STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: istorie

  • Istorie și propagandă

    Istorie și propagandă

    În România, Istoria Transilvaniei ne-a fost prezentată generații la rând, aproape exclusiv ca o confruntare sângeroasă între români și maghiari. Nu se poate nega faptul că episoadele de tensiune româno-maghiare au existat, cunoscând pe alocuri, forme radicale. În același timp, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducționist, care ne prezintă profilul unei regiuni cu o atât de bogată viață social-culturală, strict în tonuri catastrofice.

    Intrată oficial în componența Regatului României (în anul 1920), Transilvania aducea bogatul său tezaur multietnic și multiconfesional, dar și particularități cu totul aparte, care o deosebeau în mod evident de Vechiul Regat, în pofida faptului că majoritatea populației sale era (în sens etnic) românească. Maghiarii și germanii (dar și alte câteva etnii) au contribuit la modelarea unei fizionomii socio-spirituale (mai ales în sens urban) cu totul specială a Transilvaniei, iar acest aspect ar trebui mai bine cunoscut, mai cu seamă de către generațiile care vin după noi.

    Nu devii mai puțin patriot ca etnic român, dacă recunoști că maghiarii ardeleni (de pildă) au reprezentat un adevărat brand regional, fie și dacă ne gândim la faptul că principii Transilvaniei au fost de origine maghiară, iar modul în care a fost structurată această provincie (din punct de vedere instituțional-organizatoric) a fost unul care prelua (în mare parte) formule instituționale ale vechiului regat ungar.

    Pentru unguri, Ardealul este important nu doar pentru faptul că l-au stăpânit politic o lungă perioadă, dar mai ales pentru că limba și cultura maghiară îi datorează imens. O multitudine de oameni de știință și de cultură maghiari sunt originari din Ardeal, iar conștiința identitar-națională maghiară a avut în Ardeal (în timpuri istorice deosebit de grele) un adevărat cămin regenerator. Fără a abdica noi înșine (ca etnici români) de la valorile noastre cultural-naționale, respectul și (mai ales) recunoașterea contribuției excepționale a elementului maghiar la civilizația ardeleană (și implicit a României de mai târziu) reprezintă un gest de normalitate. Nu o favoare pe care majoritatea românească ar face-o față de maghiari, nici o formă de capitulare a românilor, care și-ar recunoaște, astfel, inferioritatea.

    Am amintit mai mult de comunitatea maghiară ardeleană, pentru că aceasta este azi, cea mai importantă (numeric vorbind) comunitate neromânească trăitoare între hotarele României. Ca români etnici majoritari, ne revine (în primul rând nouă), misiunea de a fi mai activi , în sensul unei normalizări reale a relațiilor interetnice. Indiferent de posibilele provocări venite de ambele părți.

    Să lăsăm scenariile cu iz conspiraționist celor cu puțini neuroni, dar (mai ales!) pescuitorilor în ape tulburi, care în timpuri normale și-ar pierde complet obiectul muncii. Generațiile viitoare (sunt convins!) vor ști să judece cu mult mai multă luciditate, o asemenea chestiune, decât noi, cei de astăzi, încă influențați de spectrul unor frici (reale sau imaginare), cu care am fost îndoctrinați atâta amar de vreme.

  • “LIMES. Frontierele Imperiului Roman în România”. O expoziție în premieră în România, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

    Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei organizează vineri, 11 septembrie, la ora 16.00, vernisajul expoziției “LIMES. Frontierele Imperiului Roman în România”.

    Expoziția este una fără precedent în România și reprezintă o inițiativă de popularizare a Programului Național LIMES. Piesele expuse în cadrul expoziției provin din situri care fac parte din frontierele romane de pe teritoriul României, de pe un areal extins, din cele mai importante situri arheologice romane din fosta Dacie și de pe teritoriul Dobrogei și au fost împrumutate cu generozitate de către un număr impresionant de 13 muzee partenere.

    Programul Național LIMES (2014-2023) este un program multianual de cercetare și valorificare a rezultatelor cercetării, în vederea realizării documentației cu scopul înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a obiectivelor de patrimoniul cultural imobil ce au alcătuit Frontierele Imperiului Roman pe teritoriul României.

