STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: muzeul astra sibiu

  • 1.300 de romane românești așteaptă să fie citite în Muzeul Digital al Romanului Românesc

    1.300 de romane românești așteaptă să fie citite în Muzeul Digital al Romanului Românesc

    1.300 de romane românești așteaptă să fie citite în Muzeul Digital al Romanului Românesc, proiect inițiat la Sibiu, de Revista Transilvania.

    Romanele românești apărute în perioada 1845 -1947 sunt disponibile în format digital, în Muzeul Digital al Romanului Românesc (MDRR), un proiect inițiat de Revista Transilvania și derulat de Muzeul Astra, cu finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național. Este vorba despre Proiectul “ASTRA Data Mining. Muzeul Digital al Romanului Românesc din Secolul al XIX-lea”.

    Ultimul număr al Revistei Transilvania este dedicat celei de-a treia părți a Muzeului Digital al Romanului Românesc. Realizarea prezentei arhive s-a făcut cu sprijinul partenerilor de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Centrală Universitară a ULBS. Revista Transilvania este editată de Muzeul Astra (din anul 2017), cu finanțare din partea Consiliului Județean Sibiu.

  • Programul de 1 Decembrie la Muzeul Astra

    Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului va fi deschis până la ora 17:00, timp în care vor avea loc următoarele activităţi:

    Ateliere gastronomice – Mâncăruri arhaice din ruralitatea românească de după Unire, în perioada interbelică.

    Locaţie: Târgul de Ţară, între orele 11.00 -16.00

    BACKGROUND INFO – vor fi pregătite prune uscate, fasole frecată cu ceapă călită şi boya dulce, varză călită cu cârnaţ (pentru cei care nu ţin Postul Crăciunului), platouri cu slănină, ceapă, brânză proaspătă.

    Ateliere de confecţionare a jucăriilor de odinioară, alături de meşterul Magda Dudău

    Locaţie: Casa funcţională din Şeica Mică, între orele: 11.00 – 16.00;

    BACKGROUND INFO – meşterul Magda Dudău (judeţul Vâlcea) & vizitatorii Muzeului vor împleti cu fire de lână păpuşi îmbrăcate în costume tradiţionale, cu elemente tricolore.

    Degustări de bunătăţuri, ca odinioară: compot de mere făcut pe sobă; mere coapte în cuptor; pită cu slănină şi mere!

    Locaţie: Casa de viticultor sas din Şeica Mică, între orele: 11.00 – 16.00;

    Ghidaje speciale: Comunităţi transilvane care au contribuit la Unire, între orele 12.00-16.00

    Ghidaj specializat la Casa din Şcheii Braşovului ; Gospodăria din Almaş Arad; Satele Mărginimii Sibiului în anii Unirii şi în România Mare Gospodăriile Poiana, Tilişca, Săliştea Sibiului

    Expoziţie foto online: oameni şi sate din România Unită (sau Mare)

  • “Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Zalău”. Un altfel de târg al olarilor, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

    Muzeul ASTRA organizează în perioada 21 – 25 iulie, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cea de-a 9-a ediţie a Târgului Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Zalău. 26 de olari din România, Ungaria şi Republica Moldova se vor întrece la roata olarului în gătit reţete tradiţionale pe vatră deschisă, în vase de lut, patru zile din cele cinci, cât cuprinde evenimentul. Comisii de jurizare mixte, alcătuite din specialiști în olărit & gastronomie vor desemna cei mai buni olari şi bucătari-olari.

