolva propriile probleme de interes public, prin urmare autodeterminarea este o garanţie a supravieţuirii pe pământul natal” – a spus el.
Politicianul a subliniat: dacă o comunitate naţională este liberă să-şi trăiască identitatea, să-şi păstreze şi să-şi practice cultura şi tradiţiile, să-şi opereze propriul sistem instituţional, acest lucru nu este bun doar pentru comunitate, ci şi pentru statul în care trăieşte.
Secretarul de stat a explicat că autonomia teritorială înseamnă protecţie, auto-organizare, și că ea asigură legislaţia locală, ceea ce este bine pentru toată lumea şi nu se îndreaptă împotriva nimănui.
În declaraţia sa, Árpád János Potápi a îndemnat cât mai mulţi oameni să participe la evenimentele de duminică, organizate de Consiliul Naţional Secuiesc, subliniind că această cauză a libertăţii secuieşti este o cauză comună maghiarilor de pretutindeni.
Consiliul Judeţean Mureş şi Agenţia de Dezvoltare Regională Centru au inaugurat, joi, lucrările de reabilitare şi restaurare a Palatului Culturii din Târgu Mureş, considerat a fi moştenirea Art Nouveau a Transilvaniei, în urma unei investiţii totale de peste 10,9 milioane de lei.
Prin finalizarea proiectului de reabilitare a Palatului Culturii din Târgu Mureş se doreşte creşterea importanţei turismului ca element care stimulează creşterea economică a judeţului prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi judeţean, estimându-se o creştere cu 6% a numărului de vizitatori.
Lucrările au vizat reparaţii exterioare (tâmplării, şarpantă şi învelitoare, reparaţii la soclu gard), restaurarea pieselor decorative metalice, reparaţia elementelor din piatră, restaurarea inscripţiilor metalice de pe faţadă şi reparaţii ale instalaţiei electrice.
Preşedintele CJ Mureş, Peter Ferenc, a declarat că lucrările de reabilitare vor continua cu sălile de expoziţii, care vor fi realizate din fonduri judeţene.
„Modernizarea interiorului Palatului Culturii a fost iniţiată, să nu uităm, de doamna preşedinte Lokodi Edita Emoke (fostul preşedinte al CJ Mureş, n.r.). În prezent se află în proces de renovare sălile de expoziţie, pe care le vom finaliza dintr-o finanţare proprie în acest an, astfel încât Palatul să poată fi vizitat şi utilizat în toată splendoare sa”, a spus Peter Ferenc.
În interior, a fost reparată casa scării de la Biblioteca Judeţeană, Sala Oglinzilor, au fost recondiţionate picturile pe pânză, lambriurile şi pardoselile, a fost reparată orga din Sala Mare, iar obiectivul a fost digitizat.
Finanţarea europeană pentru reabilitarea Palatului Culturii prin Programul Operativ Regional a fost câştigată în anul 2017 iar lucrările au fost începute în 2019 de către o firmă din Ploieşti, însă din cauza întârzierii şi a neglijării termenelor, Consiliul Judeţean a reziliat contractul în anul 2020, până la acel moment lucrările fiind realizate în proporţie de 37%.
Consiliul Judeţean Mureş a lansat de mai multe ori licitaţia pe platforma SICAP, a efectuat şi mici schimbări în caietul de sarcini până s-a finalizat cu succes licitaţia publicată a cincea oară.
În luna aprilie 2022, a fost semnat un contract în valoare de aproape 6.300.000 lei pentru finalizarea unor lucrărilor începute în cadrul proiectului.
Proiectul ‘Reabilitarea Palatului Culturii’ a avut o valoare totală de 10.918.428,75 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 6.076.895,95 lei, contribuţia proprie a Consiliului Judeţean Mureş se ridică la 382.389,71 lei, iar valoarea totală neeligibilă, inclusiv TVA-ul aferent, este de 4.459.143,09 lei. Finanţarea nerambursabilă a fost accesată prin POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea dezvoltarea patrimoniului natural cultural.