    Expoziția are și o coordonată vizuală importantă, alcătuită din imagini, reconstituiri, schițe și hărți, toate susținute de texte explicative redactate pentru ca publicul să-și facă o imagine cât mai clară asupra limesului. Autorii acestora, alături de cei care sunt deja menționați pe postere, sunt: George Cupcea, Monica Gui, Felix Marcu, Florian Matei-Popescu, Denisa Murzea, Irina Nemeti, Sorin Nemeti, Ioniță Petiș, Viorica Rusu-Bolindeț, Anca Timofan, Marisa Tivadar, Ovidiu Țentea – realizare texte explicative; Xénia Furu – concept expozițional Sorin Tîrt, Lumi Nerțan (TD Studio, Cluj-Napoca) – design și concepție grafică; Dana Bulzan – design și montaj;  Orsolya Gal, Marina Melenti, Alin Tănasă – realizare machete; Florin Runcan – tehnic; Diana Bindea – conservator; Curatorii expoziției: Monica Gui și Ioniță Petiș.

    Muzee partenere: Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia, Muzeul Național de Istorie a României București, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeș, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Turnu-Severin, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, Muzeul Municipal Mediaș, Muzeul Județean Mureș Târgu Mureș, Muzeul Național al Banatului Timișoara, Muzeul de Istorie și Arheologie – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

    Perioada expoziției: 11 septembrie 2020 – 1 octombrie 2021.

    Numărul maxim de participanți la eveniment este de 50 de persoane.

    Participarea se face fie pe bază de invitație, fie prin anunțarea intenției de participare la adresa secretariat@mnit.ro, până joi, 10 septembrie, ora 16.00. Confirmarea posibilității de participare se va face în limita locurilor disponibile.

    Desfășurarea evenimentului se va face cu respectarea condițiilor impuse de lege, în vederea protejării spectatorilor, respectiv: sosirea decalată în timp a participanților; distanțarea socială; vizitarea expozițiilor în grupuri mici; participanții sunt obligați să poarte masca de protecție pe toată durata de desfășurare a evenimentului. 

    Programul vernisajului:

    15.15 – 16.00 – sosirea participanților și triajul acestora;

    16.00 – deschiderea evenimentului;

    16.30 – vizitarea expoziției în grupuri de maxim 8 persoane, la intervale de 15 minute.

    Alături de expoziția LIMES, publicul va putea vizita la MNIT și expozițiile ”Cluj 1989, 21.12” și ”Incursiuni dacice în spațiul virtual”, ultima în versiune updatată.

    (FOTO: mnir.ro)

  • Piese reprezentative din colecția Muzeului din Orăștie: Depozitul de bronzuri de la Balșa

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, prin intermediul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Orăștie, prezintă publicului “Depozitul de bronzuri de la Balșa”, alcătuit din 14 piese de bronz.

    “Colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Orăștie se compune dintr-o gamă largă de piese ce aparțin mai multor perioade. Multe dintre aceste artefacte au fost descoperite întâmplător și donate muzeului de-a lungul existenței sale. Astfel, vă aducem în atenție un depozit de artefacte din bronz descoperite în apropierea stâncii Șuncuiușului din comuna Balșa, județul Hunedoara. Adesea vehiculat în literatura de specialitate, depozitul de bronzuri de la Balșa este compus din unelte, turte de bronz și o brățară. Depozitul prezintă o situație singulară dintr-un fenomen larg răspândit în Transilvania ultimei părți a epocii bronzului”, precizează Adrian Cătălin Căsălean, arheolog, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie.

    (FOTO MAIN: ro.wikipedia.org)

  • VIDEO. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană. Expoziție la Muzeul Județean din Satu Mare

    Muzeul Județean din Satu Mare expune peste 200 de piese de podoabă și de vestimentație, precum și arme decorative, menite să reflecte ținutele de gală ale lumii nobiliare din Transilvania.