    ,,La acest târg, fiecare olar trebuie să lucreze la roată şi să reproducă în faţa juriului un vas din colecţia Muzeului ASTRA, care se încadrează în tema stabilită la ediţia anterioară (ceramica de Zalău), apoi să decoreze vasul cu motive şi ornamente specifice, în faţa comisiei de jurizare. De asemeena, olarii trebuie să prezinte juriului două piese (farfurie, cană, oală sau cănceu, decorative sau utilitare) realizate în atelierul propriu şi să gătească în vasele proprii pe vatră deschisă sau în cuptor reţete tradiţionale zonei din care provin. Manifestarea abordează un altfel de târg al olarilor, dezvoltând un concept inovator de derulare a unui târg, a unei conferinţe şi a unor ateliere, cu implementarea segmentelor de olărit, de gătit şi a unei tematici prestabilite, ceramica de Zalău. De ce este un altfel de târg al olarilor? Pentru că Muzeul ASTRA îi provoacă pe olari să părăsească zona de confort a standului de vânzare a produselor cerute de piaţă şi îi îndrumă să se documenteze în colecţii muzeale pentru a realiza o ceramică după modelul unor centre inactive astăzi, pe specialişti să abordeze colecţiile vechi şi să le readucă la actualitate, pe publicul vizitator să cunoască beneficiile gătitului în vase de lut bine arse. Organizatorii vor încerca prin intermediul unui dialog interdisciplinar între meşterii olari şi specialiştii în domeniul ceramicii tradiționale, să găsească soluții privind schimbul de cunoştinţe, informaţii şi experienţe despre materialele şi tehnicile folosite, despre marketingul produselor şi evitarea kitsch-ului. Partea aplicată va avea loc pe durata desfășurării târgului, la Sibiu, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului şi va combina latura expoziţională şi cea comercială cu un grad mare de animaţie culturală, demonstraţii practice de olărit şi de gătit în vasele realizate, ateliere experimentale de modelare și presare a lutului, decorarea și arderea ceramicii.”, a declarat Karla Roșca, șef secție Muzee Pavilionare

    Târgul va începe miercuri, 21 iulie, la ora 9.00, în Muzeul în aer liber, Sala Auditorium din Pavilionul Muzeal Multicultural, cu o Conferinţă având ca temă Ceramica de Zalău.

    Potrivit organizatorilor, în patru zile din cele cinci în care este programat evenimentul, la Târgul de ţară din Muzeul în aer liber se vor organiza ateliere interactive de olărit pentru copii şi adulţi și ateliere experimentale de modelare, presare a lutului și de decorare a ceramicii. Atelierul experimental de ardere a ceramicii va avea loc, sâmbătă, 24 iulie, la Gospodăria – atelier de olar Găleșoaia, județul Gorj, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Acțiunile educaționale vor viza familiarizarea copiilor şi adulţilor cu meşteşugul olăritului, în care aceştia pot modela lutul la roata olarului, pot presa lutul în tipare sau pot decora vase de ceramică sub atenta îndrumare a meşterilor.

    Demonstraţiile culinare se vor desfăşura tot la Târgul de ţară în perioada 22 – 23 iulie, începând cu ora 10.00. Olarii-bucătari vor găti, la Sibiu, în vase de lut pe vatră deschisă, reţete tradiţionale româneşti, maghiare şi moldovenești: babgulyás unguresc, tocană de vită cu tarhon și paste, tocană de căprioară, ciorbă țărănească, gulaș cu găluște, gulaș secuiesc, tocănița olarului cu vin roșu, gulaș cu fasole boabe, zeamă de pui, tocăniță țărănească cu legume cu carne, fasole moldovenească cu afumătură, mămăliguță și castraveți murați, supă de varză, tocăniță de pui cu tarhon.

    Sâmbătă, 24 iulie, începând cu ora 14.00, publicul poate să deguste, până la epuizarea porțiilor: tocăniță ungurească de vițel și gulaș cu fasole boabe, iar duminică, 25 iulie, tocăniță ungurească de vițel și gulaș cu carne de porc.

    Sâmbătă, 24 iulie, la ora 20.00, Nightlosers Band va încânta publicul cu un recital muzical pe ritmuri de ethno și blues.

  • Muzică și dansuri tradiționale multietnice, târg de meșteșugari, maraton gastronomic, la ASTRA Multicultural

    Muzeul ASTRA organizează în perioada 8 – 11 iulie a 6-a ediție a evenimentului ASTRA Multicultural, o inițiativă care readuce an de an în prim plan valorile multietnice din România.

    ASTRA Multicultural reunește toate zonele etnografice ale României și nu numai, prin tot ce pot oferi mai bun în materie de  ateliere interactive, muzică și dansuri, meșteșuguri și un maraton gastronomic. La Muzeul ASTRA vor fi organizate în cadrul acestui proiect un festival de muzică și dansuri tradiționale multietnice, un târg multicultural al meșteșugarilor menit să-i plaseze pe o piață a produselor de calitate, autentice și reprezentative, un maraton gastronomic multietnic, în care se prezintă adaptabilitatea hranei la fiecare anotimp și situație din viața comunității. La toate acestea se adaugă seminarul ASTRA Multicultural – Patrimoniu cultural. Valoare. Perspective și un festival de film documentar multietnic.