Directorul ADR Centru, Simion Creţu, a subliniat importanţa proiectelor care vizează clădirile de patrimoniu, menţionând că până acum au fost fost finanţate 67 de proiecte în valoare de 120 de milioane de euro prin diferite programe de finanţare POR 2007-2013, preaderare şi POR 2014-2020.
„Asemenea lucrări au o importanţă considerabilă deoarece lucrările care sunt pe patrimoniu sunt anevoioase, sunt lucrări care se fac într-un regim special, după legislaţie specială şi pentru care trebuie o muncă elaborată”, a spus Simion Creţu.
Pentru a sărbători finalizarea proiectului, joi seara, a avut loc un concert festiv al Filarmonicii de Stat Târgu Mureş, dirijat de Moritz Gnann (Germania), cu participarea pianistului de origine ucraineană Roman Fediurko (Austria).
Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care este şi primarul municipiului, consideră că premierul Marcel Ciolacu a comis „o greşeală” declarând, cu prilejul vizitei făcute la finele săptămânii trecute în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, că „Ţinutul Secuiesc nu există” şi că „nu va avea niciodată autonomie”.
„Eu am crezut, în naivitatea mea, că (…) domnul Ciolacu a vrut să vină ca să mai ridice un pic din popularitatea Guvernului României în Secuime (…) Oricum, venind în Secuime, spunând că Ţinutul Secuiesc nu există şi că nu a avut niciodată şi nu va avea niciodată autonomie, cu siguranţă a mai ‘crescut’ un pic indexul de încredere al Guvernului în rândul populaţiei maghiare. Dar, nu vreau să intru în această polemică, din două motive: unu – pentru că Ţinutul Secuiesc a existat, există şi va exista, şi doi – pentru că Ţinutul Secuiesc a avut şi va mai avea autonomie (…) Am o viziune, dar să nu intrăm în aceste discuţii acum, în an electoral (…) Cred că a făcut o greşeală domnul prim-ministru prin faptul că a venit în Ţinutul Secuiesc cu aceste mesaje. Deci, cred că a făcut o greşeală, ori a fost sfătuit necorespunzător. Şi vă spun şi de ce: oamenii întotdeauna când au de ales între original şi copie vor alege originalul, iar în chestiuni de antimaghiarism sau anti Ţinut Secuiesc, AUR şi Şoşoacă vor fi întotdeauna mai originali decât Ciolacu. Deci, nu are nicio şansă ca vreun cetăţean român care are probleme cu noi, cu maghiarii, să îl voteze pe el, când poate să-i voteze pe Şoşoacă sau pe Simion. Când oamenii pot alege originalul, vor vota originalul şi nu copia”, a spus, luni, primarul Antal Árpád, în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta a adăugat că „niciodată nu trebuie să spui niciodată”, referindu-se şi la faptul că şi reprezentanţi ai PSD şi PNL au spus că nu se vor alia niciodată.
„Eu nu cred că pe masa domnului premier în acest weekend era problema asta cu autonomia. Nu ştiu de ce trebuia să discute această problemă. Nu era pe agenda publică în februarie 2024 acest subiect, ca domnul premier să vină şi să ne spună în prima fază că nu există Ţinutul Secuiesc şi, mai apoi, venind aşa, dinspre Târgu Mureş spre inima Ţinutului Secuiesc, că nu va avea niciodată autonomie. Pot să fac o dedicaţie domnului premier: ‘niciodată să nu spui niciodată’ (…) De multe ori vorbeşte domnul Ciolacu despre politicieni şi oameni de stat. Oamenii de stat nu fac asemenea gesturi către o comunitate care trăieşte de 1000 de ani pe aceste meleaguri. Oricum, ar fi foarte bine dacă domnul Ciolacu, data viitoare când vine în Secuime, s-ar întâlni şi cu aleşii din Secuime şi ar discuta problemele reale din Secuime. Că nici asta nu mi s-a părut foarte elegant, să vii în Secuime şi să nu te întâlneşti cu preşedintele Consiliului Judeţean, de exemplu. Fiind în Covasna, puteau fi acolo primarul din Covasna şi preşedintele Consiliului Judeţean. Eu zic că dacă vrei sa arăţi normalitate, asta era normalitate”, a mai spus Antal Árpád.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe a afirmat şi că altele sunt „problemele esenţiale şi reale” ale României şi nu autonomia Ţinutului secuiesc, el adăugând că premierul Marcel Ciolacu ar trebui să fie preocupat, mai degrabă, de scăderea natalităţii, de abandonul şcolar şi de exodul românilor în străinătate.