    Expoziția se numește “Cornul abundenței. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană” și este organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Consiliul Județean Satu Mare și Filarmonica Dinu Lipatti.

    Expoziția stă sub semnul luxului și al abundenței, reunind cele mai spectaculoase piese de vestimentație și podoabă din colecția medievală și premodernă a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. În contextul obstrucțiilor de călătorie pe care le impune situația actuală, expoziția “Cornul Abundenței” oferă sătmărenilor un contact direct cu obiecte de patrimoniu de înaltă valoare.

    Vernisajul expoziției a avut loc luni, de Ziua Internațională a Muzeelor, și s-a dorit un eveniment care relansează viața culturală a orașului și a județului după perioada stării de urgență. Artiștii Mihalca Mija Alina (vioară), Kovács Emőke (vioară) și Catuna Dan (violoncel), de la Filarmonica Dinu Lipatti, au interpretat lucrări de Jean-Baptiste Lully, Henry Purcell și Antonio Vivaldi.

  • Piese de referință din colecțiile Muzeului din Deva: Aplica cu reprezentarea Gorgona Medusa

    Muzeul din Deva propune publicului, în cadrul rubricii “Piese reprezentative din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane”, o piesă de excepție: aplica cu reprezentarea Gorgonei Medusa.

    Povestea acestei piese este prezentată publicului de Oana Tutilă, arheolog la MCDR Deva.

    „O vizită la muzeul din Deva include în mod obligatoriu sala Tezaurului… Nu ai cum să ratezi camera comorilor, poate chiar pentru asta ai venit la palat. Ai ajuns la ușă și preț de o clipă te gândești la ce (crezi tu că) vei vedea: multe podoabe din aur, grămezi de kosoni, măcar o brățară și, de ce nu, o lampă fermecată… Tragi aer în piept și pășești nerăbdător peste prag. Începi conștiincios periplul din partea dreaptă, cronologic. Privești pe rând piesele care stau cuminți în spatele sticlei, citești explicațiile, încerci să-ți imaginezi cum erau folosite unele dintre ele. Nici nu știi cum ai ajuns în fața vitrinei centrale, vrei să treci mai departe pentru că în partea stângă încep să se etaleze monede de tot soiul. Te mai uiți o dată la piesele din fața ta. La etaj, câteva frunzulițe de aur se bronzează la lumina spoturilor. Mai jos, un chip bucălat stă confortabil între faldurile de catifea vișinie și pare că a câștigat cel mai râvnit loc de pe scenă. Oare de ce? Panoul explicativ te avertizează că, dacă nu ești atent, s-ar putea să rămâi împietrit în fața…Gorgonei Medusa. Și îți spun pe cuvânt, nu am văzut niciun vizitator care să nu fi căzut în mrejele ei. Nu-ți vine să crezi! Medusa ucisă de Perseu era o creatură hidoasă cu părul transformat în șerpi, iar tu ai în fața ochilor o figură umană în toată regula. Nu te amăgi, dacă te uiți mai bine îi poți citi, în cuta adâncă de pe frunte și în mănunchiul de riduri de la rădăcina nasului, încruntarea și furia ținută în frâu. Și dacă stai să cugeți, parcă și buclele răvășite te duc cu gândul la șerpii din legendă. Acum te privește de după un geam, dar mai faci un exercițiu de imaginație și te gândești că Medusa a fost cândva fixată pe pieptul unei statui sau poate doar ornamenta o piesă de mobilier. Te dezmeticești, începi să numeri bani din toate timpurile și mergi mai departe, să descoperi și meduzele de pe monumentele funerare care lenevesc în lapidariu…”.

    Date tehnice ale artefactului

    Tipul piesei: Aplică

    Material: bronz aurit

    Tehnică de realizare: turnare, aurire

    Dimensiuni: 15 x 14,4 cm

    Locul și condițiile descoperirii: Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cercetare arheologică sistematică (1973), în partea de nord a complexului de temple al zeilor Aesculapius și Hygieia

    Locul de păstrare: Palatul Magna Curia, expoziția „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”

    Datare: epocă romană, sec. II-III p. Chr.