    ,,Pentru Muzeul ASTRA, evenimentul ASTRA Multicultural reprezintă prezervarea şi promovarea valorilor tradiţionale. Prin acest proiect, vizitatorii pot interacţiona cu toți cei care păstrează şi transmit mai departe valori tradiţionale ale diverselor grupuri etnice de pe teritoriul României. Acestea din urmă găsesc  susţinere şi încurajare în continuarea activităţii lor, fie că vorbim despre meşteşuguri, artele spectacolului, gastronomia tradiţională sau studiul de specialitate al patrimoniului material şi imaterial. ASTRA Multicultural este singurul eveniment de o asemenea amploare în România, care generează o dezvoltare organică a mediului rural prin promovarea și valorizarea resurselor existente în diversele grupuri etnice conlocuitoare. În același timp, este singurul eveniment care conectează în adevăratul sens al cuvântului mediul urban de mediul rural, transmițând un mesaj clar, accesibil, legat de însemnătatea SDGs (Sustainable Development Goals) la nivel de comunitate.”, a declarat managerul Muzeului ASTRA, Ciprian Ștefan.

    Acțiunea este realizată cu sprijinul  Consiliului Județean Sibiu  și cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Local Sibiu.

    Programul ASTRA Multicultural

    1. Festivalul de muzică și dansuri tradiționale multietnice (9 – 11 iulie 2021) încurajează dialogul muzical și coregrafic între reprezentanții diverselor comunități invitate (români, sași, maghiari, rromi, lipoveni, greci, sârbi, slovaci etc.), dar mai ales interacțiunea lor cu vizitatorii. Vor fi invitate 15 ansambluri și grupuri folclorice să ia parte la acest eveniment. Toate aceste acte artistice sunt importante nu doar pentru animarea muzeului și nu au numai rol informativ și de divertisment pentru public, ci și rolul de a ajuta comunitățile locale să își aprecieze mai mult resursele și să le prezinte asumat în fața altor grupuri. Reprezentațiile vor avea loc în diferite locații ale muzeului, implicând și o paradă a portului și a instrumentelor muzicale tradiționale. Ziua de 9 iulie va fi dedicată muzicii și dansurilor tradiționale sibiene interpretate de artiști și ansambluri recunoscute atât în țară, cât și în străinătate, Ansamblul folcloric profesionist Cindrelul Junii Sibiului,  Ansamblul Doruri Sibiene (Marcel Părău și Daniela Popa), Călin Han, Ansamblul Rusalka din Mila 23, jud. Tulcea, Ansamblul haholilor din Caraorman, jud. Tulcea.

    2. Târgul meșteșugarilor din comunități multietnice (9 – 11 iulie 2021) aduce împreună un număr de 50 de meșteri specializați empiric în diferite meșteșuguri tradiționale, care definesc comunitatea apartenentă, devenind un spațiu al schimbului de valori și cunoștințe între meșteșugari și cei care vor să le cunoască meșteșugul îndeaproape, să perceapă utilizarea obiectului ca fiind unul prietenos cu mediul înconjurător. Latura imaterială – aptitudinile și cunoștințele demonstrate de meșteșugari prin activităţile practice – va fi îmbinată cu cea materială, produsele finite fiind comercializate de către autorii lor, aceştia fiind astfel mai motivaţi să își continue munca, în timp ce vizitatorii vor deveni mai conştienţi de rolul estetic și funcțional pe care produsele tradiționale îl pot avea în casele lor.

    3. Maratonul gastronomic multietnic (9 – 11 iulie 2021) reunește diverse comunități care își vor prezenta cultura gastronomică prin ateliere interactive, folosind rețete, instrumentar și ingrediente tradiționale. Componenta gastronomică va fi axată pe reducerea risipei alimentare, atât de comună mediului rural, care adaptată la nevoile secolului XXI va genera o educare a publicului în contextul provocărilor generate de schimbările climatice. Va fi prezentat și instrumentarul specific, componenta organică-ecologică, dar și componenta durabilă. Un număr de 20 de specialiști în gastronomia rurală și producători locali vor lua parte la acest maraton.  Ziua de 9 iulie va fi dedicată gastronomiei sibiene, fiind invitate comunități din toate zonele etnografice ale județului. În această zi vor fi invitați doar producători locali avizați din regiunea Sibiului. Se vor lua măsurile de precauție generate de pandemia COVID-19, conform reglementărilor în vigoare la această dată și a celor din perioada următoare. Spațiul interior al muzeului în aer liber permite realizarea proiectului în mai multe locații, în aer liber, iar gestionarea fluxului de vizitatori va fi reglementat și adaptat în funcție de reglementările trasate de autoritățile competente.