„Cred că un premier dacă vrea să se ocupe cu problemele reale, pentru că asta cu autonomia Ţinutului Secuiesc nu cred că este o problemă reală a acestei ţări, nu cred că existenţa sau inexistenţa autonomiei Ţinutului Secuiesc este o problemă esenţială şi reală a acestei ţări, problema esenţială şi reală a acestei ţări este, pe de o parte, faptul că se nasc din ce în ce mai puţini copii în această ţară. Vedeţi, în 1990 s-au născut aproape 314.700 de copii, în 2019, 188.000 de copii”, a spus primarul Antal Árpád.
De asemenea, acesta a menţionat că din cei 221.900 de copii născuţi în 2009, numai 163.000 au susţinut simularea la Evaluarea Naţională organizată luna aceasta, iar restul de 59.000 fie au plecat din ţară, fie au abandonat şcoala. El a afirmat şi că din cei 221.000 de copii născuţi în 2005, numai 114.500 au dat Bacalaureatul anul trecut, adică aproximativ jumătate.
Senatorul UDMR Tánczos Barna a discutat cu premierul Marcel Ciolacu, care declarase că Ţinutul Secuiesc nu va avea niciodată autonomie, despre faptul că secuii au avut şi şi-au pierdut autonomia la Siculeni, judeţul Harghita. Fostul ministru al Mediului i-a oferit şefului Executivului două cărţi, un manual şi o descriere în limba română privind istoria Ţinutului Secuiesc, care evidenţiază existenţa acestuia. „Şi noi, maghiarii din Transilvania, secuii, locuitorii Ţinutului Secuiesc, suntem garanţia că Ţinutul Secuiesc va exista. Aşteptăm cu drag prim-ministrii României, în Ţinutul Secuiesc, pentru ca să le arătăm ospitalitatea secuiască”, a adăugat Tánczos Barna.
„Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi! Astăzi la Siculeni, lângă monumentul Siculicidium, l-am avut ca oaspete pe domnul Marcel Ciolacu, prim-ministrul României. De ce? În cursul zilei de ieri, la Târgu Mureş, într-un discurs despre toleranţă, prim-ministrul Marcel Ciolacu a făcut o afirmaţie nefericită spunând că Ţinutul Secuiesc nu va exista niciodată. Cu această ocazie l-am invitat şi îi mulţumesc domnului prim-ministru că a acceptat invitaţia mea. Am avut ocazia să vorbim despre faptul că Ţinutul Secuiesc există. A existat, există şi va exista. Desigur, am vorbit şi despre autonomie, pe care secuii au pierdut-o aici, la Siculeni, şi pentru care au luptat atât de mult”, a scris Tánczos Barna, pe Facebook.
Acesta a mai spus că „domnul prim-ministru consideră că nu va mai fi niciodată autonomie”.
„Eu spun că nu ar trebui să deschidem o dezbatere pe acest subiect în 2024, în an electoral, pentru că astfel ajutăm doar partidele extremiste cum este AUR şi partidul Şoşoacă. Am convenit să continuăm colaborarea. Am reuşit să îi ofer domnului prim-ministru două cărţi. Un manual şi o descriere în limba română privind istoria Ţinutului Secuiesc, care evidenţiază existenţa acestuia. Faptul că suntem aici, în Ţinutul Secuiesc şi că l-am putut avea ca oaspete, dovedeşte că Ţinutul Secuiesc există. Şi noi, maghiarii din Transilvania, secuii, locuitorii Ţinutului Secuiesc, suntem garanţia că Ţinutul Secuiesc va exista. Aşteptăm cu drag prim-ministrii României, în Ţinutul Secuiesc, pentru ca să le arătăm ospitalitatea secuiască”, a completat fostul ministru al Mediului.
Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă în judeţul Harghita, că „să terminăm cu prostiile cu autonomia Ţinutului Secuiesc” şi a adăugat că acest lucru nu a fost şi nu va fi niciodată. El a mai spus că nimeni nu va împărţi Ardealul. Liderul PSD a mai transmis că nu va accepta să existe legi care să favorizeze anumiţi români de altă etnie.
Expoziţia intitulată „Paradisul evitat”, cu imagini din Ţinutul Secuiesc şi regiunea în care trăiesc ceangăi, a artistului fotograf Gyula Ádám, originar din Miercurea Ciuc, urmează să fie vernisată, în data de 5 martie, la Bucureşti, în Parlamentul României.
Potrivit Centrului Cultural şi de Arte Lăzarea, unul dintre organizatorii expoziţiei „Paradisul evitat”, expoziţia este o selecţie a celor mai reprezentative şi valoroase fotografii ale artistului. Aceasta cuprinde 60 de lucrări, în principal compoziţii şi portrete ale unei lumi oneste şi autentice, surprinse de fotograf cu „infinită grijă, înţelegere, căldură şi umor”.
Vernisajul expoziţiei, organizată de Consiliul Judeţean Harghita, Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, va avea loc în data de 5 martie, de la ora 15:00, în Sala Constantin Brâncuşi a Parlamentului României. Expoziţia va fi vernisată de Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România. Coorganizatori sunt Fundaţia Casa Tradiţiilor Ardeleneşti, cu sediul central în Târgu-Mureş, şi Academia Ungară de Arte.
Gyula Ádám s-a născut în data de 28 noiembrie 1961, la Cârţa, în judeţul Harghita. A absolvit Liceul de Artă din Târgu Mureş, în anul 1981, specializarea grafică. Primele sale succese au fost fotografiile realizate despre viaţa ceangăilor din Moldova şi Ţinutul Secuiesc şi despre viaţa autentică a teatrului. Fotografiile sale sunt, în principal, de natură etnografică şi documentară, realizate despre ceangăii din Moldova şi regiunea Ghimeş, despre maghiari şi destinele lor din Ţinutul Secuiesc şi din etnosporă (grupuri izolate de maghiari unde procentul lor este foarte redus). Seriile sale de imagini realizate despre viaţa de zi cu zi a ceangăilor din Moldova, care acoperă totul, de la naştere până la moarte, au fost considerate inedite.
A creat sute de coperte, ilustraţii fotografice, coperte de discuri, postere şi pliante. A expus în mai multe oraşe din Transilvania, la Bucureşti, Budapesta şi la Parlamentul European.
Expoziţia din Parlamentul României va fi deschisă publicului până în data de 27 martie.
În 23 februarie 1443, se năștea la Cluj cel de-al doilea fiu al voievodului Transilvaniei, Ioan de Hunedoara/ Hunyadi János. Matia Corvin/Hunyadi Mátyás a fost botezat în biserica romano-catolică Sfântul Mihail. Totuși, data exactă a nașterii celui ce avea să fie unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei nu a fost cunoscută cu precizie decât la începutul secolului trecut.
Până la final de secol XIX, se credea că Matia Corvin s-a născut cândva în anul 1440. Însă la începutul secolului 20 a fost descoperit între manuscrisele bibliotecii reginei Christina Augusta a Suediei din arhivele de la Vatican, manuscrisul latin 1208 horoscopul lui Matia. În cea de-a treia parte a manuscrisului, care poartă titlul de Nativitates aliquot illustrium principum ac doctorum virorum, găsim o colecţie de horoscoape printre care şi cele ale lui Matia, Ferdinand I, Maximilian I, şi Ludovic I, unde este menţionată cu mare precizie data naşterii regelui Matia: anul 1443, luna februarie, ziua 23, ora 15, minutul 7, secunda 34.