    4. Creativitate la școala multietnică (8 – 11 iulie 2021) este un program educațional complex care la această ediție a proiectului va include activități având ca suport broșurile tematice Descoperim diversitatea culturală pe Calea minorităților etnice, respectiv tematicile Târg, Pălării, Flori, Garduri. Pe marginea fiecărei teme, vom identifica elementele comune, dar și pe cele distincte, specifice fiecărei etnii, utilizând o planșă (fișă de lucru) care va conține imagini și cuvinte cheie culese din broșuri. De asemenea, vom pregăti scenarii de joc pe care le vom desfășura utilizând elemente de recuzită (pălării, mobilier pictat, diferite obiecte pentru a simula schimbul/trocul de la târg).

    5. Seminarul ASTRA Multicultural. Patrimoniu Cultural. Valoare. Perspective (8 – 9 iulie 2021) va cuprinde sesiuni de comunicare și discuții între 50 de specialiști pe următoarele teme: Muzeele în contextul pandemiei COVID-19, Interioriul tradițional țărănesc – expresie a multiculturalității etnice, Cămasa tradițională – piesă de port sau obiect de artă?, Importanța programelor muzeale în valorificarea alimentației tradiționale

    6. Festivalul de film documentar multietnic (9 – 11 iulie 2021) va oferi publicului larg posibilitatea de a face cunoștință cu diferite minorități naționale și patrimoniul acestora. Filmele documentare rezultate ale cercetărilor de teren efectuate de către specialiștii muzeului vor fi proiectate atât în cadrul clasic, respectiv al Sălii Auditorium din Pavilionul Muzeal Multifuncțional, cât și într-un cadru inedit, reprezentat de câteva dintre gospodăriile Muzeului în aer liber.

  • Zi de cosit, la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

    Muzeul ASTRA din Sibiu invită publicul să redescopere tradiția cositului ca odinioară, în satul arhaic din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la fâneața din sectorul Textile.

    Acțiunea va începe joi, la ora 7.00, iar la prânz, ca în satul de altădată, se va mânca slană cu ceapă în hotarul fâneței.

    Vor fi puse la dispoziția publicului coasele pregătite pentru toți cei care sunt dornici să lucreze în rând cu clăcașii.

    Inițiativa face parte din Programul “Grădină și peisaj în Muzeul ASTRA!”.

    “În vechime, cositul ierbii avea o mare importanţă într-o gospodărie. Din timp, bărbații își planificau alături de familie pornitul coasei. Flăcăii se adunau atunci când aveau de cosit și începeau să culce iarba la pământ până să se scuture de rouă. Femeile dar și mezinii familiilor adunate în clacă întorceau fânul cu furca de lemn pentru a-l prinde soarele amiezii. Tehnicile de pregătire a coasei, alegerea lamei și a lemnului din care se face toporâștea, baterea lamei de coasă pe nicovală, trasul la gresie (sau cute  – piatra de ascuțit) dar și poveștile cositului de odinioară sunt momentele pe care le retrăim la muzeu. După toate aceste etape putem spune că suntem gata pentru a trage prima brazdă”, explică directorul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, Lucian Robu.

    (SURSA FOTO: Muzeul ASTRA)

  • Ziua Universală a Iei, la Muzeul ASTRA. Acces gratuit pentru vizitatorii îmbrăcați în ii sau cămăși tradiționale

    Muzeul ASTRA organizează, cu ocazia Zilei Universale a Iei, joi și vineri, două ateliere demonstrative.

    Atelierele vor avea ca obiect meșteșuguri și arte populare tradiționale menite să îi familiarizeze pe cei interesați cu tehnica confecționării icoanelor pe vatră și a simbolurilor cusute pe ie, ce vor fi pictate pe diferite suporturi: sticlă, lemn, piatră.

    Joi, vizitatorii care vor veni îmbrăcați în ii sau cămăși tradiționale vor avea acces gratuit în Muzeul ASTRA.

    Programul evenimentelor de Ziua Universală a Iei, la Muzeul ASTRA

    Joi, 24 iunie

    Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului.

    – Atelierul de icoane de vatră: Contururi de Sfinți, cu participarea elevilor Liceului Tehnologic Special “Beethoven” din Craiova, coordonați de prof. instructor Ionuț Smarandache. Copiii cu deficiențe de auz au găsit în acest meșteșug un mijloc de exprimare și de terapie, participând de ani de zile la Olimpiada Meșteșuguri Artistice Tradiționale și obținând rezultate notabile de fiecare dată.

    Gospodăria țărănească din Stolojani, județul Gorj. Interval orar: 10.00-13.00; 14.00-17.00.

    – Atelierul de motive tradiționale de pe cămăși scrise pe sticlă, lemn și piatră susținut de prof. instructor Benonia Centea își propune să aducă în atenția vizitatorilor muzeului motivele și simbolurile ce ornamentează cămașa tradițională, să ofere persoanelor doritoare informații despre simbolistica acestor modele și să le transpună prin tehnici de pictură pe diferite suporturi.

    Gospodăria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. Interval orar: 10.00-13.00; 14.00-17.00.

    -Conferința online:

    Interval orar: 16.00-18.00.

    – Concert susținut de Scoala Populara de Arte si Meserii “Ilie Micu”, coordonator Alina Pinca

    Târgul de țară. Interval orar: 13-15:30

    Vineri, 25 iunie

    – Atelierul de icoane de vatră: „Contururi de Sfinți”, cu participarea elevilor Liceului Tehnologic Special “Beethoven” din Craiova, coordonați de prof. instructor Ionuț Smarandache.

    Gospodăria țărănească din Stolojani, județul Gorj. Interval orar: 10.00-13.00; 14.00-17.00.

    – Atelierul de motive tradiționale de pe cămăși scrise pe sticlă, lemn și piatră, susținut de profesor instructor Benonia Centea.

    Gospodăria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. Interval orar: 10.00-13.00; 14.00-17.00.

    Atelierele vor fi organizate cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului COVID-19. În baza biletului de intrare în muzeu și cu ajutorul unei hărți, vizitatorii vor identifica locația în care se va desfășura atelierul.

  • Joc și bucate oltenești, la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

    Muzeul ASTRA din Sibiu organizează sâmbătă, la ora 11.00, prima ediție a evenimentului „Joc și bucate oltenești”, un eveniment care include scenarii interactive de dans, interpretare instrumentală și demonstrații culinare, animând gospodăriile cu specific oltenesc – Stolojani, Oboga și Bălănești – din cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.

    Invitați de marcă vor fi Călușarii din Frâncești, județul Vâlcea.

    ,,Călușarii din Frâncești vor reproduce dansul specific călușului prin cele trei etape: legarea steagului sau constituirea grupului (la gospodăria din Stolojani, județul Gorj), jocul călușului (în cadrul gospodăriei de olar din Oboga, județul Olt) și spargerea călușului (la gospodăria de pomicultor din Bălănești, județul Gorj). Ceata de călușari este o herghelie divină care luptă împotriva forței năprasnice a Rusaliilor (ielelor). Ceata, strict ierarhizată (mut, vătaf, ajutor de vătaf, călușari, stegar) este alcătuită din bărbați riguroși care, prin piesele de port popular, prin nume și prin imitarea tropăitului și galopului în timpul jocului caută să semene sau să se confunde cu caii. În funcție de zonă, numărul lor în ceată diferă. Pot fi cete fără soț (5, 7, 9, 11, 13) și mai rar, cete cu soț (8, 10, 12). Obiceiul începea în Duminica Rusaliilor și se încheia peste 9 zile, în Marțea ciocului, atunci când era îngropat steagul și se desfăcea ceata, sau la 3 zile după Rusalii, în prima zi de marți. Călușul are rolul de a asigura fertilitatea și fecunditatea care, conform tradiției, sunt aduse de simpla prezență și de jocul călușarilor în gospodăriile oamenilor, în jurul mesei pe care gazda punea grăunțe, lână, apă, sare, pelin, usturoi, folosite în hrana animalelor sau la însămânțatul din anul următor”, a explicat Mihai Bănuț, muzeograf la Muzeul ASTRA.