După moartea tatălui său, Ioan de Hunedoara, proaspăt biruitor asupra turcilor la Belgrad, soarta fiilor săi a fost determinată de ambiţiile politice ale familiei sale în conflict cu regele şi susţinătorii lui. Ladislau, fratele mai mare a lui Matia, în vârstă de 23 ani, a vrut să se impună în fruntea vieţii politice a regatului, sperând să moştenească poziţia dominantă a tatălui său. Pentru a-şi împlini ambiţiile, Ladislau de Hunedoara nu a pregetat să îl asasineze pe contele Ulrich de Cilli, apropiat al regelui, la Belgrad în 9 noiembrie 1456. Apoi l-a luat prizonier pe regele Ladislau al V-lea, l-a dus la Timişoara şi i-a smuls pentru sine demnitatea de căpitan general, pe care o avusese şi tatăl său, precum şi promisiunea că el şi familia sa nu vor fi pedepsiţi pentru asasinat. Planul a fost dejucat prin prefăcătoria regelui, susţinut de majoritatea aristocraţiei oripilată de asasinat. În 14 martie 1457 ambii fii ai lui Iancu de Hunedoara au fost arestaţi la Buda, Ladislau a fost decapitat în piaţa centrală din cetate, iar fratele său Matia, fiind minor (14 ani), a fost iertat. Era cât pe ce să fie decapitat, dar regele Ladislau al V-lea a fost înduplecat de vârsta sa fragedă. Matia a fost dus ca prizonier la Praga, unde şi-a stabilit regele temporar reşedinţa.
Vestea morţii regelui Ladislau Postumul la Praga în 23 noiembrie 1457, a adus pentru Matia șansa accederii la tron. Nobilimea nu mai era atrasă de regi din familia Habsburgilor austrieci sau din cea a Jagellonilor polonezi. Doreau un rege al lor, astfel că, pentru prima oară în istoria Ungariei s-a pus în discuţie alegerea ca rege a unui nobil al regatului, renunţându-se astfel la practica aducerii unui membru al unei familii regale din Europa. Aristocraţii au crezut că adolescentul de 15 ani, Matia, va fi uşor de manipulat, el fiind încă prizonier la Praga. S-au înșelat amarnic.
Matia a fost înscăunat la Buda în 14 februarie 1458 fără coroana Sf. Ştefan, care era de mulţi ani în custodia lui Frederic al III-lea de Habsburg. La câteva săptămâni după ce şi-a ocupat tronul, Matia le-a arătat tuturor adevărata sa personalitate. Un adolescent de 15 ani a preluat în modul cel mai serios posibil frâiele regatului Ungariei. Palatinul Garai a fost înlocuit, a desfiinţat regenţa unchiului său şi, din cauza opoziţiei sale, l-a arestat. A numit în demnităţi oameni fideli. După cum a remarcat un mare istoric maghiar, PálEngel: „Începând de atunci şi până la moarte, nu a mai lăsat din mâini guvernarea ţării. A acţionat cu aceeaşi fermitate, rapiditate şi determinare, atât acasă, cât şi în politica externă. Numai datorită acestor însuşiri a reuşit ca regatul său, care, de la moartea lui Sigismund, trecea dintr-o criză în alta, să devină în câţiva ani, din nou, o mare putere a Europei Centrale.” (PálEngel, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei medievale 895-1526, trad. Aurora Moga, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 320).
Biograful său, Antonio Bonfini, a caracterizat foarte plastic politica lui Matia: „spre a putea domni acasă în pace, a stârnit războiul în străinătate” (Ut domi quiete viveret, foris bellum alebat). Armata de mercenari pe care îşi baza puterea militară trebuia să aibă o ocupaţie şi, mai ales, pentru a o fideliza, trebuia să îşi poată completa veniturile din jafuri.