    Bucătăresele, localnice din comuna Afumați, județul Dolj, vor pregăti la Gospodăria din Bălănești preparate tradiționale oltenești după următorul program: începând cu ora 10.00 se încing țesturile și plita pentru a se coace pâinea și azima cu dulceață. Mai apoi, se va face foc la ceaune pentru a se pregăti ciorba de lobodă și mâncarea de murături cu carne de porc.

    ,,Jocul călușului este însoțit de bucate alese, precum tradiționala ciorbă oltenească de lobodă, mâncare de murături cu carne de porc și azmiță cu dulceață, un desert simplu, dar gustos. Pâinea la țest, bine coaptă și rumenită cu măiestrie de localnicele din Afumați, județul Gorj se va putea gusta de asemenea la gospodăria oltenească de pomicultor din Bălănești, județul Gorj.Țestul este considerat unul dintre cele mai vechi sisteme de coacere a pâinii folosit în țara noastră, în special în zona rurală din sudul țării (Câmpia Olteniei). Denumirea este de origine latină, „testum” și înseamnă vas de lut, capac de argilă. Cel mai vechi țest a fost descoperit în comuna Fărcașele, județul Olt și datează din secolul al X-lea. Țestul era confecționat doar de femei, din lut (pământ galben) amestecat cu balegă de cal și câlți, în ziua a treia de Paști (sărbătoare cunoscută sub numele de Ropotin)”, a declarat dr. Elida Todăriță, muzeograf la Muzeul ASTRA.

    Evenimentul gastronomic face parte din programul Comunități în Muzeul ASTRA, ediția a V-a.  Bucatele vor putea fi degustate începând cu ora 13:00.

  • Atelier de extragere a mierii din faguri, la Muzeul ASTRA din Sibiu

    Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului va găzdui un atelier interactiv de extragere a mierii din faguri, joi, între orele 10.00 – 16.00, în curtea gospodăriei din Sebeșu de Jos.

    Vor fi folosiți patru stupi,  două buduroaie (stupi vechi), rame cu miere, zeci de lumânări din ,,ceară curată”, făcută de boștinarii din Sebeșu de Jos. Trei producători apicoli tradiționali vor aduce mai multe borcane cu miere pentru a le oferi vizitatorilor spre degustare.

    Evenimentul face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional, dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

    ,,Rolul acestui atelier apicol este de a arăta metodele apicole tradiționale și moderne, lucrul cu albinele, modul de folosire a uneltelor apicole, pașii de parcurs pentru extragerea mierii și a lipirii fagurilor pe cadrul de lemn, folosirea afumătorului apicol, dar și prezentarea diverselor produse apicole și a frumoaselor lumânări din ceară curată. Gospodăria de boștinar este locul ideal în care, prin intermediul atelierelor practice și a instrumentarului traditional, să parcurgem întreg drumul atât al apiculturii cât și al boștinăritului. Cele două ocupații tradiționale sunt strâns legate între ele, apicultorii, prin extragerea mierii din faguri, produceau boștina sau reziduurile de ceară care deveneau o resursă valoroasă pentru boștinarii care o transformau în sloiul de ceară, utilizat apoi la realizarea diverselor forme de lumânări.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf la Muzeul ASTRA.

    (SURSA FOTO: Muzeul ASTRA)

  • Târg de primăvară și reconstituirea obiceiului de Ispas, la Muzeul ASTRA din Sibiu

    Muzeul ASTRA din Sibiu organizează duminică, între orele 10.00 – 16.00, Târgul de primăvară și reconstituirea obiceiului de Ispas. Evenimentele vor avea loc în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, gospodăria din Rășinari, sectorul păstorit.

    Prin intermediul Târgului de primăvară, producători tradiționali din Rășinari și Sebeșu de Jos prezintă vizitatorilor Muzeului ASTRA roadele muncii lor: produse apicole, țesături și haine cu motive tradiționale, produse din lapte de oaie, dulcețuri, siropuri și zacuscă. La fel ca la orice târg, vizitatorii vor putea afla detalii despre resursele locale folosite de producători, modalitatea de realizare și vor putea degusta bucatele a căror tradiție merge mult în urmă. Evenimentul are și o componentă de reconstituire a obiceiului de Ispas. Cu această ocazie, publicul va afla mai multe despre proprietățile leușteanului și utilizarea acestuia în obiceiuri specifice zilei de Ispas în localitatea Rășinari, prin reconstituiri în muzeu.