Pentru început a fost nevoit să recupereze de la Frederic de Habsburg coroana Sf. Ştefan. În Ungaria era în uz ca să fie recunoscută ca validă doar încoronarea cu coroana atribuită întemeietorului regatului, sfântul rege Ştefan. Coroana a fost sustrasă în 1440 de regina văduvă Elisabeta (fiica lui Sigismund, soţia lui Albert de Habsburg) pentru a opri încoronarea regelui polon Vladislav Jagello în Ungaria în locul lui Ladislau al V-lea, noul ei născut. Astfel coroana Sf. Ştefan a ajuns în custodia lui Frederic III de Habsburg, care ridica şi el pretenţii asupra tronului Ungariei, deşi a ajuns între timp împărat al Sfântului Imperiu Romano-german. În urma tratativelor mediate şi de papa Pius al II-lea, care dorea să pornească o cruciadă antiotomană condusă de regele Ungariei, conflictul s-a aplanat în 1462-1463 şi coroana Sf. Ştefan a ajuns la Matia în schimbul unor concesii pecuniare şi politice.
Sub influenţa mentorului său spiritual, Ioan Vitéz, Matia a iubit cărţile şi arta. Ştia mai multe limbi străine – germana, ceha, italiana şi foarte bine latina. Citea foarte mult. Uneori purta discuţii elevate de filosofie la masa lui cu umaniştii de care se înconjurase. A sprijinit orice tânăr care era orientat spre cunoaştere şi învăţătură, nu doar fii de aristocraţi, ca Nicolae Báthory, dar şi fii de târgoveţi ca Petru Várdai sau simpli ţărani ca Toma Bakóczi.
Însemnele heraldice ale lui Matei Corvin prezentate în manuscrisul german al cronicarului ungur Ioannes de Thurocz (Thuróczy János), datat 1490. Sursa: Wikipedia
A adus la Buda un astronom, pe Johannes Regiomontanus, care a construit un observator pentru Matia, a făcut calcule şi tabele astronomice şi a realizat instrumente astronomice pentru rege.
Cea mai renumită moșternire culturală a lui Matia a fost Bibliotheca Corviniana. Încă de la începuturile domniei a colecţionat manuscrise. Mereu a cumpărat cărţi noi, a făcut schimb de manuscrise cu colecţionarii şi anticarii italieni. A avut chiar şi un atelier propriu cu vreo 30 de copişti. La sfârşitul domniei biblioteca lui Matia cuprindea în jur de 2000 de manuscrise şi numeroase incunabile, fiind a doua ca mărime în Europa acelor vremuri, după biblioteca Vaticanului. Nicolaus Olahus povesteşte la mijlocul secolului al XVI-lea că biblioteca era împărţită în două săli ale palatului regal din Buda, una pentru manuscrisele greceşti, cealaltă pentru cele latineşti.
Imediat după moartea lui Matia renumita lui bibliotecă a început să piardă lucrări datorită ignoranţei urmaşilor săi la tron. Vladislav II Jagello şi Ludovic Jagello au dăruit manuscrise din Bibliotheca Corviniana delegaţiilor străine care vizitaseră palatul regal din Buda. Ce a mai rămas a fost distrus de turci, care au incendiat palatul regal în 1541. Înainte de incendiu o parte a bibliotecii a fost dusă de turci la Istanbul. În 1877 sultanul Abdul Hamil a returnat Ungariei un număr de 35 de manuscrise corvine. Din renumita Bibliotheca Corviniana se cunosc azi 216 manuscrise păstrate în diverse biblioteci din lume.
Manuscrisele şi incunabulele din biblioteca lui Matia cuprindeau lucrări literare, filosofice, teologice, de istorie, medicină, ştiinţele naturii etc. Practic, aici se afla aproape tot ceea ce reprezenta nivelul cunoaşterii în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
Biblioteca lui Matia a impresionat iubitorii de cărţi şi a fost un model. Lorenzo de Medici a fost influenţat de biblioteca lui Matia şi a început să adune şi el cărţi şi să formeze o valoroasă colecţie de manuscrise greceşti şi latineşti.