    ,,În seara dinaintea Înălțării Domnului, rășinărenii duc leuștean la troițe, la crucile celor adormiți din neamurile lor și aprind lumânări. Tot în seara dinaintea praznicului, se pune leuștean sub pernă sau chiar în dreptul mijlocului, pentru a se dormi peste noapte pe leuștean, existând credința că acesta va ocroti persoana respectivă, făcând-o mai sănătoasă pentru tot anul. Obiceiul s-a transformat în timp, deoarece, la începutul sec XX, în Monografia Satului Rășinariu, 1915, scrisă de Victor Păcală citim: <<Tot poporul, cu preoții în frunte, iese afară la câmp, unde se face slujbă la bucate și se botează toți cei de față…În ziua aceasta, fetele se încing peste mijloc cu leuștean, ca să nu le doară șalele sau să nu le strice strigoile… Mai demult se înfășurau și stâlpii porții cu leuștean>>. Duminică, tinerii din Rășinari ne vor duce mai aproape de satul de altădată: vor pune leuștean la poarta gospodăriei și vor împodobi troița de zidărie transferată din Rășinari, Crucea din Capul Satului, ce datează de la sfârșitul secolului al XVIII, având în interior pictate scene biblice de o acuratețe deosebită”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA

    Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

  • Atelier de tundere a oilor la staul, la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

    Muzeul ASTRA din Sibiu organizează vineri, între orele 10.00 – 17.00, un atelier de tundere a oilor la staul.

    Acțiunea face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA.

    Atelierul meşteşugăresc de prelucrare a lânii de la tundere, la spălare, uscare și prelucrare, va fi susţinut de oieri și localnici din Rășinari.

    ,,Vizitatorii din muzeu vor putea să-i ajute pe meșteșugari să lucreze cu lâna, una dintre resursele foarte apreciate până la începutul secolului XX. Această resursă poate din nou să se afle în centrul atenției noastre ca materie polivalentă, iar în cadrul acestui eveniment vom reda specificul unei localități de munte pentru care păstoritul a fost una dintre ocupațiile principale. Atelierul se va desfășura sub forma unor ateliere meșteșugărești folosind instrumentar tradițional, punctând următoarele etape în prelucrarea lânii: tunderea, spălarea, uscarea, prelucrarea firului și valorificarea lui prin împâslire. Potrivit rânduielii vieții pastorale tradiționale, lâna oilor se tundea după data de 15 mai, iar când era căldura mai mare era spălată la râu, pentru a o putea usca și a o pregăti pentru următoarele etape de procesare a ei: scărmănarea și toarcerea cu ajutorul drugii, a furcii și a fusului, a roții de tors, iar de la mijlocul secolului XX prin toarcerea ei la daracul ce avea toate mașinăriile necesare pentru a o procesa: lupul scărmănător care îndepărta impuritățile, apoi mașinile ce o transformau în caier și fir nerăsucit, iar apoi torcătoria unde firul era tors și răsucit. După obținerea firului de lână, acesta era pregătit prin răsucire în mai multe fire, depănare, vopsire, bobinare pe mosoare pentru urzit sau bobinare pe țeghii care cu ajutorul suveicii se foloseau la țesut. Mâini harnice, îndemânatice și cu mult drag de frumos transformau cu multă migală lâna în diferite articole pentru port, pentru confortul oferit de țesăturile de lână sau pentru împodobirea casei: pănură groasă pentru haine, cioareci sau obiele, procove alese cu model, țoluri și țolici împâslite, material pentru traiste și desagi. Tot din fir de lână se croșetau călduroșii ciorapi atât de îndrăgiți pe timp de iarnă și se făceau dantelele ornamentale ce înfrumusețau procovile în casa bună sau marginile fețelor de masă.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf la Muzeul ASTRA.

    Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de peste 600.000 de lei, dintre care 85% reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE.

    Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.

    (FOTO: Muzeul ASTRA Sibiu)