Este remarcabilă caracterizarea mecenatului renascentist al lui Matia făcută de istoricul Pál Engel:„curtea renascentistă a lui Matia a fost o insulă mică în mijlocul oceanului unei culturi străine:iniţiativa deosebită a unei personalităţi extraordinare care nu avea nimic în comun cu nivelul cultural al elitei şi mai puţin cu al ţării, asupra cărora nici nu a avut vreo influenţă.” (Pál Engel, op. cit., p. 339). Acelaşi autor consideră Renaşterea din epoca lui Matia drept „o enigmă a istoriei culturii, a cărei explicaţie nu o putem căuta decât în personalitatea deosebită a regelui.” (ibidem, p. 337).
Potrivit istoricilor, Matia Corvin este amintit şi astăzi, în multe istorisiri şi cântece populare, ca fiind un conducător înţelept şi drept, supranumit Cel Just.
A murit la Viena, în 6 aprilie 1490.
Printre titlurile deținute de-a lungul vieții au fost acelea de rege al Boemiei (încoronat în 1469) şi duce de Austria (din 1487). În timpul domniei lui Matia Corvin, Regatul Ungariei a cunoscut cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmaţia, iar la est din Polonia, – excluzând Moldova şi Ţara Românească – până în Bulgaria de astăzi).
Matia Corvin a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia şi Luzaţia (Lausitz) (toate trei 1468/1469/1479-1490) şi Austria Inferioară (1477/1485-1491).
Cinci Grupuri de Acţiune Locală (GAL) din judeţele Cluj şi Bihor au întreprins o călătorie de explorare la Bergamo, Italia, pentru a căuta inspiraţie şi soluţii pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor lor. Această vizită de lucru face parte din proiectul de cooperare „Microregiuni Faţă în Faţă”, care îşi propune să consolideze relaţiile interregionale şi să promoveze dezvoltarea unitară a teritoriilor implicate.
În perioada 15-18 februarie, reprezentanţii a cinci GAL-uri partenere – GAL Someş Transilvan, GAL Crişul Negru, GAL Someş-Nadăş, GAL Poarta Apusenilor şi GAL Câmpia Transilvaniei – au participat la o serie de evenimente şi întâlniri în Bergamo. Această experienţă a fost o oportunitate deosebită pentru schimbul de cunoştinţe şi bune practici între GAL-urile din România şi cele din Italia.
În prima zi a programului, participanţii au asistat la deschiderea oficială a unei conferinţe despre turism şi teritoriu, unde au avut ocazia să asculte prezentări despre provocările actuale şi perspectivele de dezvoltare în domeniul turismului rural. De asemenea, au participat la un panel de discuţii despre dimensiunile regionale ale turismului rural şi rolul său în dezvoltarea teritoriilor.
A doua zi a fost dedicată vizitării unor proiecte de succes, în două oraşe montane din districtul Bergamo: Ardesio şi Clusone. În cadrul întâlnirilor cu autorităţile locale şi reprezentanţii GAL-urilor din Bergamo, participanţii români au prezentat activităţile şi punctele de interes ale GAL-urilor lor şi au explorat posibilităţi de colaborare în domenii comune.
Incze Laura, coordonatorul proiectului, a subliniat importanţa acestui schimb intercultural: „Întâlnirea noastră cu alte organizaţii şi iniţiative locale a reprezentat o oportunitate excepţională de învăţare şi colaborare. Am înţeles că turismul rural poate însemna o soluţie pentru revitalizarea zonelor rurale, atrăgând atât vizitatori, cât şi oameni interesaţi să se mute în zonele noastre. Schimbul de idei şi bune practici cu GAL-urile din Italia ne inspiră să abordăm provocările dezvoltării durabile cu soluţii inovatoare. Această experienţă ne îndeamnă să privim cu optimism spre viitor, recunoscând importanţa parteneriatelor locale, regionale şi transnaţionale pentru evoluţia comunităţilor noastre”.
Proiectul „Microregiuni faţă în faţă” este implementat în perioada 2023-2025, finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă veți continua să utilizați acest site, vom presupune că sunteți de acord cu asta